856 matches
-
derulat până la momentul intrării în insolvență, chiar și în condițiile în care a respectat obligațiile de plată. În acest context se învederează că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, legea trebuie să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale, iar pentru realizarea acestor aspecte legea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul în care reglementează, ținând cont de scopul
DECIZIA nr. 498 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299863]
-
Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 68). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de
DECIZIA nr. 498 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299863]
-
al României, Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016, paragrafele 30 și 31 - invocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și
DECIZIA nr. 85 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300389]
-
a căror încălcare constituie contravenție, fără ca legiuitorul să circumstanțieze, în mod concret, elementele în raport cu care se stabilește răspunderea contravențională. Prin urmare, față de amploarea prevederilor cuprinse în ordinele și deciziile Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, justițiabilul este în imposibilitatea de a cunoaște care dintre aceste prevederi sunt menite să apere valorile sociale ocrotite de legea contravențională a căror încălcare atrage răspunderea contravențională și nici nu cunoaște conduita ideală pe care ar trebui să o urmeze și
DECIZIA nr. 668 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300392]
-
2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66, a reținut că sintagma „prevăzută de lege“ impune ca măsura incriminată să aibă un temei în dreptul intern și vizează, de asemenea, calitatea legii în cauză: aceasta trebuie să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale, neputându-se considera „lege“ decât o normă enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita; apelând, la nevoie, la consiliere de specialitate în materie, el trebuie să fie
DECIZIA nr. 668 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300392]
-
Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, precitată, paragraful 42). Tot astfel, Curtea a reținut că legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile (pentru identitate de rațiune, și contravențiile), această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și
DECIZIA nr. 668 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300392]
-
că sintagma „nu este supusă niciunei căi de atac“ din cuprinsul dispozițiilor legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 cu privire la egalitatea cetățenilor în fața legii, având în vedere că se aplică doar pentru o anumită categorie de justițiabili, respectiv pentru cei care formulează cereri cu o valoare mai mare de 200.000 lei, în care recursul se soluționează de instanța supremă cu aplicarea procedurii de filtru în care se pronunță o hotărâre fără cale de atac. ... 7. De asemenea
DECIZIA nr. 627 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300383]
-
2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66, a reținut că sintagma „prevăzută de lege“ impune ca măsura incriminată să aibă un temei în dreptul intern și vizează, de asemenea, calitatea legii în cauză: aceasta trebuie să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale, neputându-se considera „lege“ decât o normă enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita; apelând, la nevoie, la consiliere de specialitate în materie, el trebuie să fie
DECIZIA nr. 30 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300359]
-
Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, precitată, paragraful 42). Tot astfel, Curtea a reținut că legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile (pentru identitate de rațiune, și contravențiile), această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie, cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și
DECIZIA nr. 30 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300359]
-
Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016, paragrafele 30 și 31, făcând trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și
DECIZIA nr. 495 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295645]
-
împotriva Turciei, paragraful 40). ... 34. În ceea ce privește caracterul adecvat al măsurii, Curtea reține că aceasta este adaptată scopului urmărit, fiind capabilă, în abstract, să îndeplinească exigențele acestuia. Acordarea ajutorului public judiciar sub forma eșalonării reprezintă un beneficiu acordat justițiabilului în vederea asigurării accesului liber la justiție, iar obligarea debitorului la plata taxei judiciare de timbru prin dispozitivul hotărârii, care se comunică organului fiscal competent, reprezintă darea în debit a acestuia, care produce efecte de ordin fiscal, fiind astfel asigurată
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părții din taxa datorată, la termenele stabilite, fără acordul solicitantului ajutorului public judiciar de a continua judecata cererii sale după acordarea acestuia, legiuitorul a încălcat această condiție de rezonabilitate prin obligarea justițiabilului la plata unui serviciu care nu mai este prestat în interesul său. Astfel, în condițiile în care plata taxei judiciare de timbru este atașată cererii deduse judecății, se creează situația absurdă în care, deși a renunțat la judecata cererii sale
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
la plata unui serviciu care nu mai este prestat în interesul său. Astfel, în condițiile în care plata taxei judiciare de timbru este atașată cererii deduse judecății, se creează situația absurdă în care, deși a renunțat la judecata cererii sale, justițiabilul este obligat la plata serviciului justiției. ... 38. Cu privire la evaluarea respectării justului echilibru între interesele concurente, Curtea reține că legiuitorul are obligația constituțională de a identifica un punct de echilibru între interesul statului care privește încasarea rapidă și eficientă
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
de modul concret de desfășurare a litigiului din perspectiva plății taxei judiciare de timbru. Astfel, Curtea reține că după parcurgerea procedurii de acordare a ajutorului public judiciar încheiată prin pronunțarea unei hotărâri de eșalonare a plății taxei judiciare de timbru, justițiabilul poate fi pus într-o situație procesuală mult defavorabilă, chiar față de cea care se afla la momentul introducerii cererii de chemare în judecată. În acest sens, deși legea stabilește că renunțarea la judecată fără plata taxei judiciare de timbru
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
la judecată fără plata taxei judiciare de timbru se poate face până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât, Curtea observă că cererea de ajutor public judiciar se soluționează după acest moment, astfel încât, în ipoteza în care justițiabilul renunță la judecată, acesta este pus în situația de a nu-și putea regla conduita procesuală în coordonatele termenului antereferit pentru a evita plata taxei judiciare de timbru pentru un serviciu neprestat din partea instanței judecătorești. ... 39. Având în vedere
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
dintre serviciul public efectiv prestat de stat și cheltuielile solicitate în raport cu acesta, exprimate sub forma taxei stabilite prin hotărârea de soluționare a ajutorului public judiciar, Curtea reține că, în situația analizată, taxa judiciară de timbru fixată în sarcina justițiabilului reprezintă mai degrabă o sancțiune și nu o măsură care să exprime o congruență valorică între prestație și contraprestație. Măsura dării în debit pentru taxa stabilită prin raportare la o cerere care nu se mai judecă este de natură să
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
nu o măsură care să exprime o congruență valorică între prestație și contraprestație. Măsura dării în debit pentru taxa stabilită prin raportare la o cerere care nu se mai judecă este de natură să afecteze dreptul de proprietate privată al justițiabilului, întrucât îi cauzează acestuia un prejudiciu material echivalent cu cuantumul taxei judiciare de timbru pe care, în realitate, nu o mai datorează și este contrară principiului așezării juste a sarcinilor fiscale. ... 40. Curtea reține că statul are atât obligația negativă
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
a renunța la un anumit drept potrivit propriei aprecieri. ... 43. În acest context, Curtea reține că, ulterior acordării ajutorului public judiciar sub forma eșalonării sau amânării taxei judiciare de timbru, instanța judecătorească învestită cu soluționarea cauzei trebuie să acorde posibilitatea justițiabilului de a-și manifesta voința de a continua procesul. Faptul că instanța judecătorească pronunță hotărârea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma eșalonării sau amânării taxei judiciare de timbru nu exclude aplicarea principiului disponibilității, respectiv nu exclude posibilitatea părții
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
ONRC ... 8. Încheierea de parteneriate între autoritățile statului și profesiile juridice organizate în mod independent ... 9. Pentru a degreva instanțele de judecată, Ministerul Justiției susține un dialog cu CSM și cu uniunile profesiilor juridice prin promovarea și folosirea de către justițiabili a procedurilor alternative și simplificate de soluționare a litigiilor. ... 10. Consolidarea independenței profesiei de avocat, pentru asigurarea efectivă a dreptului la apărare în acord cu art. 24 din Constituția României și cu normele europene ... 11. Modernizarea și digitalizarea profesiilor juridice
HOTĂRÂRE nr. 25 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299203]
-
de a compărea în instanță]. Dreptul de acces la o instanță este afectat în însăși esența sa atunci când reglementarea acestuia încetează să mai servească scopurilor de securitate juridice și bună administrare a justiției și constituie un obstacol care împiedică justițiabilul să solicite soluționarea pe fond a litigiului de către instanța competentă [Zubac împotriva Croației (MC), pct. 98]. În cazul unei indicări inexacte sau incorecte a termenelor care trebuie respectate de autorități, instanțele naționale trebuie să țină cont suficient de circumstanțele
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
mai află pe rolul instanțelor judecătorești la momentul publicării deciziei de admitere a Curții, fiind vorba despre un raport juridic epuizat - facta praeterita, decizia de admitere va produce efecte juridice, doar în condiții strict limitative, respectiv numai acelei categorii de justițiabili care a invocat excepția de neconstituționalitate în cauze soluționate definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial al României a deciziei prin care se constată neconstituționalitatea, precum și autorilor aceleiași excepții, invocate anterior publicării deciziei Curții, în alte cauze, soluționate definitiv
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
și că instituirea acestei obligații de consemnare a cauțiunii reprezintă o măsură legislativă adecvată, necesară și care păstrează un just echilibru între cerințele de interes general protejate de legiuitor - prevenirea exercitării cu rea-credință a drepturilor procesuale - și interesul individual al justițiabilului de a avea acces efectiv la instanță în vederea folosirii mijloacelor procedurale puse la dispoziția sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 501 din 17 septembrie 2019, precitată, paragrafele 33-36). ... 21. În ceea ce privește invocarea art. 44
DECIZIA nr. 376 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274584]
-
și de numărul și statutul celor cărora li se adresează. S-a subliniat, totodată, că o normă este previzibilă dacă oferă o anumită garanție împotriva atingerilor arbitrare din partea puterii publice și contra aplicării extensive a unei restricții în detrimentul justițiabilului. ... 14. Se susține, astfel, că dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 sunt lipsite de previzibilitate și claritate, întrucât permit stabilirea în mod arbitrar și abuziv de către unitatea reparatoare a unui preț pe oră pentru manopera efectuată
DECIZIA nr. 468 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277032]
-
două paliere legislative, și anume, pe de o parte, legislația în domeniul securității naționale și a comunității informative la nivel intern și extern și în domeniul protecției informațiilor clasificate, iar, pe de altă parte, normele de procedură civilă pe care justițiabilul le are la îndemână pentru a-și exercita drepturile și a-și proba susținerile. Clasificarea înscrisurilor ca secret de stat este apanajul autorităților de securitate. În ceea ce privește Serviciul de Informații Externe, care este principala autoritate desemnată de securitate
DECIZIA nr. 312 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276110]
-
la art. 53 din Legea fundamentală, nefiind prevăzută nicio cale legală care să permită justițiabilului accesul la un tribunal imparțial. Ca atare, se impune identificarea unui echilibru corespunzător între interesul autorităților publice de a proteja secretul de stat și dreptul justițiabilului la un proces echitabil, în fața unei instanțe independente și imparțiale, având în vedere, totodată, interesul pe care îl prezintă pentru puterea judecătorească și pentru societate denunțarea acestor abuzuri și a imixtiunii ascunse în actul de justiție prin secretizare. ... 10
DECIZIA nr. 312 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276110]