405 matches
-
din argint cu titlul de 800 la mie, emailata albastru, cu o bordura albă și cu diametrul de 42 mm; capetele brațelor au lățimea de 18 mm și sunt ușor convexe, lațurile brațelor sunt ușor concavizate și lângă medalion sunt lațe de 8 mm. Bordura albă este lata de 1,8 mm. ... (2) Medalionul central, cu un diametru de 23 mm, este emailat albastru și are o bordura emailata alb, lata de 2,5 mm. ... (3) Pe aversul medalionului este aplicată
LEGE nr. 459 din 9 iulie 2002 privind Ordinul Virtutea Militară şi Medalia Virtutea Militară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143741_a_145070]
-
Însemnul de pace al gradului de Comandor al Ordinului Virtutea Militară are diametrul de 53 mm și este confecționat din argint aurit, cu titlul de 925 la mie; capetele brațelor au lățimea de 18 mm, iar lângă medalion acestea sunt lațe de 10 mm. Bordura albă este lata de 2,2 mm. ... (2) Medalionul central are diametrul de 27,5 mm, iar bordura să este lata de 3 mm; acvila de pe avers și silueta ecvestra a Sfanțului Mare Mucenic Gheorghe de pe
LEGE nr. 459 din 9 iulie 2002 privind Ordinul Virtutea Militară şi Medalia Virtutea Militară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143741_a_145070]
-
fluorescent roșu și o bordura reflectorizanta roșie. Vehiculele a caror lățime maximă depășește 2.750 mm trebuie marcate pe suprafețele anterioare și posterioare, cât mai aproape de contururile exterioare laterale, cu plăci de avertizare, cu dungi alternante reflectorizante roșii și albe, lațe de 100 mm, înclinate la 45° și descendente către exteriorul vehiculului. Plăcile pot fi dreptunghiulare, cu lățimea de 282 mm și înălțimea de 564 mm, sau pătrate, cu latura de 423 mm. Amplasarea plăcilor de identificare spate reflectorizant-fluorescente dreptunghiulare pentru
REGLEMENTĂRI ŞI NORME TEHNICE ÎN TRANSPORTURILE RUTIERE din 15 mai 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144039_a_145368]
-
fluorescent roșu și o bordura reflectorizanta roșie. Vehiculele a caror lățime maximă depășește 2.750 mm trebuie marcate pe suprafețele anterioare și posterioare, cât mai aproape de contururile exterioare laterale, cu plăci de avertizare, cu dungi alternante reflectorizante roșii și albe, lațe de 100 mm, înclinate la 45° și descendente către exteriorul vehiculului. Plăcile pot fi dreptunghiulare, cu lățimea de 282 mm și înălțimea de 564 mm, sau pătrate, cu latura de 423 mm. AUTOVEHICULE Amplasarea plăcilor de identificare spate reflectorizant-fluorescente dreptunghiulare
ORDIN nr. 756 din 15 mai 2002 privind înlocuirea anexei "Reglementări privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere, înmatriculate, în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnica periodică - RNTR 1" la Ordinul ministrului tranSporturilor nr. 353/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144038_a_145367]
-
motoretelor, pe dune și plaje și în zona habitatelor sensibile este interzisă. ... (3) Fac excepție de la prevederile alin. (2) autovehiculele pentru aprovizionare și intervenție. ... (4) Se poate autoriza construcția de promenade în bandă litorala de 50-150 m, dar nu mai lațe de 6 m. ... ------------ Alin. (4) al art. 35 a fost introdus de pct. 4 al art. unic din LEGEA nr. 280 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 454 din 26 iunie 2003. Articolul 36 Realizarea sau amenajarea
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 202 din 18 decembrie 2002 (*actualizata*) privind gospodarirea integrată a zonei costiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147010_a_148339]
-
dimensiuni ● STAS 1528-68 Lanțuri industriale cu zale sudate pentru tracțiune și ridicat. Lanțuri de uz general cu zale sudate. Condiții generale ● STAS 1553-80 Cabluri din oțel. Cabluri compuse, duble, flexibile. Condiții tehnice de calitate ● STAS 1559-80 Cabluri de oțel. Cabluri lațe plate. Forme și dimensiuni ● STAS 1689-80 Cabluri de oțel. Cabluri duble, construcție combinată. Forme și dimensiuni ● STAS 1710-75 Cabluri de oțel. Clasificare și terminologie ● STAS 2690-80 Cabluri din oțel. Cabluri compuse, duble, construcție concentrica. Forme și dimensiuni ● STAS 2693-80 Cabluri
ORDIN nr. 643 din 16 decembrie 2002 pentru aprobarea Prescripţiei tehnice PT R 14-2002, editia 1, "Cerinţe tehnice privind introducerea pe piaţa şi verificarea în exploatare a cablurilor, lanturilor, benzilor, funiilor, carligelor şi elementelor de legare şi prindere a sarcinii utilizate la instalaţii de ridicat". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147202_a_148531]
-
x x x x x x x x x x x x - vaze pentru flori 5) x x x x x x x x x x x x - pahare (1 buc./ pers.) la 5 și 4 stele să fie amba- lațe x x x x x x x x x x x x - perii pentru haine și încălțăminte 6) x x x x x x x x x x x x - limba pentru încălțat pantofi x x - - - x x - - - - - - tablouri și
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
4 1,3 1,2 1,0 0,8 1,4 1,3 1,0 0,8 23.Salon pentru mic dejun (la unități- le din în- cinta unor structuri de pri- mire)7) x x - - - - - - - - - - - - - - - 24.Saloanele sunt izo- lațe fonic x x - - - x - - x x - - - x - - - 25.Saloanele cu o capa- citate mai mare de 150-200 de locuri sunt comparți- mentate x x - - - - - - x x - - - x x - - 26.Oficiu os- pătări sau spațiu de distribu- ție 8) x x
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
un timbru tremurător, franțuzesc. Răspunsul , cu toate că încetișor, era fără ezitare, întreg, explicit.” Următorul portret al Irinei este și mai jalnic:” Într-o bluză albă, capul ei mi se părea mic, cu părul din cauza căldurii ud de transpirație și căzând în lațe sărace, fața umflată și moale, genele aproape inexistente, nasul cârn, dinîii subțiri și interminabili.” Naratorul are tendința de a demistifica, de a coborî frumusețea clasică de pe piedestalul ei. În O moarte care nu dovedește nimic pluriperspectivismul este încredințat celorlalte personaje
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Irina: <<E curios cu ce luciditate și fără să- mi fac nici o iluzie o judecam tot timpul.>> ”<footnote Alexandru Călinescu, op.cit., p. 136 footnote> Eroul face un portret de o rară violență și răutate: “Strâmbă, cu picioarele sucite, cu părul lațe, cu rochia de 10 lei metrul, cu locuința în mahalaua Dudeștilor, funcționară, mâine poate telegrafistă și viitoare soție de avocat mediocru de provincie, cu cunoștințe de franceză de modistă, cu un sentimentalism de melodramă, la dispoziția mea când vreau și
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
etapă are o durată variabilă, ce se întinde de regulă pe durata mai multor ani. Ea este mai scurtă în cazurile de DZ tip 1 cu debut în copilărie și mult mai lungă în cazurile cu debut după 30-40 ani (Lațe Onset Diabetes - LADA), la care probabil și mecanismele etiopatogenice sunt oarecum diferite. A patra etapă este fază disfuncției β-celulare subclinice. Inițial este vorba de apariția unui răspuns insulinosecretor anormal în cursul testului i.v. de toleranță la glucoză - IVGTT. Ulterior
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
possumus et debemus, predictum Silvestrum inquisitum predictum în libris viginti quinque denariorum parvorum l. xxv, dandis et solvendis generali camarlingo vicariatus Mucelli pro communi Florentie et recipienti, în pecunia numerata infra tempus viginti dierum proxime futurorum a die huius nostre lațe sentenție computandorum sub pena et ad penam quarti, plures și infra dictum tempus non solverit, mitiganda sibi pena propter beneficium confessionis et pacis cum quarto minus reservato sibi benefitio solutionis librarum decem cum effectu dicto camarlingo sine aliqua diminutione, quod
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
possumus et debemus, Chiarum Bettini inquisitum predictum în libris decem denariorum parvorum l. x, dandis et solvendis generali camarlingo vicariatus Mucelli pro communi Florentie recipienti în pecunia numerata, infra tempus et terminum viginti dierum proxime futurorum a die huius nostre lațe sentenție computandorum, sub pena et ad penam quarti, plures și non solverit infra dictum terminum, mitiganda sibi pena propter beneficium confessionis et pacis cum quarto minus, reservato sibi benefitio solutionis infra terminum cum quarto minus, omni meliori modo, via, iure
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1974, pp. 88-90, 123-145. Minuti, Vincenzo, "Relazione del commissario Gio. Batistă Tedaldi sopra la città e îl capitanato di Pistoia, nell'anno 1569", Archivio storico italiano, ser. 5, 10 (1892). Molho, Anthony, "The Florentine Oligarchy and the Balìe of the Lațe Trecento", în Speculum, 43 (1968), pp. 23-51. Mollat, Guillaume, "Un Envoi en France de commissaires pontificaux après la restitution d'obédience à Benoit XIII (1404-1405)", în Annales de Saint-Louis-des-français, 6 (1902), pp. 445-470. Morris, Colin, "The Commissary of the Bishop
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
North Carolina Press, Chapel Hill, 1982, pp. 263-315. Pampaloni, Guido, "Gli organi della Repubblica fiorentina per le relazioni con l'estero", în Rivista di studi politici internazionali, 20 (1953). Partner, Peter, "Florence and the Papacy, 1300-1375", în Europe în the Lațe Middle Ages, J. Hale, R. Highfield și B. Smalley (eds), Northwestern University Press, Evanston, 1965, pp. 76-121. Paul, Jürgen, Die mittelalterlichen Kommunalpaläste în Italien, diss., Freiburg i. B., 1963. Pesman Cooper, Roslyn, "L'elezione di Pier Soderini a gonfaloniere a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
the Florentine People, ed. și trans. James Hankins, vol. 3, Harvard University Press, Cambridge, MĂ, 2001-2007. Burke, Peter, The Renaissance Sense of the Past, St. Martin's Press, New York, 1969. Bynum, Caroline Walker, Christian Materiality: An Essay on Religion în Lațe Medieval Europe, Zone Books, New York, 2011. Casaubon, Isaac, De Rebus Sacris et Ecclesiasticis Exercitationes XVI, Officina Nortoniana, Londra, 1614. Clarke, Georgia, "Ambrogio Traversări: Artistic Advisor în Fifteenth-Century Florence?", în Renaissance Studies, 11 (3), 1997, pp. 161-178. Clarke, Paula, "The Villani
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Cambridge University Press, Cambridge, 1971, pp. 165-75. Schilling, Heinz Schilling (ed.), Die reformierte Konfessionalisierung în Deutschland Das Problem der 'zweiten Reformation', Gütersloh, 1986. Spini, Giorgio, "Historiography: The Art of History în the Italian Counter Reformation", în Eric Cochrane (ed.), The Lațe Italian Renaissance, Harper Torchbooks, New York, 1970, pp. 91-133. Valeri, Elenă, Italia dilacerată: Girolamo Borgia nella cultură storica del Rinascimento, Franco Angeli, Milano, 2007. Watkins, Renée Neu, "Petrarch and the Black Death: From Fear to Monuments", în Studies în the Renaissance
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Figueira, "Classification"; Figueira, "Decretalists"; și Figueira, "Legatus apostolice sedis: The Pope's "alter ego" according to Thirteenth-Century Canon Law", Studi medievali, ser. 3, 27 (1986), pp. 527-574. 28 Vezi Peter Partner, "Florența and the Papacy, 1300-1375", în Europe în the Lațe Middle Ages, (eds) J. Hale, R. Highfield și B. Smalley, Northwestern University Press, Evanston, 1965, pp. 76-121; Richard C. Trexler, "Florența, By the Grace of the Lord Pope...", Studies în Medieval and Renaissance History, 9 (1972), pp. 115-215. 29 Asupra
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Jr., "On the Impersonality of the Modern State: A Comment on Machiavelli's Use of stato", American Political Science Review, 77 (1983), pp. 849-857. 33 Fubini, "Classe", p. 164. 34 Anthony Molho, "The Florentine Oligarchy and the Balìe of the Lațe Trecento", în Speculum, 43 (1968), pp. 23-51. 35 Asupra executivului florentin, vezi Martines, Lawyers, pp. 397ff; și, în general, Harvey C. Mansfield, Jr., Taming the Prince: The Necessary Contradictions of Modern Executive Power, Free Press, New York, 1989. 36 ASF, SDBOPLCMR
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Was History? The Art of History în Early Modern Europe, Cambridge, 2007. Pentru argumentul că excesul de teorie istorică distruge practică acesteia, vezi Giorgio Spini, "Historiography: The Art of History în the Italian Counter Reformation", în Eric Cochrane (ed.), The Lațe Italian Renaissance, New York, 1970, pp. 91-133. 53 Eric Cochrane, "The Transition from Renaissance to Baroque: The Case of Italian Historiography", în History and Theory, 19 (1980), pp. 21-38, revizuiește argumentele și apăra categoria neconvingător. A se vedea Caroline Gallard, Le
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
capului, iar lobul urechii degajat de păr la un lat de deget. și asta nu numai în clasele mici, ci și la liceu. Chiar și la universitate li se punea în vedere studenților că n-au ce căuta acolo cu lațe. Pentru bărbați exista frizerul, pentru femei coaforul. De neconceput ca femeile și bărbații să meargă să se tundă în același loc. Regele ținea să-și păstreze o perspectivă cât mai clară pe baza separării sexelor. Când mă uit la pozele
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
s-a-ntâmplat? Tata a aprins lumânarea din cana spartă; bătrânul s-a apropiat cu lampa ceva mai mult de locul incidentului și au constatat ce se întâmplase. Părul mamei era ud și îi atârna pe față sub formă de lațe scălâmbăiate și lipicioase; urechile îi erau astupate, gâtul, umerii, pieptul erau năclăite de un lichid cu un miros dubios; într-un cuvânt, era udă până la jumătatea corpului. Eram curioși ce se va întâmpla, ce va urma. Oarba care era principalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Dennis nu este un burlac ordonat; nu-l deranjeaz) dac) vede un pic de praf prin cas). Exist) Ins) o mare deosebire Între mizeria unui om de rand și cea a unui poet. Înțeleg de ce ferestrele lui nu sunt sp)lațe; sp)lându-le, le-ar da o str)lucire care ar strică Întreaga atmosfer). Locul acesta este perfect așa cum e - o cuvertur) dintr-o țes)tur) colorat) pe saltea, o gr)mad) de manuscrise cu urme de cești de cafea. N-
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Distanță între Tel-Aviv și Jerusalim este cam de 50 sau 60 de km. În câteva minute a aparut părintele David cu mașina bisericii și ne-a luat pe amândoi. Doamne, ce bucurie aveam! Călătoria a fost minunată. Niște străzi europene, lațe, pe 6 benzi, bine luminate și multe reclame, tot cu o luminație mare. Mergeau mașini foarte multe în șir și, cum erau farurile aprinse -că se inseră-, șoseaua fiind kilometri în șir dreapta, se vedeau farurile... o frumusețe rară. Cele
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
anul 1938. Ocupă un relief puțin înalt față de restul deltei, cu dune fluvio-marine, paralele cu Litoralul, care găzduiesc pădurea cu același nume ce reprezintă un tip particular de vegetație. Pădurea care se dezvoltă în spațiul interdunelor sub forma unor fisii lațe de 10-250 m (hasmacuri) despărțite de spinările dunelor este alcătuită, în principal, din: stejarul de lunca (Quercus robur), stejarul brumăriu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus albă), plopul negru (P. nigra), frasinul de lunca (Fracsinus angustifolia), frasinul de baltă (F. pallisae
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]