494 matches
-
Acasa > Poezie > Amprente > EREZIA CA ALTER EGO Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1660 din 18 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Totuși de ce ar fi omul o casă Pe care o termină de zidit moartea Dacă între noi se lăfăiește absurdul cel de toate zilele De ce atunci când îngerii au laringită Proștii fac vocalize cu Dicționarul Drepturilor Omu lui Dragostea rămânând un autoportret ratat în doi Vai când moare un om Și Dumnezeu se sinucide puțin Indiferența pradă a aproapelui nostru
EREZIA CA ALTER EGO de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343995_a_345324]
-
a părut că am fost părăsiți de toți îngerii orașului, poate că am mai fi stat la gânduri până să decidem reîntâlnirea cu Hawaii. Dar... să nu îl mâniem pe Dumnezeu! Am avut parte și de ceea ce ne-am așteptat, lăfăindu-ne într-o locuință ca pe o răsplată cerească. De-a lungul unei săptămâni, s-a întruchipat iarăși visul de odinioară în realitatea concretă așezată înaintea ochilor noștri. Ne-am văzut iarăși în Hawaii-ul acela închipuit ca un ideal al
REÎNTÂLNIREA CU INSULELE HAWAII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342744_a_344073]
-
zilei și n-a fost niciun scandal. Dimineața m-am dus acasă și m-a întors după două zile în care timp m-am tot frământat și mi-am făcut un plan cum să scap de aceste femei care se lăfăiau, mâncau curcani și miei iar bietul om, - minerul Uănuț că așa îl chema pe tatăl fetei - nici nu știa ce se petrece în casa lui. Am ajuns la casa fetei și mama fetei m-a luat în primire să merg
CAP. 6 de IONEL CADAR în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343096_a_344425]
-
se îndoapă la protocol? Dacă face cinste tâmpitul de Zamfirescu, dacă este idiot și aruncă banii aiurea, el de ce să nu profite? Sfrijitu’cum profită? Ce, el e fraier? Io-te, mă! Rabd ca boul în jug și ăștia se lăfăie. Cam așa gândea el, supărat că îi refuzase pe ăștia cu visicu...Măcar o moleculă...Nici n-a observat când o peștoaică blondă i s-a așezat pe genunchi și l-a îmbrățișat. Ah, are pielea catifelată...Țâțele goale cu
TRANDAFIRUL SIRENEI-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377495_a_378824]
-
s-o iei de la capăt. Din vreme-n vreme, luam seama la ce făceai și, mulțumită că erai cuminte, îmi găseam iar ceva de trebăluit. Prinsă de griji, nu văzusem cum apele Oltețului îmbogățite prin topirea zăpezii își lărgiseră matca, lăfăindu-se cam lacom și amenințător către maluri. Spre amurg cerul se-mbunginase grozav, iar noaptea părelnică ne trimisese la căldura sobei devreme. Tocmai pusesem sticlă pârdalnicei lămpi, când un trosnet ca de lemne frânte și-mpinse de-un vajnic tăvălug îmi
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
torente sălbatice și reci precum inima stâncilor din care s-au năsut și care își feresc privirile oarbe de strălucirile dureros de albe, ce se revarsă în cascade tăcute orbitoare. Pe unul din brațele descărnate ale mărului din spatele casei se lăfăie căsuța vrăbiilor și a pițigoilor, agățată acolo de Ionică și Violeta, cu două zile în urmă. Bunicul îi ajutase să construiască din scândurele adăpost păsărelelor din livadă explicându-le că iarna bate la ușă și ele au nevoie de un
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
Clopotele biruinței se ridică din trecut, Amintind crâncene lupte și de sângele pierdut. Din vremuri în cari românii, înfrățiți se ridicară Și își apărară glia, și graiul își apărară. Într-o țară greu durată, prin milenii, de străbuni, AZI, se lăfăiește minciuna printre lei, tigri și huni. Încleștați în noaptea luptei de putere și averi, Cine să mai recunoască brațul clopotarilor de ieri? Români, v-ați risipit deodată în vanități obscure, Lăsând neantul negru chiar FRĂȚIA să v-o fure! Ați
CLOPOTELE BIRUINȚEI de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380455_a_381784]
-
deputați (pe piața basarabeană se vând ușor!). După modelul Ceaușescu și-a organizat la Chișinău un spectacol de „susținere malefică” a sa ca „salvator al națiunii”, care în 2016 va aduce „stabilitatea și bunăstarea” (adică raiul) în casele năpăstuiților (el, lăfăindu-se într-un lux de neimaginat!). A fost prima lui apariție în fața mulțimii înconjurat de o întreagă bandă de bodyguarzi, înarmați cu umbrele (pe un timp foarte însorit!) antiglonț și alte accesorii. Pe parcurs și-a trimis valetul („doi metri
POLITICIANISMUL ŞI CURVISMUL de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380582_a_381911]
-
ne naștem noi murim un pic Iubirea este singura speranță. Se iscă supărare din nimic Iar în final noi n-avem nicio șansă. Ca să trăim decent și omenește Noi morții îi plătim un greu tribut. Din care tu te-ai lăfăi regește Fără să știi că-n viață ești rebut. Atunci când mori și sufletul se stinge Iar viața n-are totuși nicio șansă. Rămâne doar iubirea care plânge Când vede că nu are vreo speranță. Fără să vrei dai laoparte anii
INAMICUL VIEȚII... de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371452_a_372781]
-
pură Iar lacrime în sloiuri mari, de gheață. Și când o să ajungi la cotitură Îți vei da seama c-ai umblat prin ceață. Ca să trăim decent și omenește Noi morții îi plătim un greu tribut. Din care tu te-ai lăfăi regește Fără să știi că-n viață ești rebut. Atunci când mori și sufletul se stinge Iar viața n-are totuși nicio șansă. Rămâne doar iubirea care plânge Când vede că nu are vreo speranță. Încet, încet murim de când ne naștem
INAMICUL VIEȚII... de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371452_a_372781]
-
babetele sunt în budoar și se pregătesc să iasă iar pentru asta le trebuie cam trei ore, la bucătării se face micul dejun și se pun oalele pentru celelalte mese, deci sunt ocupați bârfitorii de bucătari, iar noi ne putem lăfăi peste tot fără să ne stea inima de spaimă că ne prinde cineva. Una, bă, să ții minte de la mine! Dacă ești deștept, așa slugă cum te cred toți, faci în așa fel încât și împăratu’ să pară un câcat
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
îți vom cumpăra tronul! PAPURĂ-VODĂ:(bucuros) Oho, dar bogați mai sunteți dacă oferiți sultanului atâta bănet! BOIER CONACU: Când este vorba de interesele țării... BOIER CIOCOIU: Domnia Ta ai datoria sacră să domnești în liniște și pace! BOIER CONACU: Să te lăfăi în ospețe și plăceri cu femei frumoase ca un „pașă!” CĂPITANUL ARNĂUTU: Așa-i, Măria Ta! De treburile țării ne ocupăm noi, supușii tăi! CĂPITANUL SASU:Vodă-i dator să domnească! BOIER CIOCOIU:(surâde cu binețe) Ce să-ți mai
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
Milescu dacă nu mă înșel, la numărul cincizeci și șapte. Nu aveam la dispoziție decât 2,02 metri pătrați după cum scria în foaia de repartiție, altminteri nu aș fi știut niciodată cu atâta precizie, suprafața în care puteam să mă „lăfăi” de drept. Și în afară de soba și patul pe care le-am găsit acolo, mai rămânea foarte puțin loc pentru cărțile pe care le-am așezat direct pe dușumea. Mai aveam o debara într-un perete pe care am căptușit-o
AMINTIRI DIN CARTIER de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348952_a_350281]
-
Autorului M-am născut într-o familie foarte înstărită. Fratele meu era cu zece ani mai mare decât mine și lucra ca mare mahăr în București, la Ministerul Agriculturii. Necăsătorit fiind, el întreținea singur tot acel fast în care ne lăfăiam cu ignoranță, ne trimitea bani cu nemiluita, ne cumpărase la fiecare câte o mașină de lux și afacerile îi mergeau ca pe roate. Eu trăiam cu părinții mei pensionari într-una din vilele răsărite peste noapte pe malul Dunării. Am
VIAŢA CA UN JOC de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345282_a_346611]
-
Proza > MAI TREBUIE...CEVA! Autor: Mirela Penu Publicat în: Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nu a mai nins de multe zile. În orășelul din câmpie ,vremea era mai mult a toamnă .Doar gerul se mai lăfăia noaptea peste crengile copacilor , pește pământuri și case,aducîndu-le oamenilor aminte că e iarnă iar el este stăpânul .Un stăpân bun ,căci ziua ceda locul cîtorva raze de soare.... Mihai privea lung la costumul ce se află întins pe marginea
MAI TREBUIE...CEVA! de MIRELA PENU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377939_a_379268]
-
și colțul casei... VI. MAI TREBUIE...CEVA!, de Mirela Penu , publicat în Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015. Nu a mai nins de multe zile. În orășelul din câmpie ,vremea era mai mult a toamnă .Doar gerul se mai lăfăia noaptea peste crengile copacilor , pește pământuri și case,aducîndu-le oamenilor aminte că e iarnă iar el este stăpânul .Un stăpân bun ,căci ziua ceda locul cîtorva raze de soare.... Mihai privea lung la costumul ce se află întins pe marginea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
să râdă,...dar să râdă...cu el alături !...nu ...DE EL !! Ce o să se facă ,atunci? Citește mai mult Nu a mai nins de multe zile. În orășelul din câmpie ,vremea era mai mult a toamnă .Doar gerul se mai lăfăia noaptea peste crengile copacilor , pește pământuri și case,aducîndu-le oamenilor aminte că e iarnă iar el este stăpânul .Un stăpân bun ,căci ziua ceda locul cîtorva raze de soare.... Mihai privea lung la costumul ce se află întins pe marginea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
înstelat și lună plină, ce lumina cu raze de argint fereastra unde dormea un somn neliniștit frumoasa mea surioară care era o copilă. Părea că somnul îi era tulburat de un coșmar. Pe un scăunel alături de căpătâiul patului său se lăfăiesc o pereche de teneși cam soioși care, după mărime, mă cam îndoiesc că-i aparțin ei și mă mir cum de au ajuns acolo. O privesc neliniștită, cum se agită fără astâmpăr de pe o parte pe alta, suspinând și scâncind
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
a mai rămas din hărăzire, minciună clară suscită. Până aici a fost adevăr, adevăr idealizat de mine; restul, ca cel mai frumos măr s-a alterat de-atâta bine. Până aici a fost amăgire, amăgire rea și discretă; toate se lăfăiră - infinită mâhnire - într-o lume banal de suspectă. Referință Bibliografică: Până aici a fost iubire / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1439, Anul IV, 09 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 George Pena : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PÂNĂ AICI A FOST IUBIRE de GEORGE PENA în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376014_a_377343]
-
sau să-i comenteze poruncile. De la un timp acesta se retrăsese doar cu câțiva credincioși și cu soția sa la vestitul castel din Carpați care constituia și reședința întregului imperiu vampiric de pe Pământ! În timpul acesta cei doi tineri îndrăgostiți se lăfăiau în plăceri amoroase într-un palat aflat undeva pe creasta unui munte. Fusese dăruit de stăpânul lumii vampirilor fiicei sale. Contele era fericit că prințesa își găsise în sfârșit alesul inimii și aștepta să-și vadă nepotul crescând. În vremea
III. UN VAMPIR UNELTITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376638_a_377967]
-
aleargă vampiricele după dânsul... - Te înșeli! E un bărbat serios și mă iubește! - Aveți un dormitor frumos și un pat matrimonial cu lenjerie din mătase! - Pentru că sunt fiica unui conte renumit și am gusturi alese! - Mi-ar plăcea să mă lăfăiesc în puf și mătăsuri măcar o dată lângă acest trup gingaș și mlădios! - Ursuz! - țipă prințesa plină de furie. Ai întrecut măsura! De azi înainte să dispari din palatul meu! O văpaie țâșni din ochii prințesei. Îngrozit de furia acesteia, bărbatul
III. UN VAMPIR UNELTITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376638_a_377967]
-
interiorul căzii avea o nuanță de albastru deschis. Când intrai în baie, parcă intrai în valurile mării. Îți crea o atmosferă relaxantă, odihnitoare. Până și lămpile fluorescente de neon erau azurii. Pe suporți metalici, nichelați, prinși în pereții băii, se lăfăiau prosoape plușate de culoare albastră, groase și pufoase iar pe cuier atârnau două halate de baie la aceeași culoare. De aceea i se spunea garsoniera turcoaz. Sosind în cameră, Gloria se ocupă cu desfacerea geamantanelor și aranjatul lucrurile în comodă
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376626_a_377955]
-
biroul său. Era odihnit, bine dispus, cu zâmbetul pe buze. Câteva pete proaspete pe lângă cele vechi și burta ce-i acoperea cureaua pantalonilor, atât cât se vedea prin haina deschisă la nasturi, erau mărturie că mâncase bine și chiar se lăfăise neglijent, ca de obicei. - Domnule, nu că mi-ar trebui neapărat, dar vreau să citesc și eu declarațiile individului ăsta, așa... din curiozitate. Să văd ce minciunele încearcă să ne bage sub nas. Dă-mi, te rog, dacă le ai
EPISODUL 11, CAP. IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372622_a_373951]
-
barbutul și table Și fac petreceri cu tot ce-i mai bun; Ba unii mai scriu câte-o carte... Unora li se dau amante pe salbe, Iar noi, cetățenii de rând, Ne disipăm durerea în fum. Și-aici borfașii se lăfăiesc de căldură, Pe când în spitale bătrânii Tremură cu genunchii la gură, Că legile-s moșite doar pentru unii. Ies la plimbare și unii și alții - Puțini dintre ei prea bine păziți! Mai liberi se simt arestații; Ceilalți sunt mușcați de-
BORFAȘII de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372800_a_374129]
-
mai mult! Chipurile, adevărul voi îl rostiți, Dar voi, nu pășiți precum mințiți! Mereu cu minimul pe economie, Ne scoateți ochii, e-o nebunie!!! Ne ignorați, și ne tot învrăjbiți... Și de 25 de ani, poporul îl umiliți. Voi, vă lăfăiți în vile și mașini... Poporul-l tratați ca pe niște câini! Ne împrumutăm, pentru-a trăi, Și până vom muri, tot vom plăti... La diferite rate, impozite, facturi, Iar aleșii neamului, fac abuzuri! V-am votat, de v-ar fi
V-AM VOTAT!!! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376235_a_377564]