687 matches
-
la 13 ianuarie 1943 în localitatea Giarmata, județul Timiș România, fiul lui Kaiser Mathias și Magdalena, cu domiciliul actual în Germania, 86675 Buchdorf, Bgm. Fiosinerstr. 6, cu ultimul domiciliu din România localitatea Giarmata, str. Principala nr. 457, județul Timiș. 585. Kaiser Erika, născută la 6 iunie 1963 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Eichinger Josif și Katharina, cu domiciliul actual în Germania, 86675 Buchdorf, Bgm. Rosinerstr. 6, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Giarmata, str. Principala nr. 457, județul Timiș
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Ticușu Vechi nr. 192, județul Brașov. 256. Lind Mariana, născută la 5 decembrie 1972 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Mateoc Ilie și Nica Maria, cu domiciliul actual în Germania, 75172 Pforzheim, Kaiser Friedrichstr. 27, cu ultimul domiciliu din România, Arad, str. Predeal nr. 41 A, bl. 2 C, sc. C, ap. 57, județul Arad. 257. Holdreich Sofia, născută la 21 iulie 1960 în localitatea Ticușu Vechi, județul Brașov, România, fiica lui Schneider
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
ultimul domiciliu din România, București, Str. Istriei nr. 25, bl. 2, ap. 1, sectorul 3. 211. Szocsik Ioan, născut la 10 septembrie 1958 în Baia Mare, județul Maramureș, România, fiul lui Ioan și Emma, cu domiciliul actual în Austria, 8141 Zettling, Kaiser Wald 4/1, cu ultimul domiciliu din România, Baia Mare, str. G. Coșbuc nr. 1/20, județul Maramureș. 212. Szocsik Elena, născută la 11 noiembrie 1962 în Baia Mare, județul Maramureș, România, fiica lui Toth Gheorghe și Rozalia, cu domiciliul actual în
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
cu ultimul domiciliu din România, Baia Mare, str. G. Coșbuc nr. 1/20, județul Maramureș. 212. Szocsik Elena, născută la 11 noiembrie 1962 în Baia Mare, județul Maramureș, România, fiica lui Toth Gheorghe și Rozalia, cu domiciliul actual în Austria, 8141 Zettling, Kaiser Wald 4/1, cu ultimul domiciliu din România, Baia Mare, str. G. Coșbuc nr. 1/20, județul Maramureș. 213. Farkas Magdalena Else, născută la 8 noiembrie 1946 în București, România, fiica lui Iohan și Anna, cu domiciliul actual în Germania, 84028
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
cu domiciliul actual în Germania, 79114 Freiburg, Krozingerstr. 58, cu ultimul domiciliu din România, Reșița, bd. Alex. Ioan Cuza, bl. 5, sc. 1, ap. 15, județul Caraș-Severin. 194. Varduli Maria, născută la 6 iulie 1957 în București, România, fiica lui Kaiser Josef și Lucreția, cu domiciliul actual în Germania, 30823 Garbsen, Neptunhof 26 A, cu ultimul domiciliu în România, București, aleea Barajul Bicaz nr. 2, bl. M 25, sc. 2, ap. 22, sectorul 3. 195. Blaschke Ana Maria, născută la 24
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
Grafelfingerstr. 102, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Zabrani nr. 289, județul Arad. 333. Welther Anna, născută la 25 octombrie 1926 în localitatea Amnas județul Sibiu, România, fiica lui Krech Georg și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 93051 Regensburg, Kaiser Friedrich Alee 77, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, str. Miraslau bl. R2, ap. 36, cartier Hipodrom, județul Sibiu. 334. Albert Petru Helmut Friedrich, născut la 14 iunie 1937 în localitatea Sat Chinez, județul Timiș România, fiul lui Albert Anton
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
cu ultimul domiciliu din România, localitatea Codlea, Str. Bârsei nr. 32, ap. 12, județul Brașov. 525. Welther Andreas născut la 25 noiembrie 1933 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Andreas și Susanna, cu domiciliul actual în Germania, 93051 Regensburg, Kaiser Friedrich Allee 77, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, str. Miraslau, bl. R2, ap. 36, cartier Hipodrom 2, județul Sibiu. 526. Lascu Marius născut la 5 februarie 1968 în localitatea Mediaș județul Sibiu, România, fiul lui Avram și Maria, cu
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
de probabilități omenești, spre cel mai mare triumf și cât de decisiv de importante, cât de nesfârșit de importante erau Moldova și Valahia pentru Rusia și cât de puțin ar putea să realizeze fără ele. HausHofund StaatsArchiv Wien, Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150), nenumerotat. Original german, 12 f. Anexa III 5 noiembrie 1791. Memoriul baronului Vasile Balș adresat împăratului Leopold al II-lea, privitor la activitatea prestată la Cernăuți și Viena, de-a lungul timpului, în calitate de cunoscător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Jahr machte sein Alter. Er hatte zugleich von Seite einiger der wichtigsten Bojare (Reichsbaronen) der Moldau, mit welcher er durch Bande des Standes und Blutes in Verbindung stand, und ist, den für sie gefährlichen und sehr geheim mündlichen Auftrag, dem Kaiser ihre Rechte, ihre Behandlung, und ihre Wünsche vorzutragen. Er erfüllte alles. Höchstdieselben wiesen ihn in Ansehen der Bukowinerangelegenheiten an dem damaligen Hofkriegspräsidenten Grafen Hadik, unter wessen Gerichtsbarkeit Bukowina stand, und in Ansehen der Wünschen der Moldau an S<ei>ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
trăiască și să moară. Nefericitul de mine! Fie că stau ori plec, declinul mă urmărește pas cu pas în ambele cazuri s-a zis cu mine! Viena, la 5 noiembrie 1791 Baron von Balș, m.p. HausHofund StaatsArchiv Wien, Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150), nenumerotat. Original german, 23 f. Ediții: Rudolf Wagner, Vom Moldauwappen zum Doppeladler, Hofman Verlag, Augsburg, 1991, p. 389-405 (text germ., cu greșeli); Dan Râpă-Buicliu, Charlotte A. Barbu, Un memoriu politic al cărturarului iluminist bucovinean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cu acesta ca urmare a Preaînaltului patent cu chibzuirea împrejurărilor locale va fi instituită o comisie în această privință. Amintire și sfat privitoare la trimiterea tabelelor cu cei care emigrează din Bucovina, cu indicarea cauzelor. HausHofund StaatsArchiv Wien, Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150), nenumerotat. Original german, 2 f. Ediții: Rudolf Wagner, Vom Moldauwappen zum Doppeladler, Hofman Verlag, Augsburg, 1991, p. 405-407 (text germ., cu greșeli); Dan Râpă-Buicliu, Charlotte A. Barbu, Un memoriu politic al cărturarului iluminist bucovinean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Plan der Zerteilung der Provinz sorgte für Aufsehen und Aufregung bei den oberen Schichten der Bukowina, an deren Spitze der radautzer Bischof Dosoftei Herescul stand und welche den jungen Bojaren Balș entsandten und bevollmächtigten, ihre Position gegenüber diesem Anliegen dem Kaiser zu präsentieren. Am 13. November 1780 übergab Balș eine von ihm angefertigte Bittschrift dem Graf Hadik, dem Vorsitzenden des wiener Hofkriegsrates, damit diese dem Kaiser zukommen soll; hiermit handelt es sich auch über die erste politische Kundgebung der Rumänen, innerhalb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
und welche den jungen Bojaren Balș entsandten und bevollmächtigten, ihre Position gegenüber diesem Anliegen dem Kaiser zu präsentieren. Am 13. November 1780 übergab Balș eine von ihm angefertigte Bittschrift dem Graf Hadik, dem Vorsitzenden des wiener Hofkriegsrates, damit diese dem Kaiser zukommen soll; hiermit handelt es sich auch über die erste politische Kundgebung der Rumänen, innerhalb des Dialogs mit der nach 1775 einsetzenden herrschaftlichen Macht. In seinem Schreiben wiedersetze sich Vasile Balș, im Namen der bukowiner Befölkerung, der Idee der territorialen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
er die sozialen, wirtschaftlichen, kulturellen und religiösen Zustände der Provinz und machte einen Vorschlag im Sinne des josephinischen Reformismus, eigentlich ein richtiges Programm für die Reorganisierung und Modernisierung des ganzen öffentlichen Lebens der Bukowina. Aufgrund der Bittschrift von Balș hat Kaiser Joseph der II. entschlossen die neue Provinz unter der Verwaltung des Hofkriegsrates zu lassen und die Durchsetzung der aufgeführten reformistischen Massnahmen zu fördern. Weil der Bojar Vasile Balș den zentralen Behörden aus Wien als ein ausgezeichneter Kenner der Zustände aus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Behörden aus Wien als ein ausgezeichneter Kenner der Zustände aus der Moldau und aus der Bukowina aufgefallen ist, wurde er 1781 vorgeschlagen, um in der Militärischen Verwaltung der Bukowina seinen Anteil zu bringen. Zwei Jahre später wurde er von dem Kaiser als Konzepist beim Hofkriegsrat eingesetzt, um 1786 mit dem Übergang zu einer zivilen Verwaltung in der Bukowina und deren Einverleibung mit Galizien, die gleiche Stelle innerhalb der Vereinigten Böhmisch-Österreichischen Hofkanzlei zu besetzen. Während der ganzen Zeitspanne brachte Balș in seiner
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
konservative antijosephinistische Reaktion und hinzu kamen auch noch die Erreignisse aus dem russisch-österreichischen-türkischen Krieg. Zur Zeit waren die rumänischen Fürstentümer Teil verschiedener Projekte, welche den Übertritt unter russischer Herrschaft vorsahen, sodass Balș im Jahre 1791 eine umfangreiche Bittschrift an den Kaiser Leopold dem II. einreichte, in welcher er den Kaiser um Hilfe für die Emazipierung der Rumänen bat und den Vorschlag machte, dass die beiden Fürstentümer Teil der Monarchie werden sollten. Dies war der erste Versuch eines rumänischen Politikers die Vereinigung
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Erreignisse aus dem russisch-österreichischen-türkischen Krieg. Zur Zeit waren die rumänischen Fürstentümer Teil verschiedener Projekte, welche den Übertritt unter russischer Herrschaft vorsahen, sodass Balș im Jahre 1791 eine umfangreiche Bittschrift an den Kaiser Leopold dem II. einreichte, in welcher er den Kaiser um Hilfe für die Emazipierung der Rumänen bat und den Vorschlag machte, dass die beiden Fürstentümer Teil der Monarchie werden sollten. Dies war der erste Versuch eines rumänischen Politikers die Vereinigung der rumänischen Nation unter dem Haus Habsburg zu realisieren
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Wien, Oberstkämmereramt, Adels-Archiv, K. 5, B. 12. 24 Mihai-Ștefan Ceaușu, op. cit., p. 60. 25 Ibidem, p. 61. 26 Ibidem, p. 60. 27 Ibidem, p. 62. 28 HausHofund Staatsarchiv, Wien, Oberstkämmereramt, Adels-Archiv, K. 5, B. 12. 29 HausHofund Staatsarchiv, Wien, vertrauliche Kaiser Franz Akten, K. 89. 30 Ibidem. 31 Archiv der Stadt Wien, Totenbeschauprotokoll, 1832. 32 HausHofund Staatsarchiv, Wien, Oberstkämmereramt, Adels-Archiv, K. 5, B. 12, nr. 4. 33 Maria Dogaru, op. cit., p. 117. 34 HausHofund Staatsarchiv, Wien, Oberstkämmereramt, Adels-Archiv, K. 5, B.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Munteanu (ed.), op. cit., vol. I, p. 203. 62 Constantin I. Karadja, Un bibliophile moldave au début du dix-neuvième siècle: le grand écuyer Ioan Balș, în "Académie Roumaine. Bulletin de la Section historique", 1947, XXVIII, p. 106-118. 63 HausHofund Staats Archiv Wien, Kaiser Franz Akten, Karton alte No. 150 (147 neu). 64 Rudolf Wagner, Das Parlamentarismus und nationale Ausgleich in der ehemals österreichischen Bukowina, München, 1984, p. 22. 65 Pentru ideile și proiectele boierimii românești din secolul XVIII, v. Vlad Georgescu, op. cit.; Leonid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
vol. 1-5, Wien, 1951-1961. 84 G. Klingenstein, op. cit., p. 201; D. Prodan, op. cit., p. 228. 85 Fritz Valjavec, op. cit., p. 8. 86 Mathias Bernath, Habsburg und die Anfänge der Rumänischen Nationalbildung, Leiden, 1972, p. 176. 87 Elisabeth Bradler-Rottmann, Die Reformen Kaiser Josephs II, Göppingen, 1973, p. 172. 88 Helen Liebel-Weckowicz, Auf der Suche nach neuer Autorität: Raison d'Etat in den Verwaltungs und Rechtsreformen Maria Theresias und Josephs II., în Österreich im Europa der Aufklärung. Kontinuität und Zäsur in Europa zur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
p. 187. 92 Franco Venturi, Europe des Lumières. Recherches sur le 18e siècle, Paris, 1971, p. 22-23. 93 Jean Touchard, Histoire des idées politiques, vol. II, Paris, 1959, p. 417. 94 Franco Venturi, op. cit., p. 15. 95 Raimund Fr. Kaindl, Kaiser Joseph II. in seinem Verhältnisse zu der Bukowina, în "Jahrbuch des Bukowiner Landes Museums", Czernowitz, 4/1896, p. 16. 96 R. Kinck, Geschichte der k.k. Universität zu Wien, vol. I, Wien, 1854, p. 539. 97 Ibidem, p. 482. 98
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
485-488. 72 J. Polek, Topographische Beschreibung der Bukowina mit militärischen Ammerkungen, von Major Friedrich von Mieg, heraugegeben von..., în "Jahrbuch des Bukowiner Landes-Museums", Fünfter Jahrgang, Czernowitz, 1897, p. 11. 73 Maria Dogaru, op. cit., p. 119. 74 HausHofund Staats Archiv Wien, Kaiser Franz Akten, Karton alte No. 150 (147 neu). 75 Ibidem. 76 Ibidem. 77 J. Polek, Die Huldigung der Bukowina an 12. Oktober 1777, in "Jahrbuch des Bukowiner Landes-Museums", Zehnter Jahrgang, 1902, Czernowitz, p. 4-5. 78 Horst Glassl, Das österreichische Einrichtungswerk
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Occupation, vol. X, Czernowitz, 1904, p. 26-32. 92 Mathias Bernath, Habsburg und die Anfange der rumänischen nationsbildung, Leiden, 1972 și ediția românească, Habsburgii și începuturile formării Națiunii Române, Ed. Dacia, Cluj, 1994, p. 169 și urm. 93 Raimund Fr. Kaindl, Kaiser Joseph II. in seinem Verhältnisse zu der Bukowina, în "Jahrbuch des Bukowiner Landes Museums", Czernowitz, 4/1896, p. 16. 94 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, p. V, doc. nr. 87/1780. 95 Ibidem, p. IV, doc. nr. 29
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a lumii. Profesorului Alexandru Zub la împlinirea vârstei de 60 de ani, Iași, 1994, p. 493. 153 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, p. VI, doc. nr. 3a/1780, v. anexa I. 154 Ibidem. 155 Haus-, Hofund Staatsarchiv Wien, Kaiser Franz Akten, Karton alte No. 150 (147 neu). 156 Ibidem. 157 Lucia Protopopescu, Noi contribuții la biografia lui Ion Budai-Deleanu. Documente inedite, București, 1967, p. 22-23, 53-54. 158 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, p. VI, doc. nr. 3a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
15/1781. 14 Kriegsarchiv, Wien, HofKriegsRat, Protokoll 1781, Dep. Lit. G, Pg. 2506. 15 Ibidem, Pg. 2480. 16 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, pachet VIII, doc. nr. 24 și 28/ 1781. 17 HausHofund Staats Archiv Wien, Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150), v. anexa III. 18 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, pachet VIII, doc. nr. 35/1781. 19 Ibidem, doc. nr. 47/1782. 20 Ibidem, doc. nr. 51/1782. 21 Ibidem, doc. nr. 54
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]