305 matches
-
lampadar pe care-l lucrase chiar el. După ce a plecat, am fost trist cînd l-am auzit pe tata spunînd și repetînd că lampadarul acela era oribil. De fiecare dată cînd veneau diverși oameni la noi acasă, eu le arătam lampadarul: „Bunicul meu l-a făcut“. Dacă avea ceva oribil, acela era abajurul ales de tata. Bunicul a priceput pînă la urmă că lampadarul de la el nu avusese succes. Mai apoi, n-a mai adus decît un singur obiect făcut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
lampadarul acela era oribil. De fiecare dată cînd veneau diverși oameni la noi acasă, eu le arătam lampadarul: „Bunicul meu l-a făcut“. Dacă avea ceva oribil, acela era abajurul ales de tata. Bunicul a priceput pînă la urmă că lampadarul de la el nu avusese succes. Mai apoi, n-a mai adus decît un singur obiect făcut de mîna lui, și acesta a fost un cadou pentru mine: un acvariu de șaizeci de centimetri lungime, pe care l-am transformat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
masa de petrecere ornată. A fost uimită de luxul pe care ochii ei nu-l văzuseră niciunde. De la scările cu trepte de marmură și bazinul de înot de dincolo de gardul de beton înalt de doi metri și până la mobilier, covoare, lampadare, bibliotecă ticsită cu cărți de colecție legate elegant, tablouri în rame sclipitoare, lambriuri și candelabre, până la arbuști și flori uriașe cu origini tropicale, totul, păreau a fi de pe altă lume. Iuliana era așa de uluită, că se împiedica la aproape
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
cutii cu cărți, mobile, saci de ciment, televizoare, gresie, coroane mari la înmormântări, aspiratoare, săculeți cu pământ pentru flori, un calculator, faianță, butelii de aragaz, găleți cu nisip, butoiașe cu murături, baxuri de apă, lădițe cu fructe, o imprimantă, cărămizi, lampadare, un gard de papură, tablouri, ficuși și leandri, colaci de sârmă, covoare făcute sul, Oana în cârcă, din joacă, până pleacă studentă-n America, mama în brațe când nu se poate mișca. Cum lesne se vede, revoluția română a dezlănțuit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
acestei femei? Fără prea multă tevatură, m-am apropiat de tablou. — Bună seara, domnule Knisch. Reproducția se prăvăli pe podea. Întorcându-mă, cu mâinile goale și aproape leșinat, cu greu am reușit să disting silueta din scaunul din dreapta ferestrei, de lângă lampadar. — Presupun că ăsta e obiectul pe care-l căutați. Persoana ridică ceva lucios care, În lumina Întreruptă a trenului care, de data aceasta, venea din direcția opusă, se văzu doar o fracțiune de secundă. În ciuda ropotului liniștitor al șirului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
un scaun, secătuit și dezumflat, simțind că nu mai am putere să mă mai ridic de acolo. Gata. Ultima șansă de a o ajuta pe Dora și de a-mi clarifica reputația tocmai dispăruse. O mână fantomatică se Întinse spre lampadar. Auzeam zdrăngănitul țintelor de metal lovindu-se de abajur. Apoi se auzi un clicăit, colorând Întunericul Într-o galben palid. Era Inspectorul Manetti. Cred că trebuie să las un spațiu liber aici, ca să-mi exprim șocul. Dacă aș fi acordat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
o femeie în dulapul de haine și o alta pe balcon. numai că al doilea corp îți lipsește în continuare, din ce în ce mai mult. ai alergat prin oraș urlînd izbindu-te cu trupul tău nefericit de zidurile, de semnele de circulație, de lampadarele orașului. Pînă la urmă te-ai urcat în turnul primăriei și de acolo te-ai cățărat pe acoperiș ca să vezi de sus tot orașul. ai simțit că ești urcat chiar pe creștetul orașului, dominîndu-l cu privirea și cu simțurile. L-
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
frunze uscate se așezase peste aleea pavată cu granit iar grădina se sălbăticise atît cît să cîștige în poezie. — stil eclectic pur, exclamă Guy examinînd intrarea, imensul balcon flancat de două colonade de mare gală, și mai ales cele două lampadare așezate unul în dreapta și altul în stînga ușii principale, destul de fanteziste ca obiecte, dar doldora de reminiscențe gotice amestecate cu art nouveau. — Vă aprind lumina și apoi vă las, ne spuse paznicul, grăbit probabil să se întoarcă la meciul său
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
carte în coperte albicioase din piele de vițel. A început să răsfoiască alene, făcînd să foșnească paginile uscate, aproape coapte ale volumului. Era desigur o carte veche, cum toate lucrurile din încăpere voiau să arate că sînt, de la covor la lampadar, chiar dacă nu erau cu adevărat. "Sîmbăta în sat. Leopahrdi. Phregătirea e mai fhrumoasă, mai impohrtantă decît acțiunea în sine. Sîmbăta seahra este adevăhrata săhrbătoahre, nu duminica." Nu trebuia să-l fi citit pe Leopardi pentru a ști acest lucru. Basarab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Les Tsiganes. Histoire. Ethnographie. Linguistique. Grammaire. Dictionnaire, Payot, Paris, 1930 (sumar). Necrologuri din revista Flacăra Sacră anunțând oficirea slujbei religoase de către PC. Arhimandrit Calinic I. Popp Șerboianu în Capela Crematoriului Cenușa din București Imagine din revista Flacara Sacră cu catafalcul, lampadarele și altarul Capelei Crematoriului Cenușa (1937) Revista Flacăra Sacră primul număr (decembrie 1934) Articol pro cremațiune semnat de Calinic I. Popp Șerboianu și publicat în revista Flacăra Sacră Articol pro cremațiune semnat de Calinic I. Popp Șerboianu și publicat în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
înainte de a ne despărți : acum, în actuala dumneavoastră viață, utilizați aceeași oliță ?“. Doamna Gerda a zâmbit. „Am una nouă, cu flohicele“, mi-a răspuns, „cadou de nuntă de la soțul meu...“. Apoi s-a dus, plutind parcă în semiobscuritatea galbenă a lampadarelor. Când și-a întâlnit soțul, el i-a sărutat mâna, galant. Curând au dispărut amândoi, braț la braț, după primul colț. A fost ultima noastră întâlnire și nu prea știu exact dacă eram toți trei de față. VII Scândura 1
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
inima făcută țăndări, că tipul ăsta și sesizează că acum e momentul să profite de mine. Se pare că pe unii bărbați genul ăsta de situații Îi face să fabuleze! Insectele care supraviețuiseră până la sfârșitul acestei veri zburau Înnebunite pe sub lampadarele instalate la intervale regulate Între clădiri. Sub unele lampadare se zăreau mii de gâze, sub altele foarte puține. Probabil că asta depindea de numărul femelelor, mă gândeam eu. Simțeam un puternic sentiment de gelozie ascultând-o cum Îmi vorbea despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
acum e momentul să profite de mine. Se pare că pe unii bărbați genul ăsta de situații Îi face să fabuleze! Insectele care supraviețuiseră până la sfârșitul acestei veri zburau Înnebunite pe sub lampadarele instalate la intervale regulate Între clădiri. Sub unele lampadare se zăreau mii de gâze, sub altele foarte puține. Probabil că asta depindea de numărul femelelor, mă gândeam eu. Simțeam un puternic sentiment de gelozie ascultând-o cum Îmi vorbea despre colegul care Încercase să se dea la ea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
decât pe tine, nu te am decât pe tine.“ — Pe tine, știi... m-am hotărât să te aștept, știi... pentru că dacă nu făceam asta, știi... nu-mi puteam continua viața. Ne-am Îmbrățișat sub raza de lumină gălbuie a unui lampadar, dându-ne primul sărut după opt luni. — Te iubesc, i-am spus eu, care nu-i mai mărturisisem niciodată așa ceva. — Știu, răspunse ea, ștergându-și lacrimile. Am comandat mai Întâi o supă de crap roșu cu boia, urmată de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
chemaseră pe mine, când eu eram, probabil, ultima persoană pe care aveau chef să o asculte. Conferința s-a desfășurat În aer liber, În grădina de vară imensă de pe lângă vila unui bogătaș din partea locului. O grămadă de pini și de lampadare, și În mijlocul lor eu, cocoțat pe o scenă de teatru nō, urma să țin o cuvântare În picioare. Dar Înaintea mea erau programați să se producă pe scenă niște interpreți locali de flaut și harpă. Niște animatoare Îmbrăcate În chimonouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
timpul căutând lucruri pe care nu le găsea. Câinele se învârtea pe lângă ea fără rost ca și cum nici el nu și-ar mai fi găsit locul. Această frenezie o apuca brusc. O descopeream urcată pe o scară și spălând geamurile sau lampadarul. Curăța, dar uita lucrurile peste tot, un burete ud pe masă, mătura lângă un scaun. La fel făcea cu ea însăși. Avea ochii perfect machiați, părul legat, dar nu era atentă, se ducea la w.c. și se întorcea cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
un plic șifonat, cu multe ștampile. Îl pune pe măsuță, lângă sticlă, atinge ghemotocul de hârtie care cade jos, lângă taburet. Domn’ Dominic e neatent, privește aiurea, spre ferestrele înalte si înguste, de castel, spre pereții cu cărți, spre uriașul lampadar din centrul holului, spre pătratele de sticlă ale tavanului, spre pătratele de șah ale parchetului. Domn’ Marga se afla la fereastră și tăcea. Tolea nu-l vedea, nu-l mai vedea. Nici pe Bazil nu-l vede. Doctorul tace și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
căsuță lunguiață, din josul formularului, pe dreapta. Funcționarul slobozi doar un chiuit lung, amarnic, final, așa cum face locomotiva când intră în prima curbă lungă a defileului de la Cheile Arse. Chiuia cocoțat pe Cassa de bani, zvâcnind să se atârne de lampadarul cu cinci brațe și cu patruzeci de becuri care, abia acum observă nedumerit, luminau toate. -Doooooom Peeeeeeriiiiii...ngh...nghhh...iiiiiițăăăăăăă... Breeeeeee, n-auzi? Ăsta vrea să semneeeeeeze, breeeeeeeeee.... Pălăriatul ridică din umeri. Aruncă formularul și se îndreptă spre cel de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
trec prin el, și degetele, preschimbate în lungi odgoane, cutreieră aerul încăperii de desubt, ating un dulap, apoi patul din colțul celălalt, se întind pe sub o ușă, cutreieră apartamentul, lipindu-se de pereți, de mobile, se încolăcesc pe clanțe, pe lampadare, dau de o bătrână care stă într-un fotoliu și răsfoiește un album cu fotografii, e doamna Veturia Mavrodini, la care-a sat în gazdă profesorul acela, Tomnea, i-au pus poza pe toate drumurile, s-a întors acuma, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
1 Scena 1 Salonul unei vile vechi de vacanță cu scară interioară,bogat ornamentată,străjuită de o nișă în care este amplasată o statuetă de bronz.In colțul de jos al scării se află o plantă decorativă,o canapea,un lampadar,o servantă,un fotoliu,o măsuță și un taburet. Opus acestora,dar în lateral se conturează două uși. Din fundal se aude zgomotul valurilor și țipetele pescărușilor. Costel și Nelu joacă șah la masuță centrală.Alături e un frigider auto
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
ea dormitor - în sensul că pusese niște albituri peste salteaua în echilibru precar, ca o barcă pe râu. La un moment în noapte, sar din somn, invadat de o luminație ca la Auschwitz: Zina aprinsese toate cele opt brațe ale lampadarului din plafon. Sorry, chicotește, țopăind pe dușumea cu picioarele ei cărnoase acoperite numai până la genunchi. De data asta caută pe etajeră niște casete cu muzică. Mi-aduce un Bob Marley, mi-l pune în față, între cutele cearșafului: ăsta cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cutii cu cărți, mobile, saci de ciment, televizoare, gresie, coroane mari la înmormântări, aspiratoare, săculeți cu pământ pentru flori, un calculator, faianță, butelii de aragaz, găleți cu nisip, butoiașe cu murături, baxuri de apă, lădițe cu fructe, o imprimantă, cărămizi, lampadare, un gard de papură, tablouri, ficuși și leandri, colaci de sârmă, covoare făcute sul, Oana în cârcă, din joacă, până pleacă studentă-n America, mama în brațe când nu se poate mișca. Cum lesne se vede, revoluția română a dezlănțuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
mică, uf, cum graba de a fi fericită poate să orbească o minte atât de bine organizată și prevăzătoare, ca a ta. șase în al cincilea loc: zeița chuang-mu, care își admiră în fiecare seară forma sa zveltă, multiplicată de lampadarul de bronz al lui goibniu în grădina suspendată a dragostei tale, și care se înfruptă adesea din castronul tău mic de aur, cu musaca de cărniță de pajiște, simte primejdia în care te afli și, suflând din obrajii săi puternici
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
mi s-a spus unde să mă duc. După aceea m-am rătăcit puțin. Am intrat într-o sală unde o mulțime de oameni în ținută de seară jucau cărți sau table. Am plecat repede și am dat peste un lampadar aflat lângă ușă. În primul rând că acesta n-ar fi trebuit să se afle acolo, cu abajurul lui lăbărțat. O vreme, m-am tot învârtit printr-un fel de chicinetă, din care, însă, am reușit să-mi croiesc drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
noua sală isiacă, un pas de dans foarte senzual, încordându-și și destinzându-și trupul subțire, asemenea unui arc. Acesta este locul pe care zeii l-au gândit pentru ca eu să dansez. Candelabrele grele așezate de-a lungul zidurilor și lampadarele din bronz atârnate de tavan, cu zeci de lumini, aruncau o lumină blândă, aurie pe pereții, absida și bolta minunatei săli pe care, peste două mii de ani, când aveam s-o descoperim, noi urmam s-o numim isiacă. Sala era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]