1,485 matches
-
un comportament periculos de care sunt capabili și bolnavii psihici sau animalele. Statul s-ar autosuprima deoarece și-ar scoate din vigoare legile 97. Conceperea pedepsei ca un suum negativ dobândit și meritat de făptuitor, nu apare literal în textul kantian, dar se potrivește pentru explicarea teoriei sale și ține cont de definirea statului ca justiție distributivă. Kant pornește de la constrângere, considerând că statul are împuternicirea de a asocia unei acțiuni contrare legii amenințarea cu o pedeapsă. Făptuitorul își atrage prin
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pedeapsă. Făptuitorul își atrage prin acțiunea sa pedeapsa. El vrea acțiunea sancționată și își atrage o dată cu ea sancțiunea. Cum poate săvârși o persoană o acțiune împotriva legii, care duce la distrugerea liberă a libertății, rămâne un aspect neexplicat în teoria kantiană a pedepsei 98. Fiind demonstrată necesitatea pedepsei, rămâne de stabilit tipul și gradul pedepsei. Pedeapsa este stabilită în funcție de faptă, nu de scopurile pe care și le propune legislatorul. Pentru stabilirea tipului și gradului pedepsei, Kant impune ca linie directoare principiul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pentru dinte", ci păstrează din această formulă doar ideea de proporționalitate, de echivalență între faptă și pedeapsă 100. Astfel este combătută critica celor care au evidențiat că aplicarea lex talionis contrazice clar ideea conservării persoanei care reiese din întreaga operă kantiană: fapta inumană nu poate fi săvârșită ca atare încă o dată asupra făptașului fără a încălca legea omeniei.101 Faptul că lex talionis este folosit de Kant mai mult în sens figurat și nu în sens riguros științific este susținut de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ca și propria voință a criminalului, ca crima făcută de el să fie suprimată"114. S-a susținut că reprezentarea pedepsei ca un drept al delincventului, centrarea pe demnitatea umană ca valoare în sine, apropie teoria lui Hegel de filosofia kantiană. Delincventul este subiectul propriei libertăți, ce l-a determinat să adopte o poziție rațională care include și decizia de a încălca acel drept, iar din această calitate rezultă obligația morală de a accepta propria pedeapsă 115. Hegel oferă o versiune
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Judecată și timp. Fenomenologia judicativului, Viorel Cernica • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, Constantin Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac 1 D. C. Dănișor, I. Dogaru, Gh. Dănișor, Teoria generală a dreptului, Editura C. H. Beck, București, 2006, p. 5. 2 Lon L. Fuller, The Morality of Law, New Haven and London
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, Constantin Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac 1 D. C. Dănișor, I. Dogaru, Gh. Dănișor, Teoria generală a dreptului, Editura C. H. Beck, București, 2006, p. 5. 2 Lon L. Fuller, The Morality of Law, New Haven and London, Yale University Press, 1969
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
conflictul interpretărilor, cea de-a doua actualitatea mesajului. Încercări de a răspunde la aceste întrebări leagă cele zece studii reunite în acest volum. Sunt discutate atât teme ale filosofiei teoretice (relația filosofiei transcendentale cu fundamentele metafizice ale științei naturii, conceptul kantian al cunoașterii și al științei naturii, semnificația considerațiilor lui Kant asupra ideilor regulative ale rațiunii), cât și ale filosofiei practice (raportarea analizei kantiene a fundamentelor moralității la rațiunea comună, rigorismul moral, idealul moral al lui Kant, ideea kantiană a luminării
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Sunt discutate atât teme ale filosofiei teoretice (relația filosofiei transcendentale cu fundamentele metafizice ale științei naturii, conceptul kantian al cunoașterii și al științei naturii, semnificația considerațiilor lui Kant asupra ideilor regulative ale rațiunii), cât și ale filosofiei practice (raportarea analizei kantiene a fundamentelor moralității la rațiunea comună, rigorismul moral, idealul moral al lui Kant, ideea kantiană a luminării). Gândirea lui Kant este examinată și ca sistem de referință pentru înțelegerea unor particularități ale tradiției filosofice românești. Concepte și teme kantiene sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
naturii, conceptul kantian al cunoașterii și al științei naturii, semnificația considerațiilor lui Kant asupra ideilor regulative ale rațiunii), cât și ale filosofiei practice (raportarea analizei kantiene a fundamentelor moralității la rațiunea comună, rigorismul moral, idealul moral al lui Kant, ideea kantiană a luminării). Gândirea lui Kant este examinată și ca sistem de referință pentru înțelegerea unor particularități ale tradiției filosofice românești. Concepte și teme kantiene sunt introduse în mod accesibil, ori de câte ori a părut posibil prin raportare la fapte ale experienței curente
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
analizei kantiene a fundamentelor moralității la rațiunea comună, rigorismul moral, idealul moral al lui Kant, ideea kantiană a luminării). Gândirea lui Kant este examinată și ca sistem de referință pentru înțelegerea unor particularități ale tradiției filosofice românești. Concepte și teme kantiene sunt introduse în mod accesibil, ori de câte ori a părut posibil prin raportare la fapte ale experienței curente. Majoritatea studiilor pot fi citite cu folos și de cei care nu sunt familiarizați cu scrierile lui Kant. MIRCEA FLONTA KANT ÎN LUMEA LUI
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
părut posibil prin raportare la fapte ale experienței curente. Majoritatea studiilor pot fi citite cu folos și de cei care nu sunt familiarizați cu scrierile lui Kant. MIRCEA FLONTA KANT ÎN LUMEA LUI ȘI ÎN CEA DE AZI ZECE STUDII KANTIENE CUVÂNT ÎNAINTE Acum mai bine de treizeci de ani, am început să studiez cu mai multă stăruință părți și pasaje din scrierile lui Kant și să scriu pe teme kantiene. Fac abstracție de raportările anterioare la Critica rațiunii pure în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ÎN LUMEA LUI ȘI ÎN CEA DE AZI ZECE STUDII KANTIENE CUVÂNT ÎNAINTE Acum mai bine de treizeci de ani, am început să studiez cu mai multă stăruință părți și pasaje din scrierile lui Kant și să scriu pe teme kantiene. Fac abstracție de raportările anterioare la Critica rațiunii pure în teza mea de doctorat, și cu atât mai mult de acele clișee, bazate pe literatura secundară, la care recurge cel care pregătește cursuri și seminarii de teoria cunoașterii. Îmi amintesc
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
am publicat două articole în România. La mijlocul anilor ’80, am realizat, în colaborare cu Thomas Kleininge, o nouă traducere a Prolegomenelor lui Kant, cu un studiu introductiv și note. Iar în 1991 și 1992, am susținut comunicări la două reuniuni kantiene, cu participare internațională, organizate la București și Iași. Astfel, cu trecerea anilor, numărul textelor pe care le-am scris pe teme kantiene a sporit. Recunosc că eram destul de mulțumit de prestațiile mele în acest domeniu. Acum câțiva ani, m-am
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Kant, cu un studiu introductiv și note. Iar în 1991 și 1992, am susținut comunicări la două reuniuni kantiene, cu participare internațională, organizate la București și Iași. Astfel, cu trecerea anilor, numărul textelor pe care le-am scris pe teme kantiene a sporit. Recunosc că eram destul de mulțumit de prestațiile mele în acest domeniu. Acum câțiva ani, m-am gândit că nu ar fi o îndrăzneală prea mare dacă aș revizui câteva din textele mele pe teme kantiene, dacă le-aș
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
scris pe teme kantiene a sporit. Recunosc că eram destul de mulțumit de prestațiile mele în acest domeniu. Acum câțiva ani, m-am gândit că nu ar fi o îndrăzneală prea mare dacă aș revizui câteva din textele mele pe teme kantiene, dacă le-aș adăuga altele și le-aș publica pe toate într-un volum. Mi-ar fi plăcut ca această carte să apară în anul 2004, drept contribuția mea la comemorarea a 200 de ani de la moartea filosofului. La socoteală
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pe toate într-un volum. Mi-ar fi plăcut ca această carte să apară în anul 2004, drept contribuția mea la comemorarea a 200 de ani de la moartea filosofului. La socoteală mi-au ieșit zece teme, iar titlul Zece studii kantiene mi s-a părut atrăgător. Munca la acest proiect am început-o în vara anului 2002, când am petrecut mai mult timp la Universitatea Humboldt din Berlin, în cadrul unui program al Fundației Alexander von Humboldt din Bonn. Atunci am recitit
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fizică pură și ideea științei naturii la Kant. Supunându-le controlului prin reluarea lecturilor din Critica rațiunii pure și Prolegomene și prin studiul lucrării lui Kant Principiile metafizice ale științei naturii, prin confruntarea cu unele contribuții mai recente la cercetarea kantiană, îndeosebi în literatura de limbă engleză, am constatat că unele dintre ideile pe care le urmăream erau pur și simplu greșite. Dacă nu voiam să renunț la proiect, munca trebuia reluată de la început. Acest gând nu era totuși neplăcut în măsura în care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de la Titu Maiorescu la Mircea Florian și Nicolae Bagdasar, ba chiar și tânărul Noica, au socotit apropierea cu înțelegere de sistemul lui Kant drept proba supremă a calificării filosofice. Hotărârea de a încerca un nou început cu proiectul studiilor mele kantiene a fost susținută, în principal, de două motive. Primul a fost convingerea că voi câștiga ceva substanțial din încercările de a mă lămuri cât de cât asupra unor teme ale filosofiei teoretice a lui Kant. Al doilea a fost reprezentat
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Al doilea a fost reprezentat de impresia profundă pe care mi-a lăsat-o apropierea de filosofia practică a lui Kant, îndeosebi de filosofia lui morală. Începuturile mele în această privință au fost legate de lecțiile și seminariile de etică kantiană, pe care le-am susținut în anii ’90 la Colegiul Waldorf din București și de munca de pregătire a volumului Filosofia practică a lui Kant (Polirom, Iași, 2000), pe care am desfășurat-o într-o colaborare pentru mine foarte profitabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sigură. Și tocmai acesta mi se pare a fi sensul în care ne putem asigura de perenitatea moștenirii pe care ne-a lăsat-o filosoful, la două sute de ani de la moartea sa. Cei care au urmat cu folos școala scrierilor kantiene nu vor construi niciodată un discurs teoretic pornind de la premise adoptate în mod necritic, și nici nu vor încerca să evite asumarea tuturor consecințelor principiilor pe care le acceptă. Iar dacă așa cum spunea un cunoscut autor de fabule „aceasta între
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
românească” reia pasaje din două texte cu același titlu, publicate în Revista de Filosofie 6/1994 și în cartea mea Cum recunoaștem pasărea Minervei? Reflecții asupra percepției filosofiei în cultura românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1998. În sfârșit „Ideea kantiană a luminării” din volumul Filosofia practică a lui Kant, Editura Polirom, 2000, este un text preluat aici fără modificări. O formă prescurtată a primului studiu, „Filosofia transcendentală și principiile metafizice ale științei naturii” a apărut în Revista de Filosofie, 3-4
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a apărut în Revista de Filosofie, 3-4/2004. Îmi face plăcere să exprim și pe această cale mulțumiri unor colegi care m-au ajutat în diferite feluri. Alexandru Boboc și Cristian Hatu mi-au pus la dispoziție texte din literatura kantiană care nu pot fi găsite în bibliotecile noastre. Am beneficiat de observațiile și sugestiile lui Ilie Pârvu și Valentin Mureșan, cercetători activi ai gândirii lui Kant, ale căror prestații academice le apreciez în mod deosebit. Le rămân recunoscător că și-
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
4. Idei regulative ca principii ale cercetării 5. Despre rațiunea morală comună 6. Un sens al rigorismului moral 7. Idealul moral al lui Kant 8. Kant în cultura filosofică românească 9. O posibilă discuție între Blaga și Kant 10. Ideea kantiană a luminării Bibliografie Publicații ale autorului despre Kant FILOSOFIA TRANSCENDENTALĂ ȘI PRINCIPIILE METAFIZICE ALE ȘTIINȚEI NATURII Nume mari din tradiția exegezei operei lui Kant, ca și comentatori mai recenți, sunt de acord că două interese au stat în centrul preocupărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
că aceste două interese se regăsesc în opera de maturitate a lui Kant, în filosofia lui critică. Ne putem, prin urmare, întreba: care sunt acele elaborări teoretice prin care a dat Kant curs acestor interese? Care este relația dintre întemeierea kantiană a metafizicii și elaborarea principiilor metafizice ale științei matematice a naturii? Răspunsul la prima întrebare este simplu. Legitimarea metafizicii ca știință a fost înfăptuită de Kant prin elaborarea filosofiei sale transcendentale, expusă în Critica rațiunii pure (prescurtat CRP) și în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]