1,011 matches
-
Adică, efectiv n-are buze. Ce zici de Miss America? — Ea oricum va fi celebră din cauza sarcinii..., spune domnișoara Hapciu. Spune: Eu nu-s gravidă, și am buze... Directoarea Tăgadă și-a tăiat deja din degete. La fel și Sora Justițiară - și de la mâini și de la picioare - cu același cuțit de dezosat pe care Lady Zdreanță l-a împrumutat de la Bucătarul Asasin pentru a-și tăia urechea. Planul lor e ca după ce suntem salvați, să spună lumii cum le-a torturat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
refulează și toaletele care arată OK. N-o să mai funcționeze nici una. Centrala termică și boilerul sunt defecte. Mai avem cutii întregi de mâncare putrezită. Domnul Whittier nu e cea mai mare problemă în momentul ăsta. După calendarul de pe ceasul Sorei Justițiare și după rădăcinile șatene din părul lui Miss America, suntem aici de vreo două săptămâni. Închizându-o la ultimul nasture de alamă, Sfântul Fără-Mațe se apleacă s-o sărute pe Mama Natură, întrebând-o: — Mă iubești? — Ce să fac, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
că următorul moment va fi mai trist, mai groaznic sau mai tragic. Tot mai mult, ceva și mai rău trebuie să se întâmple. Domnul Whittier a murit de câteva zile sau ore. E greu de spus, de când se ocupă Sora Justițiară cu stinsul și aprinsul luminilor. Noaptea auzim pașii cuiva bocănind grei, un uriaș care coboară scările dinspre hol în întuneric. Totuși, ceva și mai cumplit trebuie să se întâmple. Pentru un procent cât mai mare din piață. Pentru domnișoaramatism. Ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
lui din culise, îl purtăm pe domnul Whittier pe scenă și pe intervalul din mijlocul amfiteatrului. Îl cărăm prin holul îmbrăcat în catifele albastre și jos pe scări în foaierul maiaș portocaliu cu auriu de la primul nivel al subsolului. Sora Justițiară spune că i se tot resetează ceasul. E un semn clasic de bântuire. Apoi Baroneasa Degerătură afirmă că a găsit un punct friguros în fumoarul gotic. În galeria celor O mie și una de nopți îți poți vedea aburii răsuflării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
pe care obișnuia să stea domnul Whittier. Contesa Clarviziune spune că e stafia Lady-ei Zdreanță cea pe care o auzim umblând după ce se dă stingerea. În coada cortegiului funerar, Directoarea Tăgadă spune: — A văzut-o cineva pe Cora Reynolds? Sora Justițiară spune: — Oricine mi-a luat bila de bowling să mi-o dea înapoi, și promit să nu-l bat măr... Conducând procesiunea, ținând în brațe protuberanța care ar trebui să fie capul domnului Whittier, doamna Clark spune: — A văzut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
culege Pețitorul, copacul devine tot mai întunecat. Pentru Sfântul Fără-Mațe, stafia este un avorton cu două capete, cu fețe identice cu a lui. Pentru Baroneasa Degerătură, stafia poartă un șorț alb în jurul taliei și-l blestemă pe Dumnezeu. Uneori, Sora Justițiară bate cu degetul în cadomnișoaranul ceasului ei negru, zicând: — Trei ore, șaptesprezece minute și treizeci de secunde până la stingere... Pentru Sora Justișiară, stafia e un erou cu jumătate din față surpată înăuntru. Pentru domnișoara Hapciu, stafia e bunica ei. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
spart pe podea. Arată ca un cuib din ace de sticlă. O grămadă de așchii albe. Imaginea noastră așa cum eram, grași, nu mai e. Contele Calomniei notează un rând în carnețel și spune: — Douăzeci și unu de becuri bune de rezervă... Sora Justițiară bate cu degetul în ceas și zice: — Trei ore și zece minute până la stingere... Atunci doamna Clark spune: — Zi-mi o poveste. Uitându-se prin vălul ei la Pețitorul cocoțat în copacul scânteietor de cristal, spune cu buzele ei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Noua Guinee. I se păruse o nedreptate personală, de parcă olandezii Îi șterpeliseră ceva din propria ei casă și refuzau să i-l dea Înapoi. Declarația președintelui privitoare la hotărârea Indoneziei de a lua Înapoi Papua o socotise drept un act justițiar. Așteptați aici, vă rog, a zis cel cu costumul lăbărțat Înainte de a dispărea pe o ușă de la celălalt capăt al vastei Încăperi. Mai fusese acolo, și-a spus ea. Dincolo de ferestre era același enorm suwar, a cărui coroană acoperea peluza
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
În afara oricărei Îndoieli că vă așteaptă o carieră strălucită. O gară chiar mai importantă decât aceasta nu v-ar da mai multă bătaie de cap. Aveți prestanța necesară marilor ascensiuni... Sper că și tenacitatea. Șeful se clătina. Vehemența, argumentele, spiritul justițiar Îl părăseau pe rând, se duceau aiurea precum apele unui baraj fisurat. Făcea eforturi eroice să nu se risipească și el odată cu energia de care se simțea deposedat. I se părea că intrase În pământ până la brâu și că doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nu prea mint. Știți cum era pe vremuri? O fi, da' să auzim ce zice bibisiul. E bine să ți se dea ce ți s-a luat, zicea doamna Ster. E neplăcut Însă să vezi că uzurpatorii de ieri sunt justițiarii de azi. Și Încă ceva: viața unui om e mai mult decât un inventar de bunuri. Matei știa prea bine ce voia să spună doamna Ster. Pentru că se Înțelegeau, Îi lucra cu drag pământul și via și Îi aducea lemnele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pentru stilul său elegant, face eforturi supraomenești ca să salveze situația: „Citind textele, ai prilejul să descoperi o poetă discretă, de un estetism glacial, cu o emisie încă abstractă, chiar indigerabilă (până la un punct), paradoxală și enigmatică.“ Dacă era un spirit justițiar, Dionisie Duma ar fi trebuit să scrie și el un text ininteligibil despre autoarea cărții. Ceva de genul: Ana Rox Gabri-Gabri et Hélas de Bran nu știi (trei sau patru elegii, pentru cititori zbanghii). Cine este autorul ? „Un arheolog al
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
să publice noi și noi cărți, de câte 300-400 de pagini fiecare... Am citit atent romanul Falca lui Cain (Albatros, București, 2001), animat de curiozitate: cum anume mai scrie autorul ridicat altădată în slăvi? Aveam starea de spirit a unui justițiar, dorind să îl repun în drepturi pe un scriitor abandonat de cititori după 1989. Era mai bine însă dacă nu-l citeam. Falca lui Cain oferă imaginea involuției lui Dumitru Radu Popescu ca scriitor, involuție declanșată, de altfel, cu ani
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
urme! Ieși, căcatule, afară! M-am lămurit și cu tine! Dacă ți-e milă, înfiază-l! Dacă ți-e frică de pizda aia de Cătălina, du-l plocon la noapte! Dacă ți s-a trezit în scăfârlia aia mică spiritul justițiar, înfundă-l la pârnaie! Fă cum crezi, pe mine nu mă interesează! Am spus, fără urme, iar tu îmi aduci belea pe cap! În ritmul ăsta ajungi grefier sau, mai rău, arhivar la tribunalul orășenesc. Valea, am spus! Scările prefecturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
partidului. "Vicii de procedură, domnule procuror! Se mai întâmplă uneori și pești bătrâni să se agațe în undiță, se mai întâmplă!" îl consola jigodia de judecător, așa, mai mut ca să-i pună sare pe rană. Ieremia era cel mai atipic justițiar din Bistrița: apartament, două camere semidecomandat, mașină super nova, mobilă pal nelaminat, Polonia, haine ieftine, țigări Snagov, prânzul săracului la cantina judecătoriei. Cătălina l-ar fi făcut om și pe el dacă nu era dominat crunt de misoginismul față de curve
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a lichidat doar doi bărbați care Îndrăzniseră să se atingă de casa lui. În rest, i-a iritat doar și și-a bătut joc de bolșevici. Legendele Îl preumblă peste tot prin Întinșii codri ai Silvaniei, atribuindu-i doar isprăvi justițiare, gesturi caritabile și multe farse curajoase: masa luată incognito cu securiștii, bilețele semnate cu numele lui limpede și Întreg, lăsate pe sub dosare la ședințele de partid la care participa deghizat, Înspăimîntarea activiștilor pe care, la cîte o nuntă, la cîte
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
s-o facă pe niznaiul în privința fostului lider comunist, dar era prea târziu. Nando, lovit ca de o măciucă în moalele capului, rămase mai întâi fără grai, apoi revolta legitimă făcu să-i urce tot sângele la cap. Spiritul său justițiar se trezise din adormire. Bineînțeles, puteam să-mi închipui!... se revoltă el. Capisco bene alora! Molto benissimo!... O bandă de asasini, care nu se împacă cu gândul că le-a trecut timpul!... În cazul ăsta ar fi o crimă, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
public, în epoca publicării, dar întotdeauna remarcabile prin scriitură și semnificații. Pentru prof. Podoabă este, mai ales, demn de observat că valoarea criticii nu constă numai în oglindirea pertinentă a unor intenții auctoriale ideatice sau narative, ci înseamnă un act justițiar necesar - o reconfigurare - cu mijloacele criticii actuale - a unui atât de necesar echilibru între antiteze conform vechiului model critic heliadian. Premisele teoretice ale volumului sunt conturate analitic de către Rareș Moldovan - raportul dintre rezistență și compromis în perioada comunistă. După el
Noii critici by Dragoș Carciga () [Corola-journal/Journalistic/7391_a_8716]
-
într-o perioadă foarte complicată a istoriei. Astăzi totul se judecă în alb și negru, nimeni nu mai pune în balanță contextul epocii respective. Pentru tinerii cu veleități literare, aflați în plină epocă a terorii pe băncile facultății, cu spiritul justițiar specific vârstei, cedările celor mari erau prilej de aspre comentarii reprobatoare. Jumătate de secol mai târziu, punând în ecuație toate datele momentului respectiv judecata se nuanțează sensibil. Scrie Gabriel Dimsianu în anul 2002: Iar când s-a întâmplat ca vreunul
Martorul necesar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7933_a_9258]
-
face parte din acele momente privilegiate cînd filmul își ia revanșa. Dacă cei doi "pistolari" se întîlneau doar o clipă în The Heat, aici ei sunt de la început împreună, parteneri de o viață, urmărind fiecare în felul său un ideal justițiar în care dincolo de orice tertip avocățesc vinovatul își primește pedeapsa. Rooster (Al Pacino) și Turk (Robert de Niro) alcătuiesc parcă o pereche de comics după porecle (Cocoșul și Curcanul), din ciclul Cow and Chicken, colericul Turk fiind permanent temperat de
Crime nejustificate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7940_a_9265]
-
foarte apropiate de ale președintelui Traian Băsescu remarcă certurile dintre ”băsiști”. Ion Cristoiu o umple de cerneală pe Ioana Lupea, iar site-ul reportervirtual.ro îi reproșează Andreei Pora că, în critică pe care i-o face Elenei Udrea, aprigă justițiara de la revista 22 îl include și pe Traian Băsescu. IOANA LUPEA a scris un editorial pe blogul său, preluat de Adevărul, în care îndrăznește să pună unele întrebări procurorilor. Ioana Lupea scrie că Daniel Morar trebuie să răspundă de ce procurorii
Ion Cristoiu acuză o băsistă că îi face coliva lui Traian Băsescu by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/79537_a_80862]
-
Angelo Mitchievici Printre puținii care-l egalează pe Bernhardt Schlink cu romanul Cititorul (1995), punctul de plecare al filmului lui Stephen Daldry, în ceea ce privește sondarea infinitezimalelor sufletești și a mecanismului justițiar este Friedrich Dürrenmatt cu Făgăduiala (1958) sau Justiție (1985), nu întâmplător ecranizate The Pledge (2001) și Justitz (1993). Întregul bildungsroman decupat în câteva episoade relevante de romancier și reluate în film înscrie povestea de dragoste dintre o fostă gardiană la
Cărțile și noaptea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7628_a_8953]
-
de care nu sunt responsabile. De ce, excluzând din discuție textele considerate irelevante valoric, autorul Dicționarului subiectiv pune, fără să mai stea pe gânduri, la index protagoniștii respectivelor texte? (Până și argumentul înșelător al "pregnanței literare" respinge un atare tratament excesiv justițiar.) Coborând către exemple, mi se pare problematic ca din proze cum sunt O vizită la castelul "Iulia Hasdeu", Mamă, Pastramă trufanda, O conferență, Povestea isprăvilor diplomatice ale dlui C. A. Rosetti, Smărăndița, Cum se înțeleg țăranii, "Națiunea română", O ședință
Subiectivitate și predicație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7241_a_8566]
-
definiția pe care polițistul o dă conștiinței sale nu respectă litera legii, ea reprezintă un bun simț cutumiar care comandă moderație și nu relativizare, care sesizează dimensiunea umană, iregularul fiecărui caz în parte și nu duritatea de cristal a postulatului justițiar, ea ia în calcul contextul și o altă serie de posibilități și nu elimină din actul de justiție factorul uman. Cuvintele, învață acest tânăr polițist, silit să citească până la capăt articole întregi de dicționar, servesc puterea ori de câte ori puterea apelează la
Polițist, dubitativ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7163_a_8488]
-
calificată drept „un act premeditat mascat de o delicatețe deosebită” - poate n-am mai citit eu de mult poeți ermetici, dar jur că n-am înțeles nimic din spusele activistului cultural buzoian!) se intră în subiect: cazul Patapievici. În preambul, justițiarul Ifrim informează audiența (abia acum îți dai seama de ce a fost bine că n-au venit și copiii): „Patapievici are o inteligență deosebită. Este un om supradotat care, din păcate, are o parte diabolică. Până la urmă, pe diavol tot Dumnezeu
Eminescu la Buzău! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4946_a_6271]
-
de momentele când a fost directorul închisorii din Cabana și a ordonat execuții în masă și de campania din Congo-Kinsasa și Bolivia. Libertatea și constrângerea se află aici cu un rezultat de sumă nulă pentru că regizorul nu dorește un demers justițiar, ci schițează fețele medaliei și apoi sustrage personajul oricăror exacțiuni. Niciunul dintre personaje nu se întâlnește cu tragedia, dramele au inconsistența și voluptatea vârstei și cunosc catharsisul avenit prin muzica eliberatoare. Sensul spectacolului devine și mai clar atunci când prin cadru
Cireșarii de pe Aleea Soarelui by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6021_a_7346]