2,524 matches
-
buna funcționare a organismului uman. Astfel, dacă organismul uman efectuează lucru intens, iar la nivelul celulei musculare nu ajunge suficient O2, pentru ca acidul piruvic să fie degradat la CO2 și H2O, se folosește calea glicolitică (în celule se acumulează acid lactic, care trece în sânge, ajunge la ficat, unde este metabolizat). Un alt exemplu este cel al hematiilor (celulele roșii din sânge), care își procură toată energia din glicoliză. Nevoile lor energetice sunt slabe, principalul lor rol fiind acela de a
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
de 2 ori mai mare decât a sistemelor tampon. Când presiunea parțială a oxigenului din aerul inspirat este scăzută pH-ul are tendința de a deveni alcalin, deoarece sunt stimulați centrii respiratori și se produce hiperventilație. c) Ficatul transformă acidul lactic rezultat mai ales în urma activității musculare în glicogen și transformă anionii și cationii în săruri neutre. d) Pielea elimină prin transpirație diverși acizi (uric, lactic), dar și baze. Glandele sudoripare au proprietatea de a-și ajusta pH-ul secreției în funcție de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
deveni alcalin, deoarece sunt stimulați centrii respiratori și se produce hiperventilație. c) Ficatul transformă acidul lactic rezultat mai ales în urma activității musculare în glicogen și transformă anionii și cationii în săruri neutre. d) Pielea elimină prin transpirație diverși acizi (uric, lactic), dar și baze. Glandele sudoripare au proprietatea de a-și ajusta pH-ul secreției în funcție de pH-ul sangvin. Astfel, când pH-ul sangvin tinde spre alcalin și transpirația devine mai bazică iar acumularea acizilor în plasmă este urmată de secreția
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în timpul digestiei intestinale pH-ul are tendința de acidifiere din cauza consumării anionilor carbonici necesari formării bicarbonaților. În cursul unei activități musculare intense pH-ul tinde spre acidifiere datorită faptului că se formează cantități mari de dioxid de carbon și acid lactic. 2.3. Plasma sangvină Plasma sangvină este un lichid transparent și de culoare galbenă conferită de sărurile biliare. Densitatea este 1027. Plasma este compusă în proporție de 90% din H2O, restul fiind reziduu uscat, din care substanțe organice 9% și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
plasmă în cantitate de 1g%. Glucidele sunt reprezentate de glucoză, care este forma principală de circulație și utilizare a acestora. Concentrația sanvină a glucozei (glicemia) este de 80-120 mg/%. În plasmă se află și produși rezultați din metabolizarea glucidelor: acizi lactic, acetic, oxalic, alcool etilic. Lipidele se găsesc sub formă de gliceride, lipoproteine, acizi grași liberi, colesterol liber și esterificat. Concentrația sangvină a lipidelor totale (lipidemia) variază între 600 și 800 mg%. Concentrația normală a colesterolului plasmatic este de 200 mg
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
constant până la 50% din valoarea de repaus (glucoza fiind combustibilul preferat al mușchilor striați), după care sunt mobilizate mecanismele compensatorii și constanta respectivă crește la 80% din valoarea de repaus și se menține la acest nivel. Concentrația sangvină a acidului lactic crește spectaculos, chiar și de 20 de ori, ceea ce creează acidoză. Deoarece în eforturile musculare de lungă durată sunt utilizate ca substrat energetic și lipidele și chiar proteinele structurale, scade concentrația sangvină a acizilor grași și crește uremia (ca rezultat
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
formațiuni celulare care conțin fibre de miozină, fibre de actină, tropomiozină, troponină. Sursa de energie este acidul adenozintrifosforic rezultat din fosforilarea oxidativă. În scopul obținerii energiei, fibrele miocardice folosesc oxigenul furnizat de hemoglobină pentru utilizarea unor cantități mari de acid lactic. În cursul efortului fizic consumul de oxigen al miocardului îl egalează pe cel al întregului organism în stare de repaus. Miocardul poate folosi în scopul producerii de energie și glicogen (în condiții anoxibiotice), grăsimile din depozitele proprii sau acizii grași
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
repaus. Miocardul poate folosi în scopul producerii de energie și glicogen (în condiții anoxibiotice), grăsimile din depozitele proprii sau acizii grași din sângele circulant, și mai puțin aminoacizi. În cursul efortului fizic inima folosește ca substrat energogenetic în special acid lactic. Deoarece acidul lactic este un produs rezidual al mușchiului striat, după eforturi fizice mari se recomandă alergări ușoare, în cursul cărora frecvența cardiacă crește până la 120130/min și consumă excesul de metabolit muscular. Relaxarea miocardului începe odată cu încetarea potențialului de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
folosi în scopul producerii de energie și glicogen (în condiții anoxibiotice), grăsimile din depozitele proprii sau acizii grași din sângele circulant, și mai puțin aminoacizi. În cursul efortului fizic inima folosește ca substrat energogenetic în special acid lactic. Deoarece acidul lactic este un produs rezidual al mușchiului striat, după eforturi fizice mari se recomandă alergări ușoare, în cursul cărora frecvența cardiacă crește până la 120130/min și consumă excesul de metabolit muscular. Relaxarea miocardului începe odată cu încetarea potențialului de acțiune, fapt ce
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
aerobe, de durată. Transportul sangvin al gazelor respiratorii. Saturația în O2 a sângelui arterial nu se modifică în timpul efortului, în schimb în sângele arterial scade concentrația O2 și crește cea a CO2, ceea ce face să apară acidoza (contribuie și acidul lactic produs de mușchi), ceea ce stimulează ventilația. În ceea ce privește etapa tisulară, mușchii striați consumă de 30 de ori mai mult oxigen decât în repaus, proces mai accentuat la persoanele neantrenate (la indivizii antrenați metabolismul celular este mai economic). Crește coeficientul de utilizare
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
este metabolizată pe calea ciclului Krebs, cealaltă treime fiind utilizată pentru sinteza de colesterol, corpi cetonici, acizi grași, etc. Acidul piruvic rezultat din glicoliza anaerobă ce poate avea loc în mușchi dar și în alte țesuturi este transformat în acid lactic, care este în mică măsură metabolizat local, cea mai mare parte fiind metabolizat în ficat. Metabolizarea hepatică a acidului lactic se face în proporție de 1/5 în scop energetic (cu eliberare de apa și dioxid de carbon) și 4
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
piruvic rezultat din glicoliza anaerobă ce poate avea loc în mușchi dar și în alte țesuturi este transformat în acid lactic, care este în mică măsură metabolizat local, cea mai mare parte fiind metabolizat în ficat. Metabolizarea hepatică a acidului lactic se face în proporție de 1/5 în scop energetic (cu eliberare de apa și dioxid de carbon) și 4/5 pentru sinteza de glucoză (ciclul Cori). Acidul lactic se formează mai ales în mușchi, în cursul unor eforturi intense
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mai mare parte fiind metabolizat în ficat. Metabolizarea hepatică a acidului lactic se face în proporție de 1/5 în scop energetic (cu eliberare de apa și dioxid de carbon) și 4/5 pentru sinteza de glucoză (ciclul Cori). Acidul lactic se formează mai ales în mușchi, în cursul unor eforturi intense și de durată. Concentrația sangvină a acidului lactic (lactacidemia) este de 10 mg% în repaus și de cel puțin 200 mg% în cursul unei activități musculare intense. O proporție
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în scop energetic (cu eliberare de apa și dioxid de carbon) și 4/5 pentru sinteza de glucoză (ciclul Cori). Acidul lactic se formează mai ales în mușchi, în cursul unor eforturi intense și de durată. Concentrația sangvină a acidului lactic (lactacidemia) este de 10 mg% în repaus și de cel puțin 200 mg% în cursul unei activități musculare intense. O proporție de 8% din cantitatea de glucoză este metabolizată pe calea oxidativă directă (șuntul hexozo monofosfat), din care rezultă, pe lângă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
realizează procesele de fermentație și de putrefacție. Procesele de fermentație au loc în jumătatea proximală a colonului, sub acțiunea unor bacterii aerobe producându-se scindarea unor glucide care nu au fost digerate sau absorbite până la monozaharide și degradarea până la acizi lactic, butiric, acetic, propionic, proces care are ca rezultat producerea de alcool etilic și gaze (dioxid de carbon, metan, hidrogen sulfurat). O mică cantitate de celuloză este degradată de bacilul celulozei, restul servind la declanșarea peristaltismului intestinal. Procesele de putrefacție sunt
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
zaharificarea, procedee folosite în scopul conservării alimentelor, dacă nu sunt însoțite de tratare termică, nu modifică decât foarte puțin conținutul energetic și nutitiv al alimentelor (carotenii se pierd prin uscare, în proporție de până la 80%). Murarea și fermentarea (acetică, alcoolică, lactică), datorită proceselor chimice specifice, scad conținutul alimentelor în glucide și proteine. Fermentarea alcoolică distruge majoritatea vitaminelelor - de exemplu conținutul în vitamina C al produsului final ajunge să fie zero. 6. Funcția motorie a sistemului nervos și fiziologia mușchilor striați și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de noradrenalina și invers. Mecanismele hormonale coordonează cea mai mare parte a activității contractile a mușchiului neted. Sub acțiunea unor hormoni circulanți sau locali (noradrenalina, adrenalina, acetilcolina, vasopresina, ocitocina, angiotensina, serotonina, histamina) precum și a unor factori locali (CO2, O2, acid lactic, K+) se poate produce contracția musculaturii netede fără apariția unor potențiale de acțiune. Hormonii se cuplează cu receptorii specifici din sarcolemă și activează mesagerii secunzi (cAMP, cGMP). Cuplarea cu receptorii excitatori din sarcolemă are ca rezultat deschiderea canalelor de sodiu
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de secol, cum decurgea îngrijirea holericilor evacuați din Bulgaria și internați acolo. O atenție deosebită se acorda hidratării bolnavilor. În căni de 2,5 litri, li se distribuia zilnic acestora până la 10 litri de limonadă preparată cu zahăr și acid lactic. În primele zile li se interzicea celor internați până și ceaiul sau laptele, nemaivorbind de alimentele consistente. Se practica fricționarea repetată a bolnavilor. Pentru a se împiedica transmiterea infecției, medicii și farmaciștii purtau tot timpul mănuși de tifon îmbibate cu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
să pătrundă sângele proaspăt arterial. Pe de altă parte, contracțiile musculare puternice comprimă vasele de sânge care alimentează mușchii, împiedicând circulația sângelui și, astfel, afectând respirația la nivelul celulelor musculare. În consecință, exercițiile occidentale duc la acumularea rapidă de acid lactic, un produs metabolic secundar al contracțiilor musculare, care produce oboseala mușchilor. Întinderile regulate utilizată în locul comprimării mușchilor face ca întregul corp să devină din ce în ce mai suplu, și nu rigid și menține canalele nervoase, sangvine și energetice deschise și neblocate. Pentru întinderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
întinderilor; - relaxați-vă timp de 20-30 de secunde între exercițiile de întindere. Această relaxare permite unei cantități de sânge proaspăt să pătrundă în mușchi și să îi alimenteze oxigen și glucoză, eliminând, în același timp, dioxidul de carbon și acidul lactic; - concentrați-vă conștiința mentală asupra mușchilor și a tendoanelor în particular, așa cum sunt întinse în fiecare postură. Acest lucru vă va mări capacitatea de întindere și va intensifica fluxul de sânge și de energie spre locurile respective, deoarece „energia urmează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
În esență, resurse de energie. Depozitele de grăsime sunt mobilizate ușor. La o intensitate mai ridicată de pragul anaerob se observă același fenomen, dar se exprimă mult mai puternic. Carbohidrații sunt sursa principală de energie, În sânge se acumulează acidul lactic și alți metaboliți, are loc transpirația intensă, se mărește considerabil ventilația pulmonară prin creșterea frecvenței respiratorii, ritmul cardiac și consumul de oxigen poate ajunge la maxim. Efectele Întârziate ale exercițiilor aerobe. Prin creșterea eficienței tuturor părților sistemelor de transport și
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
de forță și determină aducerea mușchilor până la oboseală și pe un fond emoțional ridicat activează sistemele de adrenalină simpatice și glanda corticoidă, provocând eliminarea În sânge a „hormonilor de stres”, acizilor grași liberi din depozite, glucoza din ficat, creșterea acidului lactic și a ionilor de hidrogen. 2. Contribuie la arderea intensă a carbohidraților, proteinelor și Într-o măsură mai mică a acizilor grași liberi (datorită concentrației crescute de lactat (acid lactic). 3. Aducerea mușchilor până la oboseală provoacă acumularea ionilor de hidrogen
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
acizilor grași liberi din depozite, glucoza din ficat, creșterea acidului lactic și a ionilor de hidrogen. 2. Contribuie la arderea intensă a carbohidraților, proteinelor și Într-o măsură mai mică a acizilor grași liberi (datorită concentrației crescute de lactat (acid lactic). 3. Aducerea mușchilor până la oboseală provoacă acumularea ionilor de hidrogen și a radicalilor liberi, care activează reacțiile catabolice În interiorul mușchilor (care este - factorul chimic de rupturi al mușchiului). 4. Utilizarea stretching-ului În cazul leziunilor musculare crește efectul catabolic al lecțiilor
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
din organism; hormonii, care reglează metabolismul și activitatea musculară, În timpul efortului fizic se transportă la locul lor de acționare tot prin intermediul plasmei din sânge; lichidele corpului conțin un complex de tampoane care asigură un echilibru acid-alcalin În formarea de acid lactic În mușchi În timpul efortului fizic; apa contribuie la transferul de căldură, care se formează În timpul efortului fizic. Volumul plasmei sangvine este principalul indicator al tensiunii arteriale și a funcționării sistemului cardiovascular. Activitatea musculară optimă depinde În mare măsură de conținutul
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
durerilor determinate de angajarea fătului în conductul pelvin, care exercită compresiuni maxime pe receptorii cervico-uterini. Studiile de specialitate au indicat că mecanismul durerii este un fenomen complex, în care sunt implicate modificări mecanice, hemodinamice, biochimice (eliberare de bradikinine, prostaglandine, acid lactic), nervoase. Durerea este declanșată datorită stimulării diferitelor terminații nervoase de la nivelul uterului și cavității pelvine: coarnelor uterine (corpusculi Meissner), corpului uterin (terminații în coșuleț, corpusculi Krause și Meissner), cervixului (corpusculi Ruffini, Meissner și Krause)," florei involte " și vaginului (corpusculi Krause
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]