290 matches
-
a născut pe 22 iulie 1958 în București. Începe să cânte la nunți în 1967. Urmează cursurile Liceului de Muzică Dinu Lipatti, apoi pe cele ale Conservatorului din București, secția clarinet. Devine unul dintre cei mai respectați clarinetiști din muzica lăutărească odată cu sfârșitul anilor '70. La începutul anilor '80 începe să experimenteze și să devină, de asemenea, un virtuoz al saxofonului. În 1992 formează „Gipsy Bibescu”, prima formație din România ce va amesteca jazz-ul cu muzica lăutărească. Din 1994 începe
Mieluță Bibescu () [Corola-website/Science/311724_a_313053]
-
clarinetiști din muzica lăutărească odată cu sfârșitul anilor '70. La începutul anilor '80 începe să experimenteze și să devină, de asemenea, un virtuoz al saxofonului. În 1992 formează „Gipsy Bibescu”, prima formație din România ce va amesteca jazz-ul cu muzica lăutărească. Din 1994 începe să participe în numeroase turnee, în special în Paris, acolo devenind „Mielle” Bibescu. Repertoriul abordat de Bibescu cuprinde piese de muzică lăutărească în stil românesc (hore - există și "Hora lui Mieluță", brâuri și sârbe), maghiar, grecesc, rusesc
Mieluță Bibescu () [Corola-website/Science/311724_a_313053]
-
1992 formează „Gipsy Bibescu”, prima formație din România ce va amesteca jazz-ul cu muzica lăutărească. Din 1994 începe să participe în numeroase turnee, în special în Paris, acolo devenind „Mielle” Bibescu. Repertoriul abordat de Bibescu cuprinde piese de muzică lăutărească în stil românesc (hore - există și "Hora lui Mieluță", brâuri și sârbe), maghiar, grecesc, rusesc etc., interpretări în stil gypsy jazz (cu orchestrația specifică, care include acordeonul; chitara ritmică, însă, este aproape exclusiv înlocuită sau mult mai rar dublată de
Mieluță Bibescu () [Corola-website/Science/311724_a_313053]
-
pentru a porni pentru prima dată în turneul dedicat The Devil's Tale. Unele cântece de pe albumul de debut, Radio Pașcani (în special ”Ah Ya Bibi”) au fost foarte apreciate de fanii americani ai muzicii țigănești. Muzicienii americani de muzică lăutărească Balkanarama au făcut un cover după piesa "Ah Ya Bibi" pe care l-au inclus pe albumul lor din 2003, Nonstop. Estradasphere, formație eclectică din Santa Cruz de jazz/rock/metal, cunoscuți pentru interpretările destul de dese de muzică țigănească, cântă
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]
-
pionieri ai genului muzical dance Balkan Beats. Balkan Beats este numele născocit în 2001 de DJ-ul de origine bosniacă ce trăiește în Berlin Roberto Soko pentru un club de noapte pe care l-a inaugurat folosing acorduri de muzică lăutărească balcanică. Fanfara Ciocârlia a fost printre formațiile mixate de Soko, și, de atunci, muzica lor a devenit o piesă de bază pentru DJ și remixeri ce folosesc muzica balcanică în cluburi. Cântecul Fanfarei Ciocârlia ”Asfalt Tango” a fost folosit de
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]
-
folosește frecvent apelativul de „muzică etno”. Cu o reprezentare deosebită în Balcani și în țările din fostul bloc răsăritean, genul este recunoscut de puține limbi ca atare, fiind în cele mai multe cazuri inclus în noțiuni vecine precum: muzică tradițională (folclorică), muzică lăutărească, muzică folk, mai rar chiar și în muzica ușoară sau pop. Se produc multe conflicte terminologice la traducerea acestei noțiuni tocmai din pricina orizontului cultural diferit de la o țară la alta. Cu toate că rădăcinile sud-est-europene ale genului pot fi marcate încă din
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
compozitor român, interpret a diferite cântece, aparținând a multiple stiluri muzicale, așa cum sunt jazz, swing, folk și chanson, pe care le-a fuzionat într-un mod cu totul personal și unic, adăugând adesea elemente de muzică populară veche și/sau lăutărească. este unul dintre foarte puținii interpreți români care au adus un farmec muzical aparte scenei interpretative românești amintind, printre alții, și de șansonetiștii francezi Edith Piaf și Yves Montand. În România, Sergiu Cioiu s-a făcut cunoscut în anii timpurii
Sergiu Cioiu () [Corola-website/Science/309993_a_311322]
-
(n. 16 octombrie 1938, Vărbilău, România), este o cunoscută solistă de muzică lăutărească de etnie romă (țigănească). Persoana publică, politician, cetățean de onoare, misionar creștin, filantrop. S-a născut la data de 16 octombrie 1938 în comuna Vărbilău, județul Prahova, într-o familie cu șase copii. Când avea doar trei ani și jumătate
Gabi Luncă () [Corola-website/Science/305031_a_306360]
-
moștenește de la tatăl ei, Dumitru Luncă, violonist în cadrul Orchestrei Armatei din Ploiești. Devine cunoscută încă de la 17 ani, când era angajată la Orchestra Flacăra Prahovei din Ploiești. Încă de atunci, artista și-a definit foarte clar genul muzical: muzica orășenească lăutărească. Doi ani mai târziu primește o telegramă din partea Casei de discuri Electrecord, în care este invitată să înregistreze primul ei album, cu doar patru piese. Melodia de rezistență a fost "„Dă-mi drumul nevastă-n casă.”" Și acum versurile "„Dă-
Gabi Luncă () [Corola-website/Science/305031_a_306360]
-
Ceaușescu să plângă în hohote. În 1980 are primul său concert în străinătate (Israel), urmând alte turnee, semnificative fiind cel din Berlin (1982) și cel din New York (1983). În 1990, organizează împreună cu Ion Onoriu cel mai mare concert de muzică lăutărească urbană (mahala) din istoria României, pe stadionul Dinamo, aici impunându-se și ca lideri ai etniei rromilor în prima jumătate a anilor `90. În 1992, alături de Ion Onoriu lansează primul album de muzică lăutărească-religioasă, prezentând-o în două turnee, în
Gabi Luncă () [Corola-website/Science/305031_a_306360]
-
În 1992, alături de Ion Onoriu lansează primul album de muzică lăutărească-religioasă, prezentând-o în două turnee, în Paris și Madrid. Din 1993, Gabi Luncă nu mai cântă decât la slujbele Bisericii Penticostale din București retrăgându-se complet de pe scena muzicală lăutărească. În 2007, într-un interviu acordat celor de la Jurnalul Național, cântăreața mărturisea: A fost răsplătită cu diplome de recunoaștere pentru întreaga activitate artistică. Alături de Dona Dumitru Siminică, Romica Puceanu și Victor Gore, Gabi Luncă aparține generației „clasice” a muzicii lăutărești
Gabi Luncă () [Corola-website/Science/305031_a_306360]
-
lăutărească. În 2007, într-un interviu acordat celor de la Jurnalul Național, cântăreața mărturisea: A fost răsplătită cu diplome de recunoaștere pentru întreaga activitate artistică. Alături de Dona Dumitru Siminică, Romica Puceanu și Victor Gore, Gabi Luncă aparține generației „clasice” a muzicii lăutărești urbane (mahala). Aparținând celei de-a doua generații de interpreți ai muzicii de metisaj cultural între țigani și români (a treia după unii etnomuzicologi), ce o face pe Gabi Luncă să strălucească sunt „vibratourile dulci”. Numită de fani "„rroma de
Gabi Luncă () [Corola-website/Science/305031_a_306360]
-
la finele anilor ’90 înregistrările de la Electrecord ajung în Marea Britanie și intră în atenția postului de radio BBC, cu albumul "„Gabi Luncă - Sounds From A Bygone Age Vol. 5”" (Cântece dintr-o altă vreme - n.r.). Această "„grande dame”" a muzicii lăutărești cucerește scena muzicii world, fiindcă interpertările sale au fost dintotdeauna considerate "„ieșite din timp.“" În anul 2002 este nominalizată la Premiul The Listeners Award, acordat la categoria World music. Realizatorul unui articol din anul 2004, precizează": „Gabi Luncă este o
Gabi Luncă () [Corola-website/Science/305031_a_306360]
-
interpertările sale au fost dintotdeauna considerate "„ieșite din timp.“" În anul 2002 este nominalizată la Premiul The Listeners Award, acordat la categoria World music. Realizatorul unui articol din anul 2004, precizează": „Gabi Luncă este o legendă. A renunțat la muzica lăutărească pentru a deveni misionar. Cu toate acestea, a fost nominalizată, anul trecut, la premiile BBC, înaintea lui Goran Bregovici, Manu Chao și a lui Peter Gabriel.”" Principala diferență între aceasta și ceilalți membri ai scenei lăutărești în perioada sa de
Gabi Luncă () [Corola-website/Science/305031_a_306360]
-
A renunțat la muzica lăutărească pentru a deveni misionar. Cu toate acestea, a fost nominalizată, anul trecut, la premiile BBC, înaintea lui Goran Bregovici, Manu Chao și a lui Peter Gabriel.”" Principala diferență între aceasta și ceilalți membri ai scenei lăutărești în perioada sa de glorie (1946 - 1979) a fost ca în viața particulară a fost un om echilibrat, ducând o viață de izolare familială și fără excese. Activitate religioasă A refuzat cu îndârjire să mai cânte melodiile care au făcut
Gabi Luncă () [Corola-website/Science/305031_a_306360]
-
A refuzat cu îndârjire să mai cânte melodiile care au făcut-o celebră. Deși din anul 1992, cei doi soți s-au hotărât să cânte numai pentru Dumnezeu, în cadrul adunărilor religioase, la evanghelizări și emisiuni Radio-TV creștine, muzica populară și lăutărească pe care au interpretat-o mai bine de 30 de ani, încă mai continuă să apară pe CD-uri, tv. și internet. Casa de discuri Electrecord o solicită pentru noi înregistrări. În prezent, este misionar și cântă chiar pentru deținuți
Gabi Luncă () [Corola-website/Science/305031_a_306360]
-
Marin Preda. I-a plăcut să cânte de mic copil, de la 7 ani. Primul cântec la acordeon a fost ‘Marea de Smarald‘, pe care l-a învățat de la unchiul său. La început a abordat muzică ușoară, valsuri, iar de muzică lăutărească s-a apucat abia la 15 ani. Sub aripa tatălui său, violonistul Aurel Tudorache, Ionel Tudorache s-a împrietenit foarte repede cu acordeonul. A încercat la început să cânte și cu vioară, insă tatăl lui nu l-a lăsat. A
Ionel Tudorache () [Corola-website/Science/305534_a_306863]
-
abia la 15 ani. Sub aripa tatălui său, violonistul Aurel Tudorache, Ionel Tudorache s-a împrietenit foarte repede cu acordeonul. A încercat la început să cânte și cu vioară, insă tatăl lui nu l-a lăsat. A crescut cu cântece lăutărești vechi, si chiar dacă încalcă puțin tradiția melodica, marele lui talent nu se sprijină doar pe ureche. În afară de ce a învățat după ureche, a studiat împreună cu un profesor de muzică. I-a plăcut de asemenea școală; a dat examen la o
Ionel Tudorache () [Corola-website/Science/305534_a_306863]
-
Al treilea fiu, Marian Tudorache, a făcut pianul și țambalul, insă pasiunea lui astăzi este gastronomia. Ionel Tudorache rămâne un veritabil lăutar de modă veche, la care se adaugă cea mai frumoasă varianta interpretativa a unuia din marile cântece populare lăutărești: La Chilia-n port. Anul lansării: 2000, "Casă de discuri: Electrecord" 1. Inimioara, inimioara 2. Trei lamai și trei gutui 3. La Chilia-n port 4. Foaie verde măr domnesc 5. Ia guriță, ia și bea 6. Căpitane de județ
Ionel Tudorache () [Corola-website/Science/305534_a_306863]
-
Siminică, Fărâmiță Lambru, Silvia Marcovici, Virginia Zeani, Marin Constantin, Corul Madrigal, Lola Bobescu, Maria Tănase, Gică Petrescu, Sviatoslav Richter, David Oistrah, Carlo Zechi, Li Ming Qiang, Aldo Ciccolini, Phoenix, Valeriu Sterian, Iris, Compact, precum și mulți alți interpreți valoroși de muzică lăutărească, jazz, rock sau folk autohton. În 1932, comerciantul evreu Nathan Mischonzniki achiziționează din Germania câteva utilaje vechi, le aduce la București și le pune în funcțiune. Noua fabrică de discuri a fost botezată „Electrecord”. Până în 1937, neavând un studio propriu
Electrecord () [Corola-website/Science/305704_a_307033]
-
maica la portiță (cântec - sârbă, B.S.M.M. [1965]); Aoleu, frate peline cântec moldovenesc - horă, B.S.M.M. [1965]); Dragu-mii în sat să joc (cântec, B.S.M.M. [1965]); Dragoste-ai un râu de foc cântec - sârbă, B.S.M.M. [1966]); Sârba militarilor (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora lăutărească (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba săltată (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora tineretului (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora chirigiilor (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba din nai (joc popular, B.S.M.M. [1967]); La pingea (sârbă, B.S.M.M. [1967]); Hațegana (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
Pavel, Stela Marinescu-Ciuciu; cobzarii Ion Zlotea și Ion Păturică; acordeoniștii Marcel Budală, Ilie Udilă, Nicolae Crăciunescu; fluieriștii Ion Văduva, Damian Cârlănaru, Ion Vădeanu; taragotiștii Haralamb Ioviță și Ion Luță Ioviță etc. Repertoriul lui Nicu Stănescu a însumat toate piesele „clasice lăutărești”, moștenite din secolul trecut, cât și melodii, romanțe și jocuri populare culese și prelucrate chiar de el, fie pentru instrument, fie pentru orchestră (de exemplu "Hora Furtună", aranjată pentru orchestră de însuși Stănescu). Din repertoriul său nu lipseau piese culese
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
și melodii, romanțe și jocuri populare culese și prelucrate chiar de el, fie pentru instrument, fie pentru orchestră (de exemplu "Hora Furtună", aranjată pentru orchestră de însuși Stănescu). Din repertoriul său nu lipseau piese culese de la reprezentanții muzicii populare și lăutărești a mahalalelor orășenești precum: "Căruța poștei", "Sârba de loc", "Doina Jiului", "Brâul pe șase", "Geamparalele", "Cimpoiul", "Hora Pizzicato", "Doina Oltului", "Ciocârlia" până la propriile lucrări ca "Sârba de concert", "Hora Miorița", "Hora spiccată", "Ceasornicul", "Sârba de la Praga", "Amintiri din Orient", la
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
în cadrul unui Festival de Muzică Etno unde a interpretat piese din repertoriul său, dar și cântece tradiționale românești, alături de mari instrumentiști români. Acesta a fost mobilul care l-a determinat pe Adrian Enescu să înceapă realizarea unor prelucrări de muzică lăutărească, prima dintre ele fiind „Cip-cirip”, care s-a bucurat de succes în Germania. La începutul lunii decembrie 1989 a apărut pe piață cel de-al doilea album al Loredanei, în colaborare cu Adrian Enescu (muzica) și Lucian Avramescu (versurile), „Un
Loredana Groza () [Corola-website/Science/298245_a_299574]
-
Azur este o formație de muzică de petrecere din România, înființată în 1984 la Brăila. Este considerată prima formație care a tratat maneaua lăutăreasca (interpretată în anii 1970 de Romica Puceanu, Gabi Lunca, Victor Gore) în maniera pop, sub influența interpreților în vogă din țările balcanice ale blocului comunist. Dintre formațiile de gen, Azur a rămas una dintre preferatele publicului român, fapt confirmat de
Azur (formație de manele) () [Corola-website/Science/317871_a_319200]