21,440 matches
-
migrațiilor care au afectat vechea Dacie pot fi relevante popoarele slave, pastorale, relativ pașnice, care nu au trecut de lanțul carpatic scurgându-se spre Bulgaria unde au poposit. Aceștia au lăsat însă și pe teritoriul român din estul și sudul lanțului carpatic adânci urme. Un al doilea val migrator, al Hunilor, au trecut munții Carpați stabilindu-se în câmpia Panonică. Ei sunt strămoșii poporului Maghiar de astăzi. Precum Slavii au reformat tradiționalul Dac romanizat în estul lanțului carpatic , dacii romanizați din
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
din estul și sudul lanțului carpatic adânci urme. Un al doilea val migrator, al Hunilor, au trecut munții Carpați stabilindu-se în câmpia Panonică. Ei sunt strămoșii poporului Maghiar de astăzi. Precum Slavii au reformat tradiționalul Dac romanizat în estul lanțului carpatic , dacii romanizați din vestul lanțului carpatic au fost reformați prin cultura Hună, cu totul diferită de cultura Slavă. După ce aproape un mileniu se vorbea despre Români numai în cele 2 regiuni Moldova și Valahia (Țările Românești) care ocupau estul
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
adânci urme. Un al doilea val migrator, al Hunilor, au trecut munții Carpați stabilindu-se în câmpia Panonică. Ei sunt strămoșii poporului Maghiar de astăzi. Precum Slavii au reformat tradiționalul Dac romanizat în estul lanțului carpatic , dacii romanizați din vestul lanțului carpatic au fost reformați prin cultura Hună, cu totul diferită de cultura Slavă. După ce aproape un mileniu se vorbea despre Români numai în cele 2 regiuni Moldova și Valahia (Țările Românești) care ocupau estul lanțului carpatic până la Nistru, respectiv în
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
carpatic , dacii romanizați din vestul lanțului carpatic au fost reformați prin cultura Hună, cu totul diferită de cultura Slavă. După ce aproape un mileniu se vorbea despre Români numai în cele 2 regiuni Moldova și Valahia (Țările Românești) care ocupau estul lanțului carpatic până la Nistru, respectiv în sud de Carpați până la Dunăre și Marea Neagră. Cu foarte mici deosebirii între populația Moldovei și Valahiei. Transilvania, o regiune formată din mai multe „țări” situate pe văile unor râuri, destul de târziu unite sub o conducere
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
Mult timp principat în suzeranitatea Ungariei, Transilvania este alipită Regatului României în 1919 iar regele Ferdinand I[4] se încoronează simbolic la Alba Iulia ca Rege al României Mari. În consecință, din punct de vedere uman România este despărțită de lanțul munților Carpați în două părți distincte. Zona estică și de sud oameni cu caracter predominant slav, ortodocși, mult influențați de Orient datorită lungii suzeranități a Țărilor Românești sub sultanii turci. Zona de vest, oameni de vigoarea Hunilor (bătăioșii Moți), occidentali
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
estică în care proprietatea este cinstită, venerată chiar, având drept consecință o veșnică dispută între vecini. Despre o întrajutorare nici nu poate fi vorba. Nici măcar la o asociere spre a cultiva mari holde în loc de mici parcele. Dincolo de păduri, în vestul lanțului carpatic, omul cinstește munca și respectă avutul rezultat din ea. Poate astfel face mici economii din sumele date de concetățenii din sud-est pe „dușca de alinare a sufletului îndurerat” Dacă, asemănător Scoțienilor, se pune problema unei autonomii sau federalizări, în
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
nr. 1762 din 28 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Cel mai frumos om e omul bun. Toate celelalte calități sunt culori și accesorii ca brățara, cercelul, inelul... Bunătatea umană întrece în frumusețe un zăcământ de aur, o garderobă imperială, un lanț de bijuterii! Lăsându-le deoparte pe toate, după ce dăm ochilor ce e al ochilor, de față cu interpreta de muzică folclorică oltenească Mariana Ionescu Căpitănescu, detectăm prima frumusețe a ei, activă prin harul glasului muzical dar, mai cu seamă, profunda
MARIANA IONESCU CAPITANESCU. ŞI DACĂ N-AR CÂNTA, TOT UN OM FRUMOS AR FI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1446032993.html [Corola-blog/BlogPost/344798_a_346127]
-
După cucoană, o „individă” ; ea e cea care era să-l nenorocească pe Pilică: Individa asta, Stănescu Valeria Anca, este o femeie foarte fudulă: îi place s-o știe lumea că are bani. Cară după ea vreo opt ghiuluri, un lanț de aur ca cel de la fântână și-un telefon mobil Vertu, cu sclipici, bătut în cristale, de-ți ia ochii... Ei bine, se uită în jur, bagă capul după mine în birou, nu mă vede. Se uită în cabina camionului
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica_margineanu_serban.html [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
care nu sunt venerate nici biserică și nici Statul, nici omul și nici tradițiile, ci este înălțat numai Christos și El crucificat. “ “Mântuitorul ne-a chemat să-L mărturisim lumii nu prin haine popești, nu prin odăjdii de argint sau lanțuri și cruciulițe de aur, nu prin turle înalte de biserici sau fete de masă brodate pe altare, ci printr-un sacrificiu personal nebunesc și printr-un eroism debordant dovedit în tranșeele din linia întâi a frontului”. Este evident că o
AMINTIRI CU SFINTI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 11 din 11 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_cu_sfinti.html [Corola-blog/BlogPost/344892_a_346221]
-
tristă:” Ce verde mai eram, Iar azi aștept ca bruma și gerul să mă-nvingă”. Însă stejarul falnic va merge-n primăvară Cu creanga desfrunzită ce va-nverzi-ntr-o clipă, Pe când a mea suflare va duce grea povară De nu voi rupe lanțul ce strânge a mea aripă. Am să aștept cocorii când se întorc în stoluri Și voi zbura cu ei țipându-mi vrerea-n lume, Departe de-amintiri, fără regrete-n gânduri, Purtându-mi visul alb spre cuibul fără nume. Citește
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
-ncet și tristă:” Ce verde mai eram,Iar azi aștept ca bruma și gerul să mă-nvingă”. Însă stejarul falnic va merge-n primăvarăCu creanga desfrunzită ce va-nverzi-ntr-o clipă,Pe când a mea suflare va duce grea povarăDe nu voi rupe lanțul ce strânge a mea aripă.Am să aștept cocorii când se întorc în stoluriși voi zbura cu ei țipându-mi vrerea-n lume,Departe de-amintiri, fără regrete-n gânduri,Purtându-mi visul alb spre cuibul fără nume.... XXX. , de
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
fug de lume, se zidesc de vii, pe toată viața, petrec până la cincizeci de ani din existența lor suspendați de un stâlp, trăiesc în peșteri zeci de ani, laolaltă cu fiarele, ce li se supun ca mieii, se fereacă în lanțuri până la moarte, ba unii dintre ei se poartă ca și cum și-ar fi pierdut mințile; și toate acestea pentru că i-a vrăjit însingurarea. Să fie oare însingurarea o simplă născocire, rodul unei fantezii de nebuni? Cu cât reflectez mai mult, cu
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
însingurării evadând, la vreme potrivită, în locuri de meditare, rugăciune și sihăstrie. Unii au dobândit-o fulgerător. Alții au agonisit-o mult mai anevoie. Greutatea cea mare este, înainte de toate, întoarcerea către tine însuți, regăsirea, întâlnirea - desigur printr-un necurmat lanț de convertiri intime, de război și ceartă cu tine - a lăuntrului tău cel adevărat, personal original, al interiorului tău cel din fire, aplecat spre Sfânta Rânduială, cel de sub copleșitorul înveliș de împrumuturi, influențe, psihoze și exasperări de tot felul, sub
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
din camera de oaspeți. - Îți vei primi inima înapoi doar după ce o vei înlocui cu altă inimă mai mare și mai fierbinte, spuse uriașul scuturând o cutie de cristal în care se putea vedea bătând o inimă prinsă într-un lanț de aur. Bujor se cutremură din cap până-n picioare înțelegând că prințesa cea frumoasă urmărea să-i ia inima și să o dea celui de-al treilea uriaș, limba celui de-al doilea uriaș, iar ochii primului uriaș. Nici nu
BUJOR ŞI PRINŢESA FĂRĂ INIMĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1494991658.html [Corola-blog/BlogPost/375814_a_377143]
-
un „cântec de dor„ „de la clipa începutului de lume, până la clipa de-apoi„. Poezia este o „mărturisire„ „într-un decor în fața altarului„ ; ea „cântă nostalgic „inocentele melancolii„ căutând adevărul din cuvinte, pentru că ele au , cuantic, „substanță divină sublimă„ ; „ferecate-n lanțuri„ , cuvintele „se zbat deasupra norilor„, iar cunoașterea implică efortul imaginarului în suprasensibil, un parcurs realizat la înălțimea reflecției filozofice de către Viviana Milivoievici. Poezia este „o muzică a aștrilor„ , prelungită prin cuvinte spre umanitatea cu fruntea îndreptată spre cer, percepându-i
VIVIANA MILIVOIEVICI ȘI LIRISMUL CUANTIC ÎN UNIVERSUL ALBASTRU-INFINIT de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1486806169.html [Corola-blog/BlogPost/368793_a_370122]
-
ea degringolada în rândul tineretului . Atacurile la Biserica Ortodoxă Română, - cea care a ținut trează tradiția, credința, unitatea de limbă și cultură, conștiința națională, are darul de a rupe o altă verigă importantă a rezistenței acestui neam. Sărăcia rezultată din lanțul așa-ziselor reforme privind trecerea de la socialism la capitalism, a dus la exodul a millioane de români în alte țări unde îi așteaptă munci degradante, prost plătite și pericole pe care sunt departe de a le intui. S-a ajuns
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/daca-istoria-se-va-repeta/ [Corola-blog/BlogPost/92364_a_93656]
-
nu mă prinde, până către dimineață de ce nu sunt lângă tine, să te strâng cu drag în brațe? de ce plâng, dacă te știu, întins pe o salteluță aruncată într-un colț, într-o cameră micuță de ce dragostea-i nedreaptă, cu lanțuri ne-a îngrădit sunt grele și ruginite, trupurile ne-au rănit? de ce susur printre lacrimi, doar cuvinte de iubire când știu că tu ești departe, nu poți să fii lângă mine de ce strig numele tău, când somnul îmi e adânc
DE CE? de DOINA COTESCU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/doina_cotescu_1460970602.html [Corola-blog/BlogPost/381261_a_382590]
-
pâmântul face cu lumina Și numai neînțeleptul scornește minciunile-ruine Atunci când, din iubire simțirea poartă vina Fii muza a zecea, valoarea-ți mult ridică, Față de cele nouă ce rime invocă-abrupt Pronunță-ți numele, nu-ngenuchea de frică, Aleargă-n câmpul vieții, cu lanțul greu, dar rupt Și dacă-a mea trăire în versuri moare sigur Al tău merit crunt va triumfa, în timp ce... sufăr singur. Referință Bibliografică: Sonetul 38 / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1971, Anul VI, 24 mai 2016. Drepturi
SONETUL 38 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1464114465.html [Corola-blog/BlogPost/381391_a_382720]
-
cumpărate de la casieriile special amenajate. Jetoanele achiziționate și neconsumate nu vor putea fi răscumpărate la finalul concertului. ESTE INTERZIS: accesul cu umbrele, mâncare, băutură, aparate foto sau aparate de înregistrare audio-video profesionale sau semi-profesionale, obiecte contondente, cuțite, arme, artificii, scaune, lanțuri, animale de companie. Toate aceste obiecte enumerate mai sus vor fi confiscate de către persoanele responsabile cu securitatea și monitorizarea evenimentului. PAZĂ ȘI SECURITATE: organizatorii vor asigura securitatea perimetrului în care se desfășoară concertul, a publicului participant și a artiștilor. Participanții
reguli de acces şi harta evenimentului by http://www.zilesinopti.ro/articole/6275/concert-scorpions-la-bucuresti-reguli-de-acces-si-harta-evenimentului [Corola-blog/BlogPost/97908_a_99200]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > LANȚUL DE AUR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 492 din 06 mai 2012 Toate Articolele Autorului LANȚUL DE AUR! Am lanț de aur! La ce-mi folosește? Nu mă mângâie, Nu mă salută Nu mă iubește Doar altcineva Îl
LANŢUL DE AUR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Lantul_de_aur_mihai_leonte_1336307660.html [Corola-blog/BlogPost/357906_a_359235]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > LANȚUL DE AUR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 492 din 06 mai 2012 Toate Articolele Autorului LANȚUL DE AUR! Am lanț de aur! La ce-mi folosește? Nu mă mângâie, Nu mă salută Nu mă iubește Doar altcineva Îl râvnește! *** LACRIMI? Lacrimi nu prea sunt de unde, Pentru cel ce nu răspunde. Pentru cel ce te ascultă, Dă
LANŢUL DE AUR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Lantul_de_aur_mihai_leonte_1336307660.html [Corola-blog/BlogPost/357906_a_359235]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > LANȚUL DE AUR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 492 din 06 mai 2012 Toate Articolele Autorului LANȚUL DE AUR! Am lanț de aur! La ce-mi folosește? Nu mă mângâie, Nu mă salută Nu mă iubește Doar altcineva Îl râvnește! *** LACRIMI? Lacrimi nu prea sunt de unde, Pentru cel ce nu răspunde. Pentru cel ce te ascultă, Dă-i tu dragoste mai
LANŢUL DE AUR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Lantul_de_aur_mihai_leonte_1336307660.html [Corola-blog/BlogPost/357906_a_359235]
-
ce-mi folosește? Nu mă mângâie, Nu mă salută Nu mă iubește Doar altcineva Îl râvnește! *** LACRIMI? Lacrimi nu prea sunt de unde, Pentru cel ce nu răspunde. Pentru cel ce te ascultă, Dă-i tu dragoste mai multă! Referință Bibliografică: Lanțul de aur / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 492, Anul II, 06 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
LANŢUL DE AUR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Lantul_de_aur_mihai_leonte_1336307660.html [Corola-blog/BlogPost/357906_a_359235]
-
poarta lui Vasile al Gheorghiții, trei săteni se speteau ca să despice un caravei, un butuc gros de gorun cioplit în patru muchii, să-l facă scânduri. Pe un suport amenajat, numit capră, lemnul supus lucrului era suspendat și prins în lanțuri. Un bărbat suit pe el urmărea direcția corectă a pânzei joagărului, ținând și trăgând în sus cu mâinile de cadrul ferăstrăului, de care alți doi bărbați, în picioare, împingeau și trăgeau în jos cu putere pentru a spinteca butucul în
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > DAR NICIODATĂ NU S-A SPUS NIMIC Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1349 din 10 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Treziri buimace, ritmul matematic și inima vibrează într-un tact, lanț de obsesii și năluciri ce se desprind din raft. Am pus toate cărțile în sufletul meu apoi din necunoscut o văpaie stranie m-a transportat în trecut îmbrăcat în simbolică litanie, arie... brutalitatea acordului dintre ea și lumea reală a
DAR NICIODATA NU S-A SPUS NIMIC de PETRU JIPA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 by http://confluente.ro/petru_jipa_1410334915.html [Corola-blog/BlogPost/367685_a_369014]