254 matches
-
zilele noastre, aceste categorii sunt vehiculate cel mai adesea într-un mod necritic de către presă, care împrumută în mod liber de peste tot modele de limbaj politice, artistice, sociale și științifice. Astfel, se vorbește de întoarcerea elementului religios, după prezicerea unei laicizări a lumii; este clar însă că noile mișcări religioase ca integrismul islamic sau evanghelismul țărilor din America latină și din Africa au puțin de-a face cu elementul religios așa cum se prezenta el în anii 1960. Expresia jurnalistică "lumea modei, a
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
procesul de creștere a complexității structurale și a diferențierii interne a societății. Este un proces de deschidere și de punere în mișcare (transferuri geografice și sociale) ce a distrus particularismele familiare și locale; un proces de redistribuire socială...și de laicizare" (Boudon, 1997: 360) O serie de teorii au ca și concept central modernizarea. Dintre cele clasice, ar trebui aici amintite cel puțin două opinii: cea a lui Marx, ce consideră că schimbarea socială este liniară și economicul influențează socialul și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care liber profesioniștii ce își câștigă existența de pe urma creației sunt foarte puțini. Observăm totuși că orașul Botoșani conferă zonei cel mai ridicat număr de artiști. În fine, remarcăm procentul de doar 3% atribuit reprezentanților bisericii, ceea ce reflectă gradul avansat de laicizare a societății românești moderne. Pentru intelectualitatea ecleziastică s-au avut în vedere doar practicanții religiei ortodoxe. Din acest motiv, în orașele bucovinene, caracterizate de o mai mare varietate etnică și religioasă, numărul fețelor bisericești ortodoxe este mai redus. Tabel 2
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
spirituală, temei al altor forme de criză, pe care o remarcă foarte subtil Sandu Frunză. Un reper important de interpretare pentru înțelegerea atacului islamist ce a marcat spațiul cultural francez este criza spirituală pe care, odată cu modernitatea, a adus-o laicizarea în mentalitatea comunităților religioase occidentale. Pe fondul acestei crize, experimentată uneori ca o formă de înstrăinare și inautenticitate, se proiectează o serie de crize secundare"192. Una dintre ele este cea a lipsei de sens a vieții. Olivier Roy, profesor
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
durată a perioadei iluministe. Veac luminat vrea să spună, în diferite alte variante, și veac al științei. Noua accepție apare pentru prima dată în cultura română în această epocă, semn că mentalitatea medieval-teologică începe să slăbească. Lumina veacului este produsul laicizării, al spiritului critic în plină expansiune, concepție pe care despotismul luminat o oficializează. În lupta sa împotriva ignoranței, prejudecăților și superstițiilor, jozefinismul transmite intelectualilor români următorul mesaj: Orice patriot cu gând bun consideră acest veac ca bază pentru ridicarea științelor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
denumea „utilajele mentale” ale colectivității. Perspectiva novatoarea asupra modului în care oamenii au gândit sau și-au imaginat lumea înconjurătoarea, ineditele provocări ale mediului social și politic, noile percepții despre sine și despre ceilalți, au avut drept efect o accentuată „laicizare” a „stilului de viață” urbană, o progresivă abandonare a șabloanelor educative și comportamentale tradiționale. Aceste modificări, care au operat asupra „ritualului” existențial, nu trebuie judecate în spiritul unei dialectici simpliste. În fond, ele nu au fost nici pozitive, nici negative
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1881 Protectorat în Tunisia 1881-1882 Legea presei, a libertății de întrunire, a învățămîntului 1882 Tripla Alianță: Germania, Austria, Italia 1883 Deprez: primele încercări de transport a electricității 1884 Legea sindicatelor 1885 Congresul de la Berlin Zola: Germinal 1886 Legea Goblet, a laicizării învățămîntului primar 1886-1889 Criza bulangistă 1887 Primele automobile Peugeot 1890 Primul zbor cu avionul al lui Clément Ader 1892 Enciclica lui Leon al XIII-lea asupra Ralierii Convenția militară franco-rusă 1895 Constituirea Africii Occidentale franceze Auguste și Louis Lumière inventează
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
exercitată asupra întregii societăți. Suveranitatea divinului nu mai poate avea pentru noi sensul inexact, desigur, dar devenit comun, de putere care domină corpul social și viața comunitară. Nu atributul puterii este cel prin care se manifestă transcendența în societățile noastre. Laicizarea ne-a dezobișnuit să o portretizăm recurgînd la analogii directe, care să o învestească cu atributele magnificenței, forței, dominației, legii. Luînd această stare de fapt ca pe un material simbolic, am putea deveni mai atenți la ipostaza paradoxală a divinului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ei, modernitatea oferă un potențial simbolic aparte pentru a semnifica manifestarea paradoxală a transcendenței, totodată suverană față de contingent și slabă, mai bine zis, neînarmată, în interiorul lui. Două trăsături fondatoate ale democrației moderne mi se par, în acest sens, expresive : a) laicizarea puterii politice și b) principiul moderației, conducînd la decizia de a rezolva diferendele prin negociere, nu prin forță. Desprinderea autorității spirituale de categoria puterii De vreme ce a imanentizat sursa puterii, punînd-o pe seama voinței colective (cu toate aporiile ei), modernitatea a dizolvat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
oficială așadar, deosebirea dintre corpul eclezial și corpul social nu are încă destulă relevanță, credința continuă să fie gîndită mai degrabă în manieră sociomorfică. Bisericile est-europene încearcă să-și recucerească, măcar formal, dreptul de supraveghere asupra întregii societăți, pe care laicizarea l-a erodat și de care comunismul le-a privat în mod brutal. în Occident, Biserica nu mai recurge la instrumentul puterii decît cel mult atunci cînd își exercită presiunea normativă asupra membrilor ei. Influența religiei în societate scade, e
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ciberneticii ar fi cu totul interesant, mai ales că o astfel de viziune poate aduce precizări importante privind posibilitatea comunicării între culturi diferite. Ca exemplu, având în vedere faptul că cultura contemporană occidentală se caracterizează printr-un grad puternic de laicizare, în timp ce alte culturi precum cele islamice sau cele est-europene păstrează un loc important religiei, este evident faptul că o comunicare de substanță între cultura occidentală și aceste culturi nu poate avea loc în cadrul instituțional al religiei sau al laicismului, ea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de religiile constituite, au apărut numeroase pelerinaje (aparent) laice, către centre consacrate fie de un eveniment istoric semnificativ, fie de o personalitate politică sau artistică, fie de exotismul unui anumit loc. La polul cel mai Îndepărtat al acestei mișcări de laicizare s-ar situa turismul, interpretat de unii antropologi drept o continuare și un substitut laic și comercial al pelerinajului canonic. Această viziune duce Însă la totala dizolvare a notelor specifice ale pelerinajului și la relativizarea totală a componentelor sale: călătoria
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comunica. Antichitatea recunoaște „literelor sacre” o serie de note specifice. Sunt astfel considerate esoterice, deci inițiatice, nedivulgabile. Caracterul lor secret presupune obscuritate, stil enigmatic, limbaj ermetic. Paralel însă, și chiar concurent cu literatura sacră, se formează conceptul de literatură profană, laicizarea apare treptat și în definirea și economia actului literar. Laicizarea deschide drum, în primul rând, a ceea ce se va numi estetizarea, autonomizarea și heterogenia literaturii: „Ieșită din sfera sacralității dominante, literatura poate să se cultive și să se gândească, tot
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Sunt astfel considerate esoterice, deci inițiatice, nedivulgabile. Caracterul lor secret presupune obscuritate, stil enigmatic, limbaj ermetic. Paralel însă, și chiar concurent cu literatura sacră, se formează conceptul de literatură profană, laicizarea apare treptat și în definirea și economia actului literar. Laicizarea deschide drum, în primul rând, a ceea ce se va numi estetizarea, autonomizarea și heterogenia literaturii: „Ieșită din sfera sacralității dominante, literatura poate să se cultive și să se gândească, tot mai liber, pe sine și pentru sine, să se deschidă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
va numi estetizarea, autonomizarea și heterogenia literaturii: „Ieșită din sfera sacralității dominante, literatura poate să se cultive și să se gândească, tot mai liber, pe sine și pentru sine, să se deschidă spre cât mai multe valori” În același timp, laicizarea introduce în literatură un principiu de contestare, de critică, ideea de insubordonare, de ieșire din ordinea dată. Păstrând caracterul de artă sau tehnică, literatura este în această perioadă disciplină didactică, obiect esențial de școlarizare. Învățarea scrisului și cititului constituiau operații
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
o desacralizare a literelor în această perioadă, o trecere a literelor profane pe primul plan al conștiinței literare. Este o recunoaștere evidentă a două structuri spirituale, a două tipuri de culturi, două forme de litere și de literatură. Procesul de laicizare spirituală și culturală se reflectă și în terminologia literară. Sub presiunea noului context cultural sensul de bază a literaturii sacre se complică și se laicizează. Alături de cultura sacră a bisericii, oficializată, canonică, apare o nouă formă de sacralitate puternic culturalizată
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
întețesc între literaturile antice și moderne acționează în mod direct asupra ideii de literatură. Recunoașterea necesității de a scrie în limbile naționale se generalizează, de unde o predilecție bine marcată pentru teme și subiecte naționale. Fenomenul constituie și un simptom de laicizare. Procesul de laicizare început din perioada anterioară se intensifică. Omul baroc se distanțează de divinitate în mod estet. Sensul experienței mistice este pierdut, dar în locul său apare efectul psihologic, emoțional. „Barocul introduce o pietate mai puțin extatică, făcută din gravitate
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
antice și moderne acționează în mod direct asupra ideii de literatură. Recunoașterea necesității de a scrie în limbile naționale se generalizează, de unde o predilecție bine marcată pentru teme și subiecte naționale. Fenomenul constituie și un simptom de laicizare. Procesul de laicizare început din perioada anterioară se intensifică. Omul baroc se distanțează de divinitate în mod estet. Sensul experienței mistice este pierdut, dar în locul său apare efectul psihologic, emoțional. „Barocul introduce o pietate mai puțin extatică, făcută din gravitate, moralism și rigoare
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
dezvoltarea unei prese și "industrii media" catolice foarte active 56. Prima jumătate a secolului al XX-lea a fost o perioadă de analiză interioară a Bisericii, provocată de tendința de accelerare a procesului de secularizare, dar și a celui de laicizare. Cât timp Biserica latină a făcut parte dintr-o societate catolică închisă, instituțiile ecleziastice și civile nu au comunicat între ele. Desacralizarea realităților terestre, diminuarea influenței credinței asupra vieții de zi cu zi, tot mai puternica autonomie a puterilor civile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Apollo", conform lui Hesiod (Teogonia, 22 sqq., 94-97), el avea rolul de a-i educa, paidèuein, pe greci, așa cum Platon lasă limpede să se Înțeleagă În Republica (X, 600 C). Chiar dacă, odată cu timpul, rolul lui a suferit un proces de laicizare, poetul avea o funcție orientativă atât pe plan politic și social, cât și pe plan religios, unde era un „Învățător al adevărului” care nu se deosebea de mantis. Așadar, poeți și ghicitori au participat la modelarea religiei grecești ca poli
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a folosit-o ca să-și adjudece un loc permanent ca partener minoritar În guvernele de coaliție ale lui Adenauer. Adenauer Însuși era suficient de vârstnic ca să-și amintească primii ani ai Imperiului wilhelminian, când Biserica Catolică fusese ținta campaniei de laicizare (Kulturkampf) a lui Bismarck. El a avut precauția să nu profite excesiv de noul echilibru de forțe, ceea ce ar fi riscat reaprinderea conflictului pe marginea relației Stat-Biserică, În special acum, când poziția neeroică a bisericilor germane sub naziști era Încă prezentă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Példan, sau a ermetismelor școlilor spiritiste, dintre care cea a doamnei Blavatski și a colonelului Olcott a fost poate cea mai populară. Cercurile teozofice înfloresc și în România, după modelul pe care Franța îl oferea. În special în Franța, unde laicizarea atinge cote semnificative, este timpul reînoirii gândirii religioase încurajată de papa Leon al XIII-lea în enciclica sa Rerum novarum, publicată pe 15 mai 1891 și care orientează solidaritățile catolice de la Monarhie spre Republică. Cristos redevine cheia noii sensibilități religioase
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
didactice românești. Înainte de 1850, instrumentele pedagogice utilizate în școlile primare au fost bucoavna, ceaslovul, octoihul și catehismul, ceea ce a conferit învățământului un caracter aproape exclusiv religios (Ianoș, 2010, p. 213). Ulterior acestui moment, se resimte din ce în ce mai puternic un curent de laicizare graduală a literaturii didactice, prin substituirea bucoavnelor, prin excelență religioase, de către abecedare, cărți de citire și în cele din urmă cu manuale specializate al căror conținut este din ce în ce mai puțin manifest religios. Perioada de tranziție, câtă vreme bucoavna (religioasă) și abecedarul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fibră religioasă. Ulterior instituționalizării învățământului prin Regulamentele școlare din 1832, respectiv 1834, al căror efect este, pe lângă consacrarea unei infrastructuri educaționale întinsă pe întreg teritoriul principatelor, și acela al preluării statale a responsabilității pentru învățământul primar, se inițiază o relativă laicizare sesizabilă și în informațiile transmise prin cărțile școlare. Deși conținutul materialelor didactice rămânea puternic saturat de morala religioasă, autoritățile statale din cele două principate au operat separarea instituțională a învățământului de biserică. Această acaparare a responsabilității educaționale de către agenții statali
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unitatea conținutului programei; iii) unitatea școlii elementare rurale cu cea urbană în privința curriculei; b) gratuitatea învățământului; c) egalitatea de sex în materie de educație publică; d) etatizarea învățământului, în sensul că legea desprinde educația de sub tutela bisericii, favorizând și o laicizare a conținutului educativ (cf. Manolache și Pârnuță, 1993, p. 224). Sub auspiciile legislative consacrate în 1864, rețeaua școlară a continuat să se expandeze și să cuprindă un contingent din ce în ce mai numeros din populația școlară. Iată cum se prezenta, în cifre, situația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]