477 matches
-
fi considerată. „Meridian“, 15 decembrie 2000, ora 12,53 Sunt supărat. În cea mai importantă zi a anului păgân, nu a fost difuzată rubrica. Honni soit qui mal y pense dar, aflând astfel unde am inima, redactez, chiar imprim: Întind lăbuța Cât de atentă ar fi, și pisica greșește. O dată și bine. Ca mine, care am mușcat din momeala pusă pentru altul sau chiar pentru mine. Așa că mă Îndepărtez de casă, cât de departe voi putea, respectând ultima datină pisicească. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cenzura; așa că, las’ pe mine. Și, pentru că sunt un motan de treabă, m’am gândit s’o fac pe Moș Crăciun și să apropii puțin omăt de porțile unde nu e. Mărturisesc că mie nu mi place, și-mi scutur lăbuțele când sunt obligat - deh! pisicile - să umblu prin el, dar concurentul meu canin e În al 9-lea cer și mușcă din el cu poftă. Aici e aici. Mie esența vieții, adică negentropia, un fel de matriță pe care se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acela, n’avem glande sudoripare ca voi, dependenților de industria de deodorante. Are dreptate, În privința blăniței. Dar noi, pisicile, avem totuși așa ceva. Unde? Pe vârful năsucului - el s’a convins când l’am sărutat de ziua lui - și pe pernițele lăbuțelor, tuspatru. Și, ca și voi, pe aceste căi lăsăm În urmă o amprentă olfactivă, pe care doar cunoscătorii, adică tot pisicile, știu s’o descifreze. Mai ales că noi suntem ființe solitare și ne respectăm reciproc solitudinea. Și astfel, dacă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
solitudinea. Și astfel, dacă În bliduț mi-am băgat năsucul eu, o altă pisică Îl va evita. Va Îndrăzni doar dacă e - precum nepoțica Țuchi În prima seară petrecută În casa mea - din cale-afară de flămândă și puiuț neșcolit. Iar lăbuțele lasă În urmă tot o amprentă olfactivă, care face ca noi, pisicile, să folosim mai multe același teren de vânătoare, dar cu rândul. Adică, o pisică a trecut, poate a avut și succes la vânătoare, pe undeva. Eu, punându-mi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ei chiar și acum; știe ea ce știe cu dăunătorii: o recoltă slabă Înseamnă șoareci puțini... Iar eu, deși motan În toată firea, cu grija zilei de mâine În seama lui Cristi, tot mai vânez vreo molie prin casă. Bat lăbuța că cine e prieten cu o pisică nu-și Împarte casa cu tot soiul de gâzgănii cu 6 picioare, care fug ca dracu’ de tămâie de pisica al cărei biocâmp Îl simt de departe și-l confundă cu cel al
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
niciodată. Iar noi, pisicile negre, suntem tot mai multe. Iar când vă veți fi Împăcat cu Natura o veți afla după câte pisici negre mai aveți În preajmă. Așa că, faceți bine și Încheiați un contract cu noi. Eu bat oricând lăbuța și nu negociez decât Whisk...as-ul. Dar culoarea mea mai Înseamnă ceva, o chestie de genetică. Păi preponderența roșului, a feomelaninei, e semn de consangvinizare. Cristi nu se supără din atâta căci iubește entropia Într’atâta Încât Își caută
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Lucrătura dracului, la urma-urmei și el un biped... M’am Întors totuși, căci fără mine Cristi nu face nici cât o ceapă degerată. Doar n’am să recunosc că m’a convins torsul unei pisicuțe de rasă, cu microfon În lăbuță. Dar pentru a zgârâia cât mai tare, căci am văzut multe. Precum ceea ce urmează. 33. Vagabonzi și limite Prin fabulațiile voastre m’am trezit Într’un conflict proverbial cu colegul meu de subordin sistematic, tot un fisiped. Dar vă spun
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pentru a zgârâia cât mai tare, căci am văzut multe. Precum ceea ce urmează. 33. Vagabonzi și limite Prin fabulațiile voastre m’am trezit Într’un conflict proverbial cu colegul meu de subordin sistematic, tot un fisiped. Dar vă spun cu lăbuța pe suflețel că n’am nimic cu el. Sine ira et studio, Îmi vărs năduful pe voi, chiar dacă aparența Îl implică. Și cum e chestia cu dulăul care se refugiază - mai precis Încearcă - la fusta stăpânei când te vede? Să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de la piciorul tău betegit... - Iar tu, Moti, nu uita de conjunctivita pe care ți-o tratez - cam des - cu ceai de mușețel... Dar sunt multe mai rele. Precum pisicuța de peste drum, care s’a născut, nu demult, fără vlagă În lăbuțele dindărăt. Și e atât de drăgălașă și tristă... Dar poate are oleacă de noroc: căci poate ea crede că așa e normal; și că poate s’o găsi careva să-i poarte de grijă. - Mă Îndoiesc. Căci voi ați instituționalizat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
eu, ca zeiță, nu merit asta. „Meridian“, 21 septembrie 2001, ora 12,49 Iartă-mă Moti, pentru - nu frondă, cum ai fi tentat s’o crezi - ci pentru Îndrăznela de a nu-ți respecta ultima dorință, știi, atunci când cu „Întind lăbuța“. Dar lumea, voi pisicile și noi oamenii, trebuie să meargă mai departe, chiar dacă scrâșnind din dinți că nu suntem lăsați să plângem pe morminte. Au avut grijă alții să-ți facă respectată acea dorință: „noua grilă de program“... Nu mă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
știți de frică, de când cu știința, deși chiar ea ar trebui, dimpotrivă, să vă Înfricoșeze mai tare. „Meridian“, 3 mai 2002, ora 12,51 53. Errare sau perseverare? Dacă n’aș fi avut codiță, dar aș fi avut doar două lăbuțe, aș fi mers și eu la școală. Căci cu prima condiție: curiozitatea și a doua: memoria, stau foarte bine. Dar așa, am decis să devin profesoară, În ale „călcatului ușor pe pământ“. Asta fac și acum, chiar dacă ar trebui mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Așa cum eram Înainte ca trenul să se fi urnit spre capitală. Iar Grinuț pândește apoi clipa În care Cristi, Întors frânt din alergătura zilei, preferă să converseze cu prietenul lui, dar Întins pe canapea: Suit pe el, Îl „frământă“ cu lăbuțele dinainte, „ștampilându-l“, „tipărind“ mesajul către mine. „Scris“ cu o „cerneală“ cu mult mai rezistentă decât cea din stilou: feromonii. À propos: Poate nu știți de ce noi, pisicile, nu ne Încăierăm niciodată când e vorba de vânătoare; culmea, fiind vorba
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
30 august 2002, ora 12,52 60. Olimpia Nici o pisică nu obișnuiește să dea socoteală de „lucrăturile“ ei. Iar dacă acum o fac, e doar pentru ca să mă invidiați: Mă apucase dorul după locurile În care am pus pentru prima dată lăbuța În Europa. Și totuși, o mie de kilometri nu-i prea simplu nici chiar pentru voi. Mai bine s’o conving pe buna mea prietenă să mă ia cu ea; nu-mi trebuie decât transportul, un locșor acolo, În poale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
semnale pozitive. Musai trebuie să mă retrag, lângă Moti, dar nu În „culcușul“ lui, ci În sufletul lui. Da, Moti, voi fi iarăși lângă tine, confesându-mă doar ție. Iar „taurul“ pe care mi l’ai sugerat demult, atunci când „Întindeai lăbuța“, iar eu am reușit doar să amân sfârșitul, unul doar radiofonic, devine acum scrisul. Pentru mine - de-acum Înainte - În fața oglinzii; căci nu mă mai pot oglindi În ochișorii tăi, dar mă voi oglindi Într’ai mei, respectându-ți totuși
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
am aflat de la prietenul meu cercetător: de vină e poluarea, la care biata ciupercă Încearcă să se adapteze. Pe seama ciupercilor trăiesc mulțime de animăluțe de prin pădure. Care nu ajung la „Urgențe“, din două motive. Unul - și o spun cu lăbuța pe suflețel - e că ciuperca toxică are un biocâmp deficitar, pe când cea comestibilă unul excedentar, iar animăluțul - vreun viezure - simte asta. Al doilea e că toxinele ciupercii nu’s propriu-zis otravă, ci „avertisment“: lucrează asupra sistemului nervos, declanșând voma ori
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vizita printr-o fotografie. Ni se oferă un simpatic pui de leu, voinicel, pe care Îl iau În brațe. Dar nelipsitul Ursulică venit din București nu poate să lipsească. Puiul de leu Îl privește curios și cu dispreț, Înfigând deodată lăbuța În capul lui. Atât a trebuit. Un țipăt imens adună vizitatorii În jurul nostru, crezând că e vorba de o agresiune. Mai speriat e paznicul. Mulți părinți, cu copii de mână, care nu au văzut urechile lui Ursulică smulse, discută cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Întârzie. Avem acolo, În camera noastră, un mic prieten, căruia Îi dă ultimile pregătiri. E un șoricel micuț, drăguț, blând, rătăcit cine știe de unde. S-a obișnuit cu noi și noi cu el. După ce mânca se așeza liniștit, Își lingea lăbuțele și apoi pleca la culcare. Caut s-o liniștesc, că cei ce vor veni după noi nu vor trage cu pistolul după el. Cunoscuții noștri din strada Chamberlain sunt În jurul mașinii, În frunte cu drăguțul Carolică. Good bye! Procesul Hauptmann
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
poveste cunoscută, se cere copiilor să introducă un personaj și să continue povestea în situația nou creată. Exemplu-povestea ,,Fata babei și față moșneagului” În drumul ei, fata moșneagului s-a întâlnit cu ,,Motanul încălțat” căruia îi intrase un spin în lăbuța; față i-a scos spinul iar la întoarcere motanul i-a dăruit niște potârnichi pe care le vânase; în schimb, fata babei pentru că a fost leneșa și rea nu a primit de la motan decât niște broaște. Actul de creație este
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
diferite substanțe energetice și lichide. Toate aceste elemente sunt interdependente. Experiențele doctorului Chifuya Takeshire de la Universitatea din Showa și a doctorului Niboyet, în Franța, arată într-un mod spectaculos, că pierderea locală a sensibilității la durere, obținută prin electroacupunctură pe lăbuța unui iepure, ar putea fi reprodusă pe aceeași lăbuță a altui iepure prin simpla injectare, într-o parte oarecare a corpului, a unei mici cantități de sânge a animalului deja analgeziat. Din perspectiva MTC, psihismul este un sistem indisociabil al
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
interdependente. Experiențele doctorului Chifuya Takeshire de la Universitatea din Showa și a doctorului Niboyet, în Franța, arată într-un mod spectaculos, că pierderea locală a sensibilității la durere, obținută prin electroacupunctură pe lăbuța unui iepure, ar putea fi reprodusă pe aceeași lăbuță a altui iepure prin simpla injectare, într-o parte oarecare a corpului, a unei mici cantități de sânge a animalului deja analgeziat. Din perspectiva MTC, psihismul este un sistem indisociabil al corpului fiind conceput pentru a practica schimburi energetice cu
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
sărit ca la comandă în fața lor. Oile au fost atât de speriate încât au luat-o de-a valma care-ncotro. Degeaba se ostenea ciobanul să le mai lovească ca să stea locului, că ele fugeau de una. Iepurii stăteau cu lăbuțele ridicate și nu le venea să creadă ochilor când le vedeau pe oi așa bezmetice! De atunci, iepurii au obiceiul să stea toți laolaltă și să meargă săltând pe picioarele din spate. A. Desjacques și T. Soukhbaatar, Contes et récits
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Ce legătură au floricelele de porumb cu Mâțișor? - Nici o legătură.Numai că Vlăduț avea un fes cu un moț mare și colorat. A lăst fesul în hol, la cuier. Domnul Mâțișor, neastâmpărat cum îl știi, a dat fesul jos cu lăbuța și a început să se joce cu el. Îți dai seama ce-a ieșit? Când a văzut ce se întâmplă, Vlăduț a vrut să-i ia fesul. Mâțișor s-a ascuns , cu fes cu tot, sub cuier . Vlăduț a băgat
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
de pădure este un șoarece mare, cu o lungime de aproximativ 10 centimetri. Are blana de culoare gri, uneori cu nuanțe de portocaliu. Pe burtă are pielea mai deschisă decât pe restul corpului. Botul este foarte alungit. Are urechi mari, lăbuțe posterioare foarte dezvoltate și o coadă subțire și lungă. Se deplasează sărind. Daunele pe care le provoacă Șoarecele de pădure este un dușman declarat al grădinarilor, cărora le devorează culturile. Este, de asemenea, mare amator de tuberculi. Șoarecele de câmp
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
seama imediat care este tema centrală a imaginii. De îndată ce o vede, fetița evadează. Ea descrie planșa numită „Bătaia” separând fiecare frântură de frază prin scurte momente de tăcere: „Tatăl și mama lui Lăbuță-Neagră... cei doi Albișori... Lăbuță-Neagră îl mușcă de lăbuță pe Albișor... o barieră, niște iarbă. - Și ce mai vezi aici? Un pisoiaș alb care aleargă... un Albișor mușcându-l de ureche pe Lăbuță-Neagră... o floare”. Această enumerare sacadată o scutește pe Marie de interpretarea diverselor elemente ale planșei, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
noastre. Pușa asculta atentă și dădea aparența că înțelege absolut totul. Deodată mă părăsește și se duce în centrul camerei. Cu o îndemînare pe care nu o bănuiam, sare, se răsucește în aer de două ori și aterizează precis pe lăbuțe. Am înghețat cu toții. Pușa își ia elan și repetă saltul, dar cu un șurub în aer. Aplaudăm frenetic. Se urcă apoi pe canapea și de acolo face un salt peste o măsuță pe care trona o vază cu flori. N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]