1,287 matches
-
lume. În Banat pelerinajele se țin lanț. Acum și din Crișana au luat traista în spate și la drum. Maglavitul a devenit locul sfânt, unde zecile de mii de înfrigurați așteaptă minuni noui, pe o colină unde «o salcie plângătoare lăcrimează» și acolo unde ciobanul Petrache Lupu propovăduește: «oameni buni îndreptați-vă, că prea v’ați înrăit»[...] Aseară trenul care venia de la Arad spre Timișoara a avut câteva vagoane tixite: țărani gârbovi cu pletele ninse, femei năcăjite cu desagi cu merinde
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]
-
numai azi ci în fiecare zi lăsată de Domnul pe pamant! https://www.youtube.com/watch?v=Xp3XxcSclN4 PRIMĂVARĂ Se simte primăvară în calendare și în oameni. Pământul închipuie respirări de fluturi, firavul ghiocel săruta zăpezile, cele câte au fost, lăcrimându-le în izvoare. Miroase a primăvară, a speranța, a nevoie de încredere, a nevoie de iubire, a dor... Peste tot se simt noi începuturi. Undeva, în colțul inimii, stă să crăpe mugurul de taină al unei iubiri, un răsărit de
PRIMĂVARA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384841_a_386170]
-
în roua dimineții. Dar stropi risipiți au udat pelinul, De amar să-mi umple paharul vieții. L-am golit de amarul amintirii În ochii mei, să-mi umple pocal de dor, Ca să-mi poți stropi mugurii iubirii, Când sufletu-mi lăcrimează dintr-un nor. Eu n-am să plâng, că n-am plâns niciodată În vremea când te căutam pe astre. Doar tristețea de lacrimi inundată, Curge-n izvoare cu priviri albastre. Pe flori crește iubirea renăscută În primăveri cu doruri
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
pe sub pământ. Te mai visez privindu-ți copilașii, Apoi dispari din nou, fără cuvânt... De șapte primăveri îți caut pașii Și urma lor mă poartă la mormânt. Cu-a Domnului Lumină legământ Și-n astă primăvară-ți chemi rămașii Vor lăcrima de dor chiar și vrăjmașii, Iar eu sunt frunză legănată-n vânt... De șapte primăveri îți caut pașii. Rondelul lacrimii Să nu privești o lacrimă din geană! Nu vreau să arzi în dor mistuitor... Tovarăș bun și sufletului hrană Mi-
ÎNCĂ, TE CAUT... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384927_a_386256]
-
trecut, Curgând șuvoi de rouă binecuvântată, Lacrima bucuriei ți-e inamic temut Al suferinței, nici n-ai crezut vreodată... ...ce putere ți s-a ascuns in lacrimi Și ce vie dragoste găsești in patimi. Primești botezul sfânt, spre dulci iertări, Lăcrimând dorului de tine și uitării de-a iubi! Referință Bibliografică: Nici n-ai crezut vreodată... / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2151, Anul VI, 20 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
NICI N-AI CREZUT VREODATĂ... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385033_a_386362]
-
o crenguță, Îmi șterge lacrima, mă-ncântă cu mireasma lui Și vrea să mi te-ndepărteze din calea gândului. Amurgu-și țese plasa din pulbere de stele, Las cu tristețe casa ta și-a tinereții mele, În noapte, luna mă privește lăcrimând, Iar zorii mă găsesc din nou cu tine-n gând. Referință Bibliografică: La casa tinereții noastre / Margareta Merlușcă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2287, Anul VII, 05 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Margareta Merlușcă : Toate Drepturile Rezervate
LA CASA TINEREȚII NOASTRE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385121_a_386450]
-
Acasa > Poezie > Credinta > OMAGIU DIVIN 20 Autor: Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016 Toate Articolele Autorului Pe drum de vise-am întâlnit Iubirea! Pe drum de seară luminat de vise Am întâlnit Iubirea lăcrimând... Purta pe brațe taina omenirii Cu doruri și speranțe fremătând... Erau mulțimi de gânduri adunate Din corturi, din palate sau căsuțe Rostite cu speranță-n rugăciune Sau pitulate-n colțuri nevăzute... Și m-am oprit mirat în dreptul Ei Căci ochii
OMAGIU DIVIN 20 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385154_a_386483]
-
ne-a adus și mulți prieteni comuni, foarte multă lume ascultă cu emoție, tot mai mulți poeți se alătură și trimit versuri pe care le reciți divin. Uneori îți simțim bucuria, alteori, poate, tristețea, te-am simțit zâmbind dar și lăcrimând, implicându-te emoțianal în euforia marilor momente ale prezentului și dând emisiei tale dimensiuni fabuloase. Drama de la Colectiv nu te-a lăsat indiferentă, dispariția tribunului Corneliu Vadim Tudor a fost marcată emoționant, ai dedicat momente teribil de frumoase celor care
“MINŢILE LUMINATE DISCUTĂ IDEI” INTERVIU CU ADELLE MAYA (PSEUDONIM) [Corola-blog/BlogPost/385167_a_386496]
-
În seara asta, Doamne, stăm de vorbă, Cum am mai stat în taină, amândoi. Eu Îți voi spune câte am pe suflet, Tu să mă mângâi de va fi să mă-nconvoi... În seara asta voi vorbi mai mult Și poate lăcrima-voi cu fruntea la pământ... Din lacrimile mele, Doamne, fă o cruce, Și-ascultă-mi, Sfinte , fiece cuvânt! Pe cruce, Tu să pui al meu păcat, Să-l țintuiești acolo cu răbdare, Să-așezi deasupra lui orice oftat, Ce am scăpat cât am
ÎN SEARA ASTA, DOAMNE, STĂM DE VORBĂ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384336_a_385665]
-
un exemplu de credință și nici nu am aprobat vreodată fanatismul care determină persoanele să se târască în genunchi și în coate pe la diverse moaște. Cu toate acestea, căldura, blândețea și intonația rugăciunilor din mica bisericuță, m-au făcut să lăcrimez pe tot parcursul slujbei. Plângea în mine și sufletul și trupul, ca și cum s-ar fi rupt zăgazurile unei mări de durere pe care nu o puteam stăvili cu nici un preț. Inexplicabil pentru mine. Mai târziu, căutând înțelesurile acelei magii stranii
PĂRINTELE ILIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384427_a_385756]
-
nor i-un balans. Ca un copac rugător urc spre cer, Calea privirii Lactee-o visez și o sper Totul se mișcă și nicicând nu va sta, Fâlfâie-odată cu aripa din inima mea. Poate că mâine când tu, mângâind, Vei lăcrima, spaima nopții zdrobind, Poate atunci va-nceta valsul greu Și voi dormi pe o stea ca un zeu. De mâine nu voi mai fi eu De mâine nu voi mai fi eu, oasele mele bătrâne se vor nărui peste crengile
EU NU POT TRĂI FĂRĂ TINE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384424_a_385753]
-
Nu merită o lacrima de-a ta. Și sufăr când te văd atât de tristă, Și mă întreb,de-i vina mea. Cândva,mă bucurăm că plângi, Și nu-mi pasă prea mult de tine, Mi se părea firesc,să lăcrimezi Doar pentru mine. Nu plânge! Spune-mi doar,iubito De mine dacă-ți este dor. Nu adună sub pleoape tremurânde, Al ochilor izvor. Nu vreau,să te mai văd plângând Acum,cănd mi-esti atât de dragă. Zâmbește,si zâmbetul
PLANGI? de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384583_a_385912]
-
este dor. Nu adună sub pleoape tremurânde, Al ochilor izvor. Nu vreau,să te mai văd plângând Acum,cănd mi-esti atât de dragă. Zâmbește,si zâmbetul tău, Va fi ca un bandaj,pe-o rană. Iubito,plângi? De fericire lăcrimezi acum, Ca inima-mi de ghiata altădată, Pe cale e,să se prefaca-n scrum. Referință Bibliografica: Plângi? / Adriana Papuc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1459, Anul IV, 29 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Adriana Papuc : Toate Drepturile
PLANGI? de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384583_a_385912]
-
viața naturii în a vremii amorțire. Prin iarnă să-i legene speranța, cu dor de-a Primăverii revenire. SUNT TOAMNA IUBIRII Sunt Toamna iubirii pierdute, de dorul unui vis fremătând. Dorințe-mi pun pe frunze ude, din sufletu-mi pribeag lăcrimând. Din izvorul nefericirii, iubirea-mi așez în batistă. Cu nostalgia revenirii Toamnei soră, la fel de tristă. Culoarea morții-mi lasă pe chip și cu ea îmi scrie bun-rămas. Să o aștept cu-al său anotimp, și-n viața mea să facă
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
din suspine, de dor fără asemănare! Că mi-am brodat înțelepciune pe frunze, du-le între stele! De-ar fi să facă o minune, îngeri, cu gândurile mele! CURCUBEU DE FRUNZE În curcubeu se ridică frunze către Cer, când vremea lăcrimează pe Toamna-giuvaier. Culoare și strălucire pun în agate, să le dea prețuire între nestemate. Luna își așterne raze reci de lumină, pe pomi îngălbeniți din crâng și din grădină. Sufletul mi se frânge de-a lor rătăcire și de jalea
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
conduși de fețe arogante. Trăiesc durerea când este umilită câte-o bunică Când vând-n piață ;...câteva fire de pătrunjel Iar cei ce fură sunt liberi, dau/iau mită Nu sunt bătuți ca ele de arșiță și ger. Le-au lăcrimat dorințe lovite de nevoi ș-au devorat durerea ce a săpat adânc -Ne-ați dizolvat credința ce pâlpâie în noi Redați-le speranță când aripile lor se frâng . Redați-le, redați-ne încrederea-n ziua de mâine Fără difernțe între săraci
GLASUL GENERATIEI DE AZI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384697_a_386026]
-
știam ce-nseamnă "a trăi"! Și nostalgii mă cuprindeau cu sila, Prin ancestrale zone-eram mereu, În zbor ascet mă atinsese Mila Ce-n Duhul Sfânt a-nfiripat idila Și duhul mi-a lipit de Dumnezeu. Am cunoscut chemarea Ta, Iubite, Am lăcrimat știind că mă iubești, Am cunoscut din vorbele-Ți șoptite, Că rugile-mi acum sunt răsplătite Și că Tu vrei Isus, să mă sfințești. Din veșnicii ai pus în mine dorul De-a Te dori, de-a Te iubi, Isus
DIN VEŞNICII AI PUS ÎN MINE DORUL de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382379_a_383708]
-
în urmă parfum de iasomie, Pe struna existenței, plăpânde armonii. În frunze, îmi văd starea, strigarea ce e mută Și traiectoria care mă înveșmântă-n lut, În neputința cărnii, durerea-i mai acută, Dar sufletul zâmbește, chiar dacă e căzut. Când lăcrimează cerul, mă contopesc cu ploaia Și mă aștern pe glie, ca roua-n dimineți, Sunt ramurile goale, la fel e goală foaia, Ce ar putea descrie povestea altei vieți. O viață de izbândă,hțcu pace și iubire, Speranță, sănătate, puteri
ŞI IARĂȘI AI PLECAT de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382476_a_383805]
-
propriul meu destin, Moirele îmi torc iar rostul vieții din caierul pe care înfășură nămeții ce sunt în existența mea din plin. Atropos învârtește întruna fusul meu pe care firul soartei se așează. Din când în când surâde, e tristă, lăcrimează așa cum eu am fost prin ani mereu. ȘI Clotho o ajută și deapănă de zor pândind ca firul meu să nu se rupă. Nu vrea să aibă noduri deloc și-o preocupă să fie plin ciudatul meu fuior. Alături stă
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382659_a_383988]
-
Publicat în: Ediția nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului RUGĂ MAICII DOMNULUI Rodul meu din gând Îl pun în cuvânt, Că-n poezie Duc însonmie. Când spre cer privesc, Gându-mi șlefuiesc Și îl dau veșmânt, Suflet lăcrimând. Pe drum greu urcând Către Domnul Sfânt La Măicuța Sa, Maica Precista, Ca să-mi asculte Rugi neștiute, Să-mi dea har ceresc În gând îngeresc, De-a iubi mai mult, Cartea de-nceput, Cartea Cărților Și-a străbunilor, Că i-
RUGĂ MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384079_a_385408]
-
că sunt cele alese.E doar așteptare,trenuri,peroane și o gară de suflete... De undeva de foarte departe,o liniște apăsătoare își lasă cu pași grei măreția pe pământ.Pe sub gene lungi de așteptare,sub care ne-am ascuns,lăcrimând la toate vulgaritățile,ne cercetăm vanitoși.Clocotim pe sub pieile noastre și,ne dezbrăcăm flămânzi de instinctele noastre de dominare,doar ca cineva să ne atingă.În gara asta în care mâna Destinului îți alege soarta poți fi cel mult condamnat
GARA SUFLETELOR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384076_a_385405]
-
și să nască, să aibă răbdarea să asculte, și să fie, tot cu răbdare ascultată, să creeze fiindcă este înzestrată cu imaginație, să știe să se joace uneori ca un copil, sau cu un copil, să zâmbească, să râdă, să lăcrimeze - fiindcă Dumnezeu i-a dat lacrimile - și bărbatul s-o consoleze, să-i înțeleagă durerile și s-o mângâie, să dăruiască unul altuia înțelegere, dragoste, să-și facă amândoi planuri frumoase de viață. Femeia acestor vremi să învețe (dacă nu
DESPRE ELEGANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383304_a_384633]
-
Că El ne Privește și ne Mângâie cu privirea Sa Iubitoare. El ne-nțelege întodeauna, niciodată nu ne părăsește El, orice ar fi, El tot ne iubește. Tot El, când, de supărare mai spunem o vorbă urâtă, Ochii poate Îi Lăcrimează, dar El tot ne iartă. El Face-n așa fel, și ne Așterne-n cale a noastră vină, Întâmplări ce ne determină, să vedem Puterea Sa Divină. El A Făcut Pământul și tot ce este pe Pământ, El L-a
UNUL SINGUR de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383451_a_384780]
-
la ceas de seară- adăpostire, Feciora sfântă spre a naște, a lumii sfântă mântuire... Bătrânul moș nu vru s-audă și-i alungă făr să se uite, Sfânta Maria il născu pe Pruncul Sfânt chiar între vite.... Nepoata prinse-a lăcrima și-o întrebă pe bunicuță: Și pruncului nu i-a fost frig? Nu a-nghețat a sa mânuță? Acolo mari minuni se-aflară, trei magi veniți din răsărit Adus-au daruri minunate pentru copilul mult dorit. - Dar Moșul nu fu pedepsit
POVESTE CU MOȘ CRĂCIUN de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383486_a_384815]
-
completa cu ceea ce credea ea că merge. Inclusiv lungile pasaje pline de porcării. Era obișnuită și cu acestea! Peste vreo două zile Vergică, fericit, își recitea opera și nici nu-i venea să creadă cât de mare și profund este. Lăcrimă puțin și o așteptă pe Arghirița ca să-i arate cam ce poate el, nu cum crede ea căăă... Doar că nevastă-sa când s-a întors de la slujbă deși era frântă de șale a început să spele rufe și bodogănea
ARS POETICA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383456_a_384785]