264 matches
-
expulzaseră. În supraviețuirea unui anume pitoresc colonial de modă veche putem vedea așadar, și semnul libertăților luate față de dogmă. Personal, aceasta mă încântă, ca de altfel toate ilogismele purtătoare de viață. Oricât de înclinat aș fi și aș rămâne spre laicitate, nu văd inconvenientul care ar rezulta din aceea că Școala Biblică și Arheologică Franceză, prima instituție de acest gen autorizată de Imperiul Otoman, și-a fixat sediul în mănăstirea Sfântul Ștefan a dominicanilor. Din 1890, călugării savanți arborează tricolorul francez
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
parlamentare și de culise. Hymans, cu trăsături rafinate, păr argintiu, amintind de unele figuri enciclopediste din veacul al XVIII-lea, cu vechi state de serviciu în diplomație și la S.N., reprezentînd, cu moderația unei educații rafinate, spiritul foarte combativ al laicității de la Universitatea liberă, de a cărei activitate și dezvoltare se ocupa. Paul Emile Janson era o glorie a baroului belgian a acelui barou care acolo are o importanță, o viață proprie și un prestigiu, depășind-o pe a celui din
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
al personalului de cult; c) regimul privat al studiului teologic; d) admiterea limitată a religiei în școlile publice. radu Preda numește acest model iconoclasm social. Astăzi, în Franța se dialoghează mai mult cu Biserica, dar starea este cea a unei laicități calme. Statul secular nu privilegiază - cel puțin oficial - o anume religie sau un anume cult religios. în Olanda, separația radicală Biserică-Stat ca urmare a unei evoluții secularizate a scos din joc influența catolică și protestantă. XXIII.2. Modelul identificării totale
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în spirit) Universitatea din Montpellier, fondată de magiștrii instruiți la Salerno, considerată autoritatea medicală supremă în Evul Mediu. (La Montpellier, însă, spiritul științific va fi bruiat de repetatele interferențe cu interesele Bisericii timpului, care în regatul francilor era destul de puternică.) Laicitatea Școlii medicale salernitane a făcut posibilă încadrarea chirurgiei printre specialitățile medicale; aceasta era interzisă călugărilor și a fost exclusă atât din școlile medicale mănăstirești, precum și din universitățile clădite pe structura acestor școli. Totuși, nu întâmplător, chirurgia (prin Academia de chirurgie
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
culturi și civilizații. Din acest punct de vedere, Eurasia a fost și este un creuzet al culturilor. Islamul 274, de exemplu, este o religie care, în acest moment al existenței sale (nu excludem o Reformă asemănătoare celei a creștinismului) exclude laicitatea 275.,,Islamul exclude orice ,,participare" a omului la divinitate, excludere ce decurge dintr-o concepție vigilentă cu privire la transcendența divină, care pregătește conștiința musulmană să denunțe în comportamentul uman tot ceea ce l-ar putea face să alunece spre ,,asociere"276. ,,Islamul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
bine pregătit și zelos. Încă nu putem discuta despre caracterul laic al instituției pentru că aceasta era în întregime dependentă de Biserică. Mai târziu se va produce și această etapă, decisivă în orientarea învățământului universitar către raționalism și știință. Discutând despre laicitatea acestor prime instituții de învățământ, autorii citați arată: ,,Mult mai independente și mai laice au fost primele școli de drept și de medicină care au apărut în aceiași epocă, mai ales în țările mediteraneene.(...) Primele școli de drept s-au
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
restul, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 66. De asemenea, Mircea Malița arată: ,,Religia a ocupat locul central al culturilor timp de milenii.(...). Ea a avut meritul separării puterilor care a dus la statul modern, oferindu-i cheia succesului, constând în laicitatea civilizației". Zece mii de culturi, o singură civilizație, spre geomodernitatea secolului XXI, Editura Nemira, București, 1998, p. 226. 189 În context autorul pune în dezbatere sistemul referențial de apreciere a mișcării unei culturi sau unei civilizații, care poate fi relativ. În
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
unui vast spațiu era creștinătatea. (...) Biserica și nu statul a păstrat vocația universalistă și gustul ordinii imperiale după căderea Imperiului Roman. Ea a avut meritul separării puterilor care a dus la statul modern, oferindu-i cheia succesului care constă în laicitatea civilizației". Mircea Malița, Zece mii de culturi - o singură civilizație, spre geomodernitatea secolului XXI, Editura Nemira, București, 1998, p. 226. 261 Capacitatea de a distruge și apoi de a construi a religiei este pusă în evidență și de Joachim Wach, care
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Dezvoltarea comunitară și rețelele de comunicare 40. Autonomie și subsidiaritate în democrațiile consolidate 41. Etica muncii, productivitatea și ordinea socială 42. Anomie și devianță în societățile conflictuale 43. Intelectualii și puterea 44. Mobilități și migrații în regiunea Mării Mediterane 45. Laicitatea statului și secularizarea societății între modernitate și recucerire comunitară 46. Sprijin în dezvoltarea internațională ca reflectare a geopoliticii sau respectarea obiectivelor noului Mileniu? Facultatea de Geografie și Geologie Domeniul Geografie: 47. Efectele globalizării asupra organizărilor regionale 48. Globalizare/Europenizare: efectele
ORDIN nr. 1.043 din 29 iunie 2015 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263694_a_265023]
-
Dezvoltarea comunitară și rețelele de comunicare 40. Autonomie și subsidiaritate în democrațiile consolidate 41. Etica muncii, productivitatea și ordinea socială 42. Anomie și devianță în societățile conflictuale 43. Intelectualii și puterea 44. Mobilități și migrații în regiunea Mării Mediterane 45. Laicitatea statului și secularizarea societății între modernitate și recucerire comunitară 46. Sprijin în dezvoltarea internațională ca reflectare a geopoliticii sau respectarea obiectivelor noului Mileniu? Facultatea de Geografie și Geologie Domeniul Geografie: 47. Efectele globalizării asupra organizărilor regionale 48. Globalizare/Europenizare: efectele
ORDIN nr. 4.613 din 22 iulie 2015 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263701_a_265030]
-
sunt foarte diverse, având uneori chiar individualism etnic: greco-ortodocși, romano-catolici, protestanți de diverse orientări, creștini ortodocși armeni, greco-catolici, nestorieni, maroniți, jacobiți, caldeeni, melkiți, nestorieni, mozaici diverși și sectanți. Turcia alături de Franța și Portugalia formează grupul de state cu adevărat laice. Laicitatea Turciei este garantată de armată prin comandamentul ei suprem încă de când a fost instituită de Atatürk. Din anii 30 ai sec. al 20-lea Turcia nu mai are o religie oficială, iar din 1965 nu s-a mai întocmit nici o
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
printr-un vot. Pentru a se ajunge la generalizarea acestor reguli în viața politică, au trebuit veacuri de lupte politice, câteodată violente. Lupta politică împotriva conservatorilor, a fost lungă și durează încă, pentru a ajunge la neutralitatea statului față de religii ("laicitatea", necesară libertății de conștiință pentru orice credincios sau necredincios, indiferent de convingerile sale), la egalitatea de drepturi între bărbați și femei, între oamenii sănătoși și cei handicapați, între heterosexuali și homosexuali, între albi, negri și orice alte neamuri, între diferitele
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
1928 datorită discursurilor radicale, însă au pierdut numeroși aderenți , menținându-și fiefurile electorale din suburbiile pariziene și departamentele rurale la vest de Masivul central. S-a dezvoltat Radicalismul, un curent tradițional francez radical ce se definea prin atașamentul față de Republica, laicitatea statului și prin încrederea în Societatea Națiunilor și propunea justiția socială, însă refuzând nivelarea și egalitatea șanselor de instruire. Electoratul radicalilor era compus din burghezimea mică și mijlocie și în mică parte, din țărănime. Funcționarii s-au îndreptat spre socialiști
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
timp ce poate defini două seturi separate de valori (deși înrudite): tradiția morală și religioasă creștină (eventual catolică-apuseană) pe de-o parte și tradiția seculară, tradițional anticlericală, pe de altă parte. Ideile de căpătâi ale Occidentului pot fi considerate: creștinismul, laicitatea, raționalismul, statul de drept, respectarea drepturilor omului, dezvoltarea științelor și tehnologiei. Iluminismul a avut o influență covârșitoare asupra modului occidental de gândire în ultimele două secole. Rădăcinile culturale ale societății occidentale pot fi găsite în filozofia greacă și în religia
Lumea occidentală () [Corola-website/Science/304109_a_305438]
-
aceea, ideea conform căreia societatea vestică a fost influențată de Grecia Antică este adevărată numai pentru perioada postrenascentistă a istoriei occidentale. În secolul al XX-lea, influența creștinismului a scăzut țări occidentale, atât în Europa cât și în alte zone. Laicitatea a devenit tot mai importantă. Deși participarea la slujbele religioase din biserici a scăzut, cei mai mulți vestici se consideră în continuare creștini și mai asistă la ritualurile religioase cu ocazia sărbătorilor sau ocaziilor importante. În Statele Unite, în sud-estul uniunii, dar și
Lumea occidentală () [Corola-website/Science/304109_a_305438]
-
fost ales reprezentant al Parisului în sânul Adunării Legislative, după ce a cerut stabilirea Republicii, devenind chiar secretarul Adunării. Este cu "Brissotinii". Adunarea a adoptat, pentru sistemul educativ al națiunii, structura pe care o propunea Condorcet: a introdus noțiunea fundamentală de laicitate a învățământului. A propus chiar și o schiță de constituție, pentru noua Franță. În afară de aceasta, Condorcet a luat partea activă a cauzei femeilor, pronunțându-se pentru dreptul de vot al femeilor, într-un articol publicat în "Journal de la Société", în
Nicolas de Condorcet () [Corola-website/Science/311919_a_313248]
-
islamic, "fetva". Aceste "fetva" aveau rangul de lege. În 1920 când s-a înființat Guvernul Parlamentar, această instituție a devenit minister cu denumirea Șeriye ve Evkaf Vekaleti. La scurt timp după proclamarea Republicii în 1924, după ce a fost adoptat principiul laicității, acest minister s-a desființat și locul i-a fost luat de "Ministerul Afacerilor Religioase". De la acordarea acestui titlu lui Molla Fenârî în 1424 până la ultimul șeyhülislam otoman, Medenî Nuri Efendi în 1922, și demisia acestuia împreună cu întregul cabinet au
Şeyhülislam () [Corola-website/Science/310411_a_311740]
-
1928 datorită discursurilor radicale, însă au pierdut numeroși aderenți , menținându-și fiefurile electorale din suburbiile pariziene și departamentele rurale la vest de Masivul central. S-a dezvoltat Radicalismul, un curent tradițional francez radical ce se definea prin atașamentul față de Republica, laicitatea statului și prin încrederea în Societatea Națiunilor și propunea justiția socială, însă refuzând nivelarea și egalitatea șanselor de instruire. Electoratul radicalilor era compus din burghezimea mică și mijlocie și în mică parte, din țărănime. Funcționarii s-au îndreptat spre socialiști
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
în care se zbăteau aceștia. Tot în februarie 1850 ține un discurs în plenul Adunării Naționale, în legătură cu proiectul de lege privind instrucția publică. În acest discurs, tipărit ulterior cu titlul "L’Enseignement du peuple", Edgar Quinet apără și dezvoltă principiul laicității învățământului public; discursul respectiv este considerat a fi una din sursele legii educației publice, adoptată mai târziu, în timpul celei de-a Treia Republici Franceze. La 11 martie 1851 a murit Wilhelminna (Minna) More, prima soție a lui Edgar Quinet. Discursul
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
fost, succesiv, după 30 august 2008, generalul Ilker Bașbug, urmat de generalul Ișik Koșaner (care și-a înaintat demisia, la sfârșitul lunii iulie 2011, motivând că Turcia a intrat într-o epocă în care Armata nu mai poate fi garantul laicității, rol care îi fusese prevăzut de Kemal Atatürk, încă de la nașterea Republicii Turce, și, apoi, reconfirmat prin constituția din 1982), înlocuit de Erdogan cu lșeful Jandarmeriei, generalul Necdet Ozel Turcia este împărțită în 81 de provincii ("iller" în limba turcă
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
Republica nu recunoaște, nu salarizează și nu subvenționează niciun cult religios [...]” cu excepția regiuni Alsacia-Mosela, unde sunt recunoscute cultul catolic, două culte protestante și cultul mozaic. Religia catolică este și ea recunoscută în anumite teritorii și departamente de peste mări. Noțiunea de laicitate și reglementările ce derivă din ea sunt încă subiect de dezbatere, cum a fost cazul în 2003-2004, cu legea privind însemnele religioase în școlile publice. Franța este o țară de veche tradiție catolică, dar în care ponderea bisericii a scăzut
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
În 1905 prezidă comisia parlamentară care avea ca scop separarea statului de biserică. Celebru pentru lupta pe care a purtat-o cu ajutorul Ligii învățământului în favoarea unui învățământ naționalizat și laic, funcționar, deputat, apropiat al lui Jules Ferry, a inventat substantivul „laicitate”. A fost inițiatorul masificării învățământului primar, ceea ce a dat numeroase drepturi celor care nu aveau nici un drept (elevii cu deficiențe și elevii handicapați), dând naștere în același timp condițiilor gravei crize a educației actuale. A absolvit Liceul Condorcet, apoi devine
Ferdinand Buisson () [Corola-website/Science/318524_a_319853]
-
Prevost, și îl numește pe Paul Robin director al orfelinatului. Jules Ferry, succesorul lui Jules Simon, l-a numit la conducerea Învățământului primar între anii 1879 și 1896, pentru a-i supraveghea pe cei care sriau și concepeau legile cu privire la laicitate. Deputat al regiunii Seine între anii 1902-1914 și 1919-1924, a fost mai ales un puternic apărător al învățământului profesional obligatoriu și al dreptului de vot pentru femei. În 1890 devine profesor de pedagogie la Sorbona. În 1898, partizan al apărării
Ferdinand Buisson () [Corola-website/Science/318524_a_319853]
-
mult de 350 de colaboratori. Prima ediție a fost publicată de editura Hachette între anii 1882-1887. O nouă ediție a apărut în anul 1911. Nelimitându-se doar la rolul de responsabil al lucrării, Buisson a scris articole emblematice, ca Laïcité (Laicitate), Intuition (Intuiție), Prière (Rugăciune) etc. Dicționarul său este considerat Biblia școlii laice și republicane. Partizan al Societății Națiunilor încă de la început, se dedică apoi apropierii franco-germane mai ales după ocuparea regiunii Ruhr din 1923, invitând în Paris pacifiști nemți și
Ferdinand Buisson () [Corola-website/Science/318524_a_319853]
-
Acest nou tip de naționalism a apărut în 1987, odată cu prima Intifadă, și a fost capabil să încorporeze atât conceptul de pan-arabism cât și cel de naționalism islamic și s-a erijat în curentul dominant în lupta arabilor împotriva laicității și influenței occidentale în lumea arabă..
Naționalismul Islamic Pan-Arab () [Corola-website/Science/316155_a_317484]