380 matches
-
juca mai mult un rol de concertare, decît unul de organism de decizie politică. Aici deosebirea de Komintern este totală, a cărui existență va fi dintre cele mai scurte. Aceste dispoziții statutare, precum și consecințele politice pe care le antrenează convin Laburiștilor, care nu acceptă reconstituirea Internaționalei decît cu condiția expresă ca funcția sa politică și mijloacele organizaționale să fie restrînse. Pe timpul unei lungi perioade, ce a durat aproximativ două decenii, obiectivul său principal a rămas același: încredințarea un rol secundar organizației
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
politică și mijloacele organizaționale să fie restrînse. Pe timpul unei lungi perioade, ce a durat aproximativ două decenii, obiectivul său principal a rămas același: încredințarea un rol secundar organizației. Mult vtimp după 1950, o cifră, cea a fondurilor vărsate Internaționalei de Laburiști, arată acest refuz, determinat de o organizație prea puternică și susceptibilă de a cîntări politic partidele care îi sînt afiliate: în 1977, în timp ce austriecii donează anual Internaționalei 23.500 de lire, germanii 35.500, iar suedezii 35.000, Laburiștii plătesc
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de Laburiști, arată acest refuz, determinat de o organizație prea puternică și susceptibilă de a cîntări politic partidele care îi sînt afiliate: în 1977, în timp ce austriecii donează anual Internaționalei 23.500 de lire, germanii 35.500, iar suedezii 35.000, Laburiștii plătesc numai 11.600 de lire, sumă inferioară celei furnizate atunci de venezueleni 30. În timpul acestor decenii, laburiștii refuză cu ultimele puteri orice tentativă de mutare a sediului IS în altă parte decît la Londra, unde se găsește din 1951
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
care îi sînt afiliate: în 1977, în timp ce austriecii donează anual Internaționalei 23.500 de lire, germanii 35.500, iar suedezii 35.000, Laburiștii plătesc numai 11.600 de lire, sumă inferioară celei furnizate atunci de venezueleni 30. În timpul acestor decenii, laburiștii refuză cu ultimele puteri orice tentativă de mutare a sediului IS în altă parte decît la Londra, unde se găsește din 1951. Ar fi, bineînțeles, exagerat să vorbim de un sechestru al Laburiștilor impus Internaționalei, dar influența lor reală asupra
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
atunci de venezueleni 30. În timpul acestor decenii, laburiștii refuză cu ultimele puteri orice tentativă de mutare a sediului IS în altă parte decît la Londra, unde se găsește din 1951. Ar fi, bineînțeles, exagerat să vorbim de un sechestru al Laburiștilor impus Internaționalei, dar influența lor reală asupra acestei organizații, asemănătoare cu cea cunoscută și de ISM, se exercită cu obiective total diferite în scopul unei limitări conștiente a rolului său. Din acest punct de vedere, statutele IS facilitează intențiile Laburiștilor
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Laburiștilor impus Internaționalei, dar influența lor reală asupra acestei organizații, asemănătoare cu cea cunoscută și de ISM, se exercită cu obiective total diferite în scopul unei limitări conștiente a rolului său. Din acest punct de vedere, statutele IS facilitează intențiile Laburiștilor. După ce am amintit faptul că reconstruirea Internaționalei nu a fost posibilă decît cu acordul Laburiștilor nu trebuie să subestimăm acum importanța influenței britanice asupra vieții acesteia din urmă, în timpul acestor două decenii. Pe toată perioada inițială a IS, Laburiștii își
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de ISM, se exercită cu obiective total diferite în scopul unei limitări conștiente a rolului său. Din acest punct de vedere, statutele IS facilitează intențiile Laburiștilor. După ce am amintit faptul că reconstruirea Internaționalei nu a fost posibilă decît cu acordul Laburiștilor nu trebuie să subestimăm acum importanța influenței britanice asupra vieții acesteia din urmă, în timpul acestor două decenii. Pe toată perioada inițială a IS, Laburiștii își mențin în linii mari analiza raporturilor mondiale de forță din care va rezulta un internaționalism
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
intențiile Laburiștilor. După ce am amintit faptul că reconstruirea Internaționalei nu a fost posibilă decît cu acordul Laburiștilor nu trebuie să subestimăm acum importanța influenței britanice asupra vieții acesteia din urmă, în timpul acestor două decenii. Pe toată perioada inițială a IS, Laburiștii își mențin în linii mari analiza raporturilor mondiale de forță din care va rezulta un internaționalism temperat. Văzută din acest unghi, președinția "autolimitată", cea a primului lor conducător, se explică într-un mod foarte concret. Din 1951 pînă în 1957
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de forță din care va rezulta un internaționalism temperat. Văzută din acest unghi, președinția "autolimitată", cea a primului lor conducător, se explică într-un mod foarte concret. Din 1951 pînă în 1957, Internaționala este prezidată de fostul secretar general al Laburiștilor din 1944, Morgan Walter Phillips. El a ajuns în această funcție în ciuda faptului că este un mai bun organizator, decît specialist, al chestiunilor internaționale, jucînd un rol-cheie în cadrul COMISCO al cărui "sub-comitet administrativ" l-a prezidat. Ales președinte al IS
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
a făcut-o pentru a acorda un prestigiu mai mare organizației, ci mai degrabă pentru a-i limita pe cît posibil raza de acțiune, precum și răspîndirea: în acest sens, președinția sa constituie adevărata pondere și rolul de frînă, reprezentate de Laburiști în chestiunile socialismului european și internațional, de la Războiul Rece la primele fracțiuni ale mișcării comuniste. Această influență negativă a Laburiștilor va dispărea cu greu. Examinarea rapidă a resurselor financiare ale Internaționalei confirmă slăbiciunea sa organizațională originală, precum și lentul declin al
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
posibil raza de acțiune, precum și răspîndirea: în acest sens, președinția sa constituie adevărata pondere și rolul de frînă, reprezentate de Laburiști în chestiunile socialismului european și internațional, de la Războiul Rece la primele fracțiuni ale mișcării comuniste. Această influență negativă a Laburiștilor va dispărea cu greu. Examinarea rapidă a resurselor financiare ale Internaționalei confirmă slăbiciunea sa organizațională originală, precum și lentul declin al Laburiștilor din rîndurile sale: în 1956, IS funcționează cu un buget anual de aproximativ 10.000 de lire britanice, în vreme ce
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
în chestiunile socialismului european și internațional, de la Războiul Rece la primele fracțiuni ale mișcării comuniste. Această influență negativă a Laburiștilor va dispărea cu greu. Examinarea rapidă a resurselor financiare ale Internaționalei confirmă slăbiciunea sa organizațională originală, precum și lentul declin al Laburiștilor din rîndurile sale: în 1956, IS funcționează cu un buget anual de aproximativ 10.000 de lire britanice, în vreme ce, în timpul aceluiași an, Confederația Internațională a Sindicatelor Libere dispune de o sumă de 800.000 de lire. De 80 de ori
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
decantare și diversificare, încă și mai vizibilă; este vorba despre o perioadă de reclasare, de maturizare și de redefinire a mizelor politice, conform unor procese complexe, care, în ciuda succesului unora dintre partidele sale afiliate în special revenirea la putere a Laburiștilor în 1964 se traduc printr-o continuă scădere; trebuie să vină sfîrșitul anilor '60 pentru ca tendințele să se inverseze și să asistăm la o reînnoire politică și organizațională a socialismului, nu numai în plan european, ci și la scară internațională
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
element apare în 1961: decizia luată de primul ministru conservator, H. Mac Millan, de a anjaga negocieri cu Cei Șase, în vederea unei viitoare aderări a Marii Britanii la CEE, reprezintă o adevărată cotitură. Totuși, într-o primă fază, ea provoacă înăsprirea Laburiștilor care, prin glasul principalului lor reprezentant, Gaitskell, continuă în 1962 să se opună Pieței Comune. În același timp, tensiunile dintre socialiștii comunitari și cei din țările AELS33 rămîn încă aprinse. Veto-ul emis de generalul de Gaulle în 1963 împotriva
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de asemenea, și pentru o Europă supranațională care implică pentru fiecare țară abandonarea unei părți din suveranitatea națională. Total opusă concepțiilor generalului de Gaulle, această poziție se lovește de numeroase obiecții în cadrul Internaționalei și în special de cele venite din partea Laburiștilor, al căror sprijin SFIO îl caută totuși pentru a-și duce la bun sfîrșit proiectul. În materie de apărare europeană, SFIO adoptă deliberat, într-o primă fază, o poziție dintre cele mai "atlantiste" în cadrul IS, nuanțînd-o apoi atît din motive
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
aceasta din trei motive. Angajamentul SPD în favoarea construcției europene este pe deplin obținut, iar acest partid dispune acum de o mare influență în Internațională. Pe de altă parte, octombrie 1964 asistă la revenirea la putere a muncitorilor britanici. În rîndul Laburiștilor, în special datorită influenței unor responsabili între care H. Wilson deține un loc de frunte, tezele europene fac numeroși adepți, fapt ce temperează pozițiile pînă acum negative ale partidului în legătură cu această problemă. În sfîrșit, începînd din ianuarie 1966, Comunitățile europene
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
față de Piața Comună se explică atît prin vitalitatea economică crescîndă a CEE față de AELS, prin slăbirea legăturilor cu Commonwealth-ul, și prin independența tot mai mare față de Statele Unite. Dar această evoluție, încă fragilă, va fi ulterior pusă în discuție datorită ezitărilor Laburiștilor. Dacă ea atenuează diviziunile și tensiunile din rîndul mișcării socialiste, nu este totuși suficientă pentru a permite o deviere spre o politică europeană comună. Să descriem aici principalele etape ale acestui nou curs: în aprilie 1965, H. Wilson organizează o
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
a socialiștilor de CEE și AELS. Rezultatele acestei inițiative sînt aparent limitate, dar reuniunea a avut loc și acesta este, poate, lucrul cel mai important. În timpul Congresului al X-lea al IS, ținut la Stockholm, în mai 1966, Brown, reprezentantul Laburiștilor, confirmă această deschidere, afirmînd că Marea Britanie este gata să intre în Piața Comună numai dacă "interesele sale esențiale sînt apărate". Primele demersuri făcute de guvernul muncitoresc în vederea adeziunii Marii Britanii la CEE vor fi întreprinse exact cu un an mai tîrziu
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
în Piața Comună numai dacă "interesele sale esențiale sînt apărate". Primele demersuri făcute de guvernul muncitoresc în vederea adeziunii Marii Britanii la CEE vor fi întreprinse exact cu un an mai tîrziu. Acestea nu stîrnesc totuși nici un entuziasm unitar: schimbarea bruscă a Laburiștilor nu înseamnă și o raliere a acestora la tezele comunitare ale Celor Șase. Pentru socialiști, care sînt favorabili acestora, orice lărgire a Europei în construcție nu poate să fie decît benefică după criza din anii 1965-1966. Noi parteneri vor permite
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
instituțiilor comunitare să nu fie niciodată evocată în cadrul IS. Diferitele refuzuri ale generalului de Gaulle la solicitarea britanică vor bloca orice evoluție pînă la abandonarea a responsabilităților guvernamentale. Un an mai tîrziu, ca urmare a înfrîngerii electorale din iunie 1970, Laburiștii reintră în opoziție și vor adopta în curînd poziții mai rezervate în legătură cu chestiunea europeană. Ca un semn al timpurilor, în cadrul Internaționalei, președintele va fi în curînd contestat de propriul său partid a cărui conducere este nevoit să o cedeze lui
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
și asupra perspectivei de creare a unei Uniuni Economice și Monetare, avînd în vedere posibilitățile unei unificări politice, precum și o lărgire a Pieței Comune cu alte State care i-ar accepta bazele. Această progresie va fi totuși împiedicată de tergiversările Laburiștilor. Reveniți în opoziție începînd din 1970, acest partid reiterează refuzul intrării Marii Britanii în Piața Comună, ceea ce provoacă o stare de neliniște în rîndurile socialiștilor europeni, într-un moment în care socialiștii danezi și norvegieni militează pentru adeziunea la CEE, iar
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de neliniște în rîndurile socialiștilor europeni, într-un moment în care socialiștii danezi și norvegieni militează pentru adeziunea la CEE, iar convergențele între AELS și CEE se înmulțesc. Numai socialiștii finlandezi și irlandezi susțin în situația dată noile poziții ale Laburiștilor, violent criticați de partidele socialiste din cele șase țări comunitare. Întoarcerea la putere a lui H. Wilson, în februarie 1974, coincide cu o nouă înverșunare a partidului său față de Europa: el își refuză locul în Adunarea Europeană a Comunităților (forma
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
și nici nu vrea să ia parte la vreo structură de cooperare cu socialiștii din țările comunitare, care se vor organiza, la 5 aprilie 1974, într-un eșalon superior, formînd Uniunea Partidelor Socialiste Comunitare Europene*2. În rîndurile mișcării socialiste, Laburiștii se găsesc din nou izolați. Neîncrederea sporește atunci cînd, tot în 1974, aceștia refuză să meargă la o Conferință a Partidelor Socialiste din CEE, chiar și în calitate de observatori. Cu toate acestea, o anumită disociere se va opera în curînd între
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
tot în 1974, aceștia refuză să meargă la o Conferință a Partidelor Socialiste din CEE, chiar și în calitate de observatori. Cu toate acestea, o anumită disociere se va opera în curînd între guvernul muncitoresc, care nu poate ignora realitățile europene și Laburiștii care radicalizează și mai mult opoziția lor anticomunitară, blocînd astfel orice dezbatere și prin aceasta, orice posibilitate de evoluție în cadrul Internaționalei. În timpul Congresului al XIII-lea al Internaționalei (Geneva, noiembrie 1976), orice referire la construirea europeană este, de asemenea, trecută
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
ajunge la un acord mai larg între membrii săi și de a suprima orice măsură coercitivă față de aceștia, lucru care i-ar mai fi caracterizat încă. Totuși, poziția socialiștilor față de chestiunea Europei nu se rezumă numai la greutățile provocate de Laburiști, chiar dacă ele cîntăresc greu. Anul 1973 marchează o inflexiune în analiza socialiștilor, în legătură cu această chestiune: începînd cu această dată, pentru majoritatea acestora, prioritatea o constituie mai degrabă integrarea socială, decît cea politică. Pînă atunci, lucrurile au stat invers, iar de
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]