479 matches
-
mi sărute pleoape sfioase,Atinge- mă blând, cercându- mi noroculCu vânturi, cu ploi sacadând, zgomotoase,Ritmul din inimi, acoperișuri de case,Bătând darabana peste pământ,Aprilie schimbător, cu zile umbroaseAzi mă alinți, mâine- mi picuri, pe rând,Stropii de ploaie, lapoviță cernând,Ca la Babele viforoase, urâcioase"Cu traista- n bat",cum se spunea, nu demultîn popor, cănd uscai păduri de foioase.Prier, bun venit în sufletul meu,Aici ostoiește și ... XXXII. PETALE DE HÂRTIE, de Dania Badea , publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > E LINIȘTE CA DUPĂ NUNTĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 2163 din 02 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Kuppenheim, Vineri, 2 Decembrie 2016 E liniște ca după nuntă, Nici lapoviță nu-i, nici ploaie, Din Munți cu barba lui căruntă Coboară Moșul Nicolae... Copil plecat prin țări străine, Inima ta de ce suspină? El o să vină și la tine Cu traista plină de lumină! Tu singurul din câți mai sunt Moș
E LINIȘTE CA DUPĂ NUNTĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371379_a_372708]
-
după care, așa cum ne-am obișnuit în fiecare an, păstrând imaginea din ce în ce mai palidă a Imnului Național, a defilării Armatei Române, a Tricolorului arborat ici și colo în din ce în ce mai puține locuri, a unui Băsescu din ce în ce mai jigărit și cu chelia fleșcăită de lapoviță așteptând cu un aer plictisit terminarea defilării precum și a câtorva farfurii de unică folosință cu un polonic de fasole și un cârnat donate de umbra celei care a fost Armia Română. Singurele locuri unde Tricolorul a fost arborat așa cum scrie
A TRECUT ŞI ZIUA ROMÂNIEI... (SCRISOARE ADRESATĂ UNUI PRIETEN DE LA ANTIPOZI) de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371894_a_373223]
-
Marin Preda o duce din ce în ce mai greu: „Mi-e imposibil să-mi amintesc și să înțeleg cum am putut trăi, din ce surse, toată toamna și toată iarna lui '41-'42. Doar lucruri fără legătură, nefirești... N-aveam unde dormi, era lapoviță prin tot Bucureștiul, și umblam fără oprire cu tramvaiul de la Gara de Nord la Gara de Est. Toată ziua și toată noaptea.” Uneori mai trăgea la fratele său Nilă, într-o mansardă minusculă unde „rămânea pierdut ceasuri întregi, cu coatele sub ceafă
MARIN PREDA- COPILĂRIA ŞI ANII DE ŞCOALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345834_a_347163]
-
veche, cu palton lung, guler și căciulă de miel grizonat, pare mai bătrân decât este. Genul plictisitor, dar șarmant. Dăm ochi în ochi, mă ia cu „tu” din prima, motiv pentru care nu mai am chef să mă plimb prin lapoviță și încep să mă gândesc că a doua zi am șase ore de pregătit, am de scris planurile de lecție, iar Teodora (fata cu care locuiesc într-o garsonieră) nu vine în seara asta și ar trebui să profit de
NOSTALGII DE IARNĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347342_a_348671]
-
Tosca avea să-i anunțe acesteia, din păcate, peste numai doi ani, o sfâșietoare și nedreaptă ieșire definitivă din teatrul rece al acestei lumi dezmembrate spiritual și stridente. Căci, într-o răvășită după-amiază de 10 ianuarie a anului 1939, când lapovița și vântul plesneau cu putere zidurile vechi ale caselor Bucureștiului interbelic și viața, limbile ceasornicului neîndurător anunțau cu bătăi lungi orele cinci către seară. Pe patul uneia dintre rezervele spitalului bucureștean Filantropia, glasul altădată intens adulatei pe toate continentele soprane
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > E ÎNCĂ IARNĂ Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1494 din 02 februarie 2015 Toate Articolele Autorului E ÎNCĂ IARNĂ La început de făurar , Vremea se mai schimbă iar. Vânt, ninsori și lapoviță, Gheață numai o pojghiță. Ciorile dansează-n horă Se-nvârtesc din oră-n oră. Înspre seară se retrag Înșirându-se în larg. Mai bine de-o săptămână Norii negri se adună. Și plouă din cer mărunt, Șfichiue tare un vânt
E ÎNCĂ IARNĂ de IONEL GRECU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376172_a_377501]
-
picături lichide de apă, formând nori sau ceață. · Precipitațiile sunt constituite din apa care s-a condensat în atmosferă și cade pe suprafața pământului. Forma de precipitații care apare cel mai frecvent este ploaia, alte forme fiind zăpada, grindina, chiciura, lapovița și prelingerea de apă din ceață. · Sublimarea este procesul prin care apa în stare solidă (gheață sau zăpadă) se transformă direct în vapori, fără a mai trece prin starea lichidă. · Intercepția prin foliaj este partea din precipitații care este interceptată
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
atingere cu aceste corpuri se condensează, iar picăturile de apă îngheață, formând un strat fin alb-strălucitor. Bruma este dăunătoare culturilor. Oamenii iau măsuri de protejare a culturilor, făcând focuri mocnite în grădini sau în livezi. Fumul cald împiedică formarea brumei. Lapovița se formează iarna, în zilele mai calde, când cad picături de apă amestecate cu fulgi de zăpadă. Poleiul este o pojghiță de gheață care se formează iarna deasupra solului, ca urmare a unei ploi mărunte. Pe străzi, poleiul îngreunează mult
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
care ajungeau în comuna Bistrița, la poalele muntelui unde se afla tabără partizanilor. Bagajele suplimentare erau lăsate la mănăstirea Bistrița. La ajungerea în tabără se utiliza o parolă: „Pasărea...“, la care se răspundea „...ciripește“23. Pentru a se feri de lapoviță și de ploi, partizanii sosiți în primul val și-au instalat tabăra în două peșteri alăturate, organizându-se un serviciu de pază, cu santinele. Ulterior s-a început amenajarea zonei, s-a făcut instrucție de luptă, s-a • ASRI, fond
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Seniorul Ishida se arătă binevoitor și blând ca un tată față de samurai când acesta își luă rămas bun. La ieșirea din castel, Yozō îl aștepta supus ca un câine, îmbrăcat cu o haină de ploaie care se udase leoarcă în lapovița rece. Mai mare cu trei ani decât el, Yozō crescuse de mic în aceeași casă cu samuraiul și muncise toată viața lui pentru familia acestuia. În timp ce călărea, samuraiul se gândea la valea scăldată în lumina lunii. Fără îndoială că zăpada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
rest, corespunde adevărului, inclusiv teribila mea otrăvire cu peștele radioactiv. I CĂTEVA MINUTE DE RELAXARE Echinoxul de primăvară Își vestise debutul Într-un mod cu totul neașteptat; În zorii zilei de 21 martie 1971, puternice rafale de vânt Însoțite de lapoviță și ninsoare, ținuse Încordată atenția locuitorilor milenarei capitale Elene vreme de două ceasuri. Apoi, În mod nefiresc, văzduhul se liniștise iar „Astrul Ceresc”, cu un zâmbet ștrengăresc Își arătase bunăvoința În mod promițător. Aparentă acalmie: soarele se refugie uimitor de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
fată nu-și mai făcea apariția iar el, prins În vârtejul lucrărilor sale, aproape uitase. Se apropiau sărbătorile „Crăciunului”, iar de două zile vremea se Înrăutățise În mod simțitor. Vântul sufla cu tărie din toate direcțiile, uneori fiind Însoțit de lapoviță presărat cu puțină ninsoare. Vremea nefavorabilă - neobișnuit de timpurie - producea Întârzierea turnării unor stâlpi de rezistență la fabrica de mobilă, riscând să compromită toată lucrarea. Necăjit, Tony Pavone urma să plece urgent la Fabrica de Mobilă unde era așteptat. Atunci
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
deziluzie a Atenei și desigur, mai puțin a lui Tony Pavone se prezentă dezolant tocmai datorită iernei deosebit de aspră, bătând recordul anilor de Început de secol! Cu două zile În urmă, capitala țării beneficiase de o ploaie măruntă Însoțită de lapoviță cu ninsoare, transformând arterele de circulație În adevărate patinoare, fiind un permanent pericol pentru integritatea pietonilor ce se Încumetau să pornească la drum. La fiecare colț de stradă, se puteau vedea mașini tamponate, multe chiar În derapaj, În timp ce trecătorii făceau
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
curtea Închisorii de zăpadă, aceasta era depozitată alături de firavele drumuri de acces, unde va sta până ce Soarele se va milostivi, topind’o. În noaptea respectivă, gerul era teribil tăind răsuflarea, iar după miezul nopții fiind urmat de un fel de lapoviță Însoțită de un vânt ce sufla din toate direcțiile făcând imposibilă orice mișcare În curtea Închisorii. În aceste vitrege condiții, arestații, pentru a nu se face șirul prea lung, fură așezați În linie pe rânduri de patru, urmând ca cei
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
accesibilă chiar și celor Încălțați cu pantofi de tip vechi, cu talpă din cauciuc. Probabil Însă că strada fusese destinată mașinilor, În care caz acele șănțulețe dispuse din zece În zece centimetri puteau deveni neașteptat de utile pe timp de lapoviță și la vremea dezghețului prin ușurarea scurgerii apei spre rigole. Cu tot efortul de a construi un astfel de drum, puține mașini treceau pe-aici. Cum nu exista trotuar, patru-cinci femei care se Întorceau de la cumpărături se răspîndiseră de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
accesibilă chiar și celor Încălțați cu pantofi de tip vechi, eu talpă din cauciuc. Probabil, Însă că strada fusese destinată mașinilor, În care caz acele șănțulețe dispuse din zece În zece centimetri puteau deveni neașteptat de utile pe timp de lapoviță și la vremea dezghețului prin ușurarea scurgerii apei spre rigole. Cu tot efortul de a construi un astfel de drum, puține mașini treceau pe-aici. Cum nu exista trotuar, patru-cinei femei, ce se Întorceau de la cumpărături, se răspîndiseră de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
răposatului Allende, de a-l primi pe Nicolae Ceaușescu, după Lima, la Santiago! De la biblioteca ministerului, am luat câteva cărți despre Chile istorie, politică, geografie, cultură... La sfârșit de noiembrie 1979, am plecat! Era un început de iarnă urâtă, cu lapoviță, îngheț, viscol, frig și fugeam de iarnă în însorita Americă de Sud! Am zburat cu TAROM-ul până la Frankfurt și de acolo ne-am continuat drumul cu un avion al companiei columbiene AVIANCA până la Bogota, iar până la Santiago cu compania
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
lui era grămădită o adâncă mâhnire. Stătu mult într-un colț, privind spre fată-sa, care plângea cu fața-n jos, la marginea divanului. VIItc "VII" Veni vremea rea: o săptămână de ploaie mocnită. Pe urmă ploaia se schimba în lapoviță, și un vânt aspru porni la începutul lui noiemvrie. Zile mohorâte, zile lungi. Fata lui Sanis, în ceasuri chinuite, nu-și mai găsea astâmpăr. Pe mică pe ceas se scula de la locul ei, de lângă fereastră, și ieșea afară. Se uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
după ce au trecut acele cârduri de dumbrăvenci, s-a înegurat cerul de nouri posomorâți și a prins a bate o ploaie piezișă, subțire și rece. După douăzeci de ceasuri de curgere, în acea ploaie subțire s-au amestecat fulgi de lapoviță; astfel că s-a așezat cap de iarnă. Până la coada iernii era îndelungat timp. Însă Nicula ieșise din ticăloșia lui și își regăsise puterea. Știa că are ce face și mai ales se bucura că va putea să-și răscumpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu ploi înghețate așezarea din Braniște, iar pe piscurile Pătrului și Șurianului fulgerau încă omături, în răstimpurile de soare. Cum îndrăzneam să ies cu undița la malul râului, se povârnea de sus, învârtejit de vânt, un nour negru, care scutura lapoviță. Sara, se făcea senin; în vremea nopții scânteiau toate stelele văzduhului. Dimineața, văile se umpleau de o ceață lăptoasă. Cătră amiază așteptam o limpezire. Într-adevăr, soarele se arăta câtva timp, ca să ne amintească existența lui și să ne dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
luni. Cel mai bun termen era de trei săptămâni, dar era Îndoielnic ca toate informațiile să poată fi strânse chiar atât de repede. Alexandru simți ceva umed pe obraz și, ridicând privirile văzu cu mirare că Începuse, Încet, să cadă lapoviță. Cerul Își pierduse deodată contrastele, iar culoarea dominantă devenise cea plumburie. În spatele ei tânărul pictor simțea, Însă, forța negrului. Norii doar păreau a fi de un gri Închis. În realitate erau absorbiți de negru, ca de o amenințare care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
acum ceva timp și s-a dus în Noua Zeelandă ca să se „regăsească“. Probabil încă se mai caută, pentru că nu am mai auzit nimic de ea de-atunci. Oricum, sper că se distrează. Doamne, uneori, când ploaia irlandeză se transformă în lapoviță și vântul bate necontenit, cred că mi-ar plăcea să mă alătur ei într-un climat cald. Dar evident că nu voi pleca nicăieri prea departe pentru un timp. Tim s-a logodit. Cu vecina lui, vă vine să credeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
De acum încolo se putea vorbi, în plus, de o toaletă roșie și de una galbenă „ca grânele patriei...” Cerul s-a lăsat tot mai jos. Ultimele plante au murit azi dimineață. Tanti Clemanza s-a împăcat cu tanti Mizi. Lapovița a lovit cartierele din nordul orașului. Duminică, 29 octombrie Am visat o mașină lungă, plină cu berze. Una fuma și ne făcea semne cu aripa. Noi eram pe acoperișul primăriei, într-un picior. Tanti Mizi însă clocea într-un cuib
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
lu’ Soliman, băăă! Unde-i halcatelu’ să i-l băgăm în buzunar, că poate să trezește Șefu’ în cavou șî ni chiamă sî-l scoatim! Tăcere din nou. Ne apropiam de poartă cu mâinile în buzunare. Era al naibii de frig. Curgea o lapoviță sau ceva. Am ezitat puțin înainte de a ieși în lumina viilor. Deodată ne-am luat inima-n dinți și ne-am aruncat afară din moarte. Fiecare pe drumul lui: unul spre rock, altul spre jazz. L XLVIII În București iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]