2,011 matches
-
zâmbetul Încremenit și larg. Unul din oameni dădu un ordin, pe care șoferul Îl traduse: — Ridicați-vă. Cu pașaportul lui Myatt Într-o mână și cu cealaltă pe lanțul lui de argint, Josef se execută, iar soldații Îl măsurară cu lanterna din cap până În picioare. Nu avea palton și tremura de frig. Unul din oameni râse și Îl Împunse cu degetul În stomac. — Vor să vadă dacă-i adevărată, explică șoferul. — Ce să fie adevărată? — Rotunjimea dumneavoastră. Josef Grünlich trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
În timp ce soldatul trăgea ultimul sac de la gura grotei, fețele lor aproape că se atinseră și clipa aceea a fost ca o Întreagă discuție cu un om liniștit. Când văzu că doctorul nu mișca, maiorul Petkovici traversă magazia și puse lumina lanternei direct pe fața aceea moartă. Mustățile lungi, palide În lumină, și ochii deschiși reflectară lumina ca plăcuțele indicatoare. Maiorul Îi Întinse soldatului revolverul. Buna dispoziție, urmele fericirii simple, care rămăseseră cumva pe sub fațada umilinței, căzură. Era ca și cum toate planșeele unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
degetelor pentru a depărta delicat labiile exterioare ale vaginului. Și cele de la interior se desfăcuseră puțin. Mucoasa era de un roz sidefiu și umed, iar clitorisul se ițea obraznic de sub pielea de la capătul orificiului. Margoulies se apropie și aprinse mica lanternă de care se folosea la consultații. Își sprijini umărul de coapsa lui Bull pentru a-și menține echilibrul. Interesant. Nu se vedea nici o uretră... și... mă rog, probabil că exista un motiv logic. Margoulies se chinui să accepte logica faptelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
cu hărțile și busolele. Noroc că îl aveau pe Alan. Cu ajutorul acestuia, reușiseră măcar să ducă „pacienții“ la spital înainte de căderea întunericului. Alte grupuri nu fuseseră la fel de norocoase și încă băteau câmpurile de pe lângă Somerset. Fusese nevoie să se trimită facilitatori cu lanterne puternice în căutarea acestora. Unul dintre medicii mai în vârstă suferise chiar o formă ușoară de degerături și ratase jocul cu pistoale cu vopsea de a doua zi. Chiar dacă apa fusese fierbinte, dușul era același firicel fără vlagă pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
o balustradă din marmură albă. Aici era centrul ceremonial. Ceremoniile se organizau de regulă anual când avea loc solstițiul de iarnă (22 decembrie). În aceea zi, împăratul venea personal, încă de dimineață, să prezideze ceremonia. În fața terasei mari erau atârnate lanterne roșii cu lumânări lungi de peste un metru. În partea sud-estică a terasei erau rânduite vase cu carne, diverse alte alimente și țesături, ca ofrande aduse Cerului. Pe parcursul ceremoniei, fumul de tămâie urca încet spre cer, timp în care erau bătute
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
prestidigitator cele mai bune bucățele de dropsuri, de floricele și, din cînd În cînd, chiar și cîte o porție de crenvurșt sau de șuncă afumată (publicul de noapte Își aducea adesea mîncare la pachet), În timp ce raza proiectorului pîlpîia ca o lanternă deasupra mea. Și totuși, faptul că aici găseam potol la discreție nu era cea mai importantă dintre atracțiile de la Rialto. Pentru că aici, pe ecranul nocturn, goale și uriașe precum Amazoanele, se aflau creaturi extrem de asemănătoare cu cele care mă vrăjiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Încetează brusc de a mai exercita vreo atracție. — Vom ști În curînd pe ce lume ne aflăm, spuse domnul Prentice. Dacă nu găsim nimic aici... Silueta lui Încovoiată exprima oboseala și deznădejdea renunțării. Undeva, departe pe șosea, cineva agita o lanternă. — Cine naiba se joacă acolo? mormăi domnul Prentice. Parcă-ar face reclamă!... Își Închipuie că fără busolă nu-ți poți găsi drumul prin meleagurile astea... Mașina o luă Încet de-a lungul unui zid Înalt și se opri În fața unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Înfățișarea lor n-avea nimic impunător; erau amorțiți de atîta drum și cam abătuți. Ai fi zis că sînt niște vizitatori năuci, conduși de un valet pe un domeniu. Pe-aici, vă rog! le tot spunea polițistul, luminîndu-le drumul cu lanterna, deși nu există decît un singur drum. CÎt de ciudat i se părea lui Rowe să se Întoarcă În felul acesta! Uriașa clădire era tăcută; pînă și fîntîna amuțise - pesemne că cineva Închisese robinetul ce-i regla debitul. Numai două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
care-și amintea era ascunsă aici. Îi era rușine că se Întorcea În locul acesta ca un dușman. Nu vă supărați, dar aș prefera să nu-l văd pe doctorul Forester, spuse el. — Să n-aveți grijă, domnule, zise polițistul cu lanterna. Acum e liniștit. — A cui e mașina aceea? Întrebă domnul Prentice, care nu auzise ce spusese polițistul. Pe alee se vedea un Ford V8, dar nu de mașina asta Întreba domnul Prentice, ci de o rablă cu parbrizul spart și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
și unghiul stâlpilor de parbriz, exprima întru totul trecerea înclinată și obsesivă a lui Vaughan prin spațiile deschise ale minții mele. Capitolul 10 Deasupra noastră, de-a lungul taluzului autostrăzii, farurile mașinilor în așteptare iluminau cerul de seară ca niște lanterne agățate la orizont. Un avion de pasageri se ridică de pe pistă la patru sute de metri în stânga noastră, legat de întunericul cerului prin firul nervos al motoarelor. Dincolo de gardul perimetrului, în iarba neîngrijită, stăteau șiruri lungi de stâlpi metalici. Suprafețele luminilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
un roman în care, odată intrați, ați vrea să mergeți înainte fără a vă opri. Fără a se teme de vânt și amețeală La cinci dimineața orașul era traversat de coloane militare de transport; în fața prăvăliilor de alimente, femei cu lanterne cu seu începeau să se așeze la coadă; pe ziduri, vopseaua lozincilor de propagandă, mâzgălite în timpul nopții de echipele diferitelor curente ale Consiliului Provizoriu, era încă umedă. Când membrii orchestrei își puneau instrumentele la loc în cutii și ieșeau din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
învăluită în aburi nesănătoși. — Ce e cântecul pe care-l cânta despre tatăl meu, Anacleta? o întreb pe femeie, nemișcată în fața ușii, ca o statuie într-o firidă, în biserică. E vorba de un mort, de o groapă... Anacleta apucă lanterna. Traversăm împreună câmpurile de porumb. Pe câmpul ăsta tatăl tău și Faustino Higueras s-au certat - explică Anacleta - și au decis că unul dintre ei era în plus pe fața pământului; au săpat o groapă împreună. Din momentul când au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Crimele pe motiv de intoleranță au crescut cu șaizeci și șapte la sută anul ăsta față de anul trecut. Zice: — După ce se face întuneric, încearcă să nu lași să ți se vadă de afară umbra peste draperii. Pregătește cina la lumina lanternei. Când deschid cuptorul sau frigiderul, intră repede în panică, împingându-mă cu tot corpul într-o parte și închizând orice aș fi deschis. — E din cauza luminii puternice dinăuntru, zice. Actele de violență antigay au crescut cu sută la sută în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de a merge, mai ales cînd au tras nițel la măsea, se mai auzea și clinchetul unei catarame care se lovea de bidonul de apă (acum avea desigur vin acolo). În acele clipe i-a părut rău că a aprins lanterna, că a pus la cale toată porcăria, sfîrșitul era doar unul cel care umbla fără grijă pe mal urma să moară. Să moară de mîna lui. Dacă ar fi stat cuminte în groapă, soldatul ar fi trecut mai departe, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Întinse spre cer se Înălța o pâclă ușoară, iar firele ierbii bătucite se Îndreptau ca niște arcuri verzi. Izbânda finală va reveni totuși Necuratului. Într‑o zi, un pluton de encavediști va bate În miez de noapte la porțile mănăstirii. Lanterna va lumina chipul părintelui Serghei, lipit de‑o coastă de femeia lui și de cealaltă de soba caldă. Îl vor Înșfăca de barbă și‑l vor trage din pat. Monarhul‑protector care Îl salvase odată, de data aceea nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
a umblat Reverendul Fără Dumnezeu la firele tuturor alarmelor de incendiu. Încă din primul ceas petrecut înăuntru. Cel puțin așa i-a spus Pețitorului. Fără Dumnezeu se știe la fire din armată, și Veriga Lipsă l-a ajutat ținându-i lanterna. În același sens, au verificat toate legăturile telefonice. Singura care a mai funcționa a fost smulsă din perete de Veriga Lipsă cu mâna lui păroasă, musculoasă. De-aia a vârât Contesa Clarviziune dințișorii furculițelor de plastic în toate încuietorile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
împărțiră în trei categorii: admitanții la Politehnică, la I.S.E. și mediciniștii, nu puțini la număr. Înghesuită zi și noapte să învețe, pentru că Sanda nu concepea ca fata ei să nu intre la facultate, Luana citea romane pe sub plapumă, la lumina lanternei. Obligată să tocească exact materiile care nu-i plăceau și pentru care nu avea înclinație, găsea tot felul de scuze pentru a scăpa de corvoadă. Devenise dependentă de televizor, acum când fotbalul și bicicleta nu-i mai erau accesibile. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
În păr. — Asta-i doar cutia, a zis Karl și i-a luat-o din mână. Uite, să-ți arăt! Din ea a scos un obiect, s-ar fi zis de sticlă, mai mult sau mai puțin sferic. — E o lanternă magică. Hai să-ți arăt cum funcționează! A aprins lampa de pe noptieră și a așezat deasupra ei lanterna magică. Încăperea a dispărut ca prin farmec. Pereții au pălit, iar Adam s-a trezit Într-o pădure din Europa. Un desiș
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
-ți arăt! Din ea a scos un obiect, s-ar fi zis de sticlă, mai mult sau mai puțin sferic. — E o lanternă magică. Hai să-ți arăt cum funcționează! A aprins lampa de pe noptieră și a așezat deasupra ei lanterna magică. Încăperea a dispărut ca prin farmec. Pereții au pălit, iar Adam s-a trezit Într-o pădure din Europa. Un desiș de arbori cu creastă ascuțită Înghițise dulapul, iar dintre copaci s-a ivit călare un chipeș tânăr blond
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
castel de culoarea mierii, dar acela a fost retezat de un larg semicerc de lumină și s-a pierdut În golul lăptos. Îmi pare rău, aici e locul unde se Îmbucă discul În lampă, a zis Karl și a ridicat lanterna magică s-o aranjeze. Pentru câteva clipe s-a făcut iarăși beznă, Însă visul a fost reluat de Îndată ce Karl a reașezat lanterna cum se cuvine. O prințesă cu plete blonde, Îmbrăcată Într-o rochie albastră, apăruse În foișorul castelului și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Îmi pare rău, aici e locul unde se Îmbucă discul În lampă, a zis Karl și a ridicat lanterna magică s-o aranjeze. Pentru câteva clipe s-a făcut iarăși beznă, Însă visul a fost reluat de Îndată ce Karl a reașezat lanterna cum se cuvine. O prințesă cu plete blonde, Îmbrăcată Într-o rochie albastră, apăruse În foișorul castelului și Îl implora pe tânăr să urce la ea. — Pe el Îl cheamă Golo, a explicat Karl. Stătea Întins pe podea cu brațele
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
poate că eram chiar mai mic. Ai mei plecaseră din Indonezia și pe atunci locuiam la Haga. Eu nu dormeam bine, În fiecare seară făceam câte-o scenă. Dădaca mea, dădaca olandeză, venea În camera mea și punea În funcție lanterna magică. Grozav ce-mi mai plăcea Golo, voiam să fiu ca el. Mă băgam În pat și speram să vină mama să mă sărute și să-mi ureze noapte bună. Îmi Închipuiam că-mi spune: Nu fi trist, băiatul mamei
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
să mă sărute și să-mi ureze noapte bună. Îmi Închipuiam că-mi spune: Nu fi trist, băiatul mamei, te mai pup Încă o dată, ca Genoveva, iar tu trebuie să Închizi ochii și să dormi. Ea nu venea niciodată, dar lanterna mea magică mă făcea să mă simt mai bine. În seara aceea, Adam a Înfulecat În graba mare mâncarea de la masa festivă, ruladă cu carne și cartofi prăjiți. S-a băgat În pat, a stins lumina și camera lui s-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
asculte totul amândoi. De streșinele caselor aveau să fie atârnate steaguri albe cu roșu, iar seara urmau să aibă loc În sate festi vități, cu mâncare și dans până târziu În noapte. Înainte de a adormi, Adam avea să-și pună lanterna magică și să privească scenele rotitoare bine-cunoscute, avea să asculte râsetele din depăr tare și să adulmece mirosul dulceag de carne friptă și de cărbune purtat de briza mării. Nu, și-a spus Adam, el nu era chiar ca băieții
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
șopârlele gecko Își lăsau ouăle pe cotoarele cărților, iar șoarecii se târau În cutii când le venea vremea să moară. Margaret n-avea habar de ce petrecuse mai bine de-o oră și jumătate În patru labe, chinuindu-se cu o lanternă fixată Între bărbie și umăr, ca să elibereze cutia asta din mormântul de amintiri. Privise fotografiile până târziu, singură În noapte, până când și scuterele, câinii ori radiourile tăcuseră. A fost surprinsă să vadă cât de puțin se schimbase și a cuprins
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]