284 matches
-
în detalii, dar adevărat pe ansamblu (susțin și acum), pe care-l reiau aici din lenea de a face altul : „Junele masiv, cu o barbă aurie, o pipă afumată din care mușca din cînd în cînd cu gravitate și oche lari chihlimbarii, purta un costum demodat, cu vestă și lanț de ceas, toate aceste accesorii dîndu-i un aer puțin pedant și crispat. De aceea păreau nepo triviți pe fața lui ochii rotunzi și naivi, cu sprîncene întrebătoare, de fapt ochii lui
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
fi fost contimporanul lui Flaubert și dacă împrejurările ar fi fost altele, aș fi putut foarte bine intra și eu în cercul celebrilor "fluerați" de la Paris). Dejunurile noastre nu ne reuneau în același loc și niciodată acasă la noi, între larii și penații noștri. Ci întotdeauna aiurea, în locuri diferite, de preferință împrejurimile orașului, în acele încântătoare grădini pline de umbră și de liniște, de pe dealurile și podgoriile vecine, de unde priveam orașul risipit la picioarele noastre, alb și diafan în arzătorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
spirit și omenie În baștina noastră. Dumnezeu să ne ajute. Cu dragoste pentru tot neamul nostru. Iași - 15.V.1996 Prof. Anghel Rugină A venit timpul revirimentului național. Ginta Latină poate avea o contribuție meritorie la consolidarea unității naționale. Leonida Lari Membrilor Societății Culturale Ginta Latină urările mele de sănătate și ajutor de la Dumnezeu În opera lor de eliberare și reîntregire a neamului românesc prin puterea cuvântului. Prof. Gligor Popi Deoarece anul acesta se Împlinesc 10 ani de la constituirea Societății Culturale
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
protestatari Îngrijorată de radicalismul reformelor. Ea a contraatacat organizând pe data de 7 noiembrie de ziua statului sovietic tradiționala paradă din centrul capitalei. S-a Întâmplat atunci un episod emoționant care a demonstrat eroismul și forța unei populații descătușate. Leonida Lari Împreună cu fiicele sale, Grigore Vieru, Ion Hadârcă, Dumitru Matcovschi, Nicolae Dabija au oprit coloșii de oțel ai tancurilor. Cu toată opunerea guvernanților, reformele odată pornite s-au derulat cu succes și În martie 1990 alegerile au fost câștigate de Frontul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
condamnat la pedeapsa capitală. Mircea Druc, eroul acelor evenimente a fost Înlăturat. Ofensiva vechilor cadre continuă. La Încercarea de a impune teza kominternistă a existenței unei limbi și a unui popor moldovenesc luptători consecvenți ca Valeriu Matei, Grigore Vieru, Leonida Lari, Lidia Istrati, Valentin Mândăcan, Ion Ungureanu, Vasile Nedelciuc au dejucat această manevră a imperialilor. Ansamblul demersurilor, acțiunilor organizațiilor democrate a deschis o pagină luminoasă fraților din stânga Prutului trezind conștiința națională și mobilizându-i În apărarea drepturilor legitime. Guvernul român recunoscând
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de la Vidin (Bulgaria) care a evocat războiul de independență 1877-1878, intitulat de organizatorii din Vidim Războiul Ruso-Turc, ceea ce a făcut necesară sublinierea contribuției armatei române-care a fost decisivă-și a voluntarilor bulgari. 5-III Lansare la Casa Cărții de către poeta Leonida Lari a ultimului său volum de poezii. 14-16-III excursie la Sadova cu un grup de elevi din lacalitatea SelemetBsarabia. Coordonator Maria Trocin 16-III Ne-a vizitat un grup de 40 de elevi și cadre didactice din orașul Soroca condus de Prof.
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ședință de constituire pe țară a Forumului Organizațiilor Culturale Neguvernamentale. Au participat Nicolae Dabija, Iurie Roșca, Mircea Druc deputatul C. Belan, scriitorul Pavel Coruț, Vlad Bejan ș.a. 20-21-V Zilele Gintei Latine cu acțiuni la Casa Pogor, seară de poezie Leonida Lari. Serbare câmpenească la Mircești, expoziție dedicată poetului Vasile Alecsandri deschisă la biblioteca din comună, program cultural variat. Recitalul de poezie a fost susținut de Leonida Lari, Vasile Năstase, Agnesa Roșca, Vladimir Rusniac (Basarabia), Ionel Stoic, Vasile Barbu (Voivodina), Adina Popa
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ș.a. 20-21-V Zilele Gintei Latine cu acțiuni la Casa Pogor, seară de poezie Leonida Lari. Serbare câmpenească la Mircești, expoziție dedicată poetului Vasile Alecsandri deschisă la biblioteca din comună, program cultural variat. Recitalul de poezie a fost susținut de Leonida Lari, Vasile Năstase, Agnesa Roșca, Vladimir Rusniac (Basarabia), Ionel Stoic, Vasile Barbu (Voivodina), Adina Popa și Ada Gârțoman (Iași). La Muzeul Unirii au vorbit despre cultura popoarelor neolatine: Acad. Prof. C. Ceopraga, Prof. I. Apetroaie, Asist. Anca Rusu, Prof. Liviu Leonte
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Pelerinaj la Mănăstirea Putna a unui colectiv de 44 persoane din orașiul Edineț (Hotin). Ceremonial de bun venit la punctul de frontieră Stânca Costești. Vizită la Ipotești, Suceava, Putna, Moldovița, Voroneț, Dragomirna. 3-5-VII Participare la Serata literară a poetei Leonida Lari care a avut loc la Coștei și Novisad-Iugoslavia. 7-10-VII La Timișoara are loc Simpozionul cu tema Cartea și Presa În memoria românilor de pretutindeni la care a luat parte delegatul nostru Prof. E. Maximiuc. 20-VII Sfințirea troiței În comuna Țigănași
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
se desfășurau cât de cât suportabil, când încă nu aflasem ce cruce grea îmi fusese pusă să duc pe umeri în următorii 15 ani, am sperat și eu în vremuri mai bune și priveam cu încredere, ca vechii romani, la "larii și penații" casei, invocați să ne protejeze, să ne ajute, să ne păzească. Când așteptările mi s-au dovedit mie și altora mulți zadarnice, am începu să percep zeii Cetății ca ostili, nedrepți, trufași, cruzi, omnipotenți, nepăsători, sfidători. De aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Zeno Ghițulescu, Aurel Hancu, Cristian Stamatoiu, Titus Andronic, Silviu B. Moldovan, Mircea Avram ( Cea mai veche traducere românească a lui Robinson Crusoe). Sunt găzduite și traduceri din literatura franceză. Mai colaborează Silvia Obreja, Dumitru Mureșan, Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Haralamb Zincă, Dumitru Covalciuc. C. A.
TARNAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290089_a_291418]
-
asupra lucrurilor lumina firescului, a naturalului și de a deconspira automatismele, convenționalul, conformismul social și psihologic. În parodii T. adoptă rolul de critic literar care ironizează clișeele, pozele meditative, ticurile stilistice, ca în textele care pleacă de la Grigore Vieru, Leonida Lari, Dumitru Matcovschi, Aureliu Busuioc ș.a. Epigramele și miniaturile lui valorizează paradoxul, surpriza comică, poanta și caricarea absurdă a viciilor, în spiritul unei tradiții bine însușite: „La izvoarele cu ape/ Vii, ca limba strămoșească,/ Cerbii vin să se adape,/ Porcii... să
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
redactor-șef), Dorin Popa (redactor-șef adjunct), Nicolae Panaite (secretar general de redacție); de la numărul 23/1990 redactor-șef adjunct este Petru Bejan. Pe parcursul primului an de apariție în colegiul de redacție mai figurează, pentru scurte perioade de timp, Leonida Lari, Grigore Vieru, Radu Petrescu, Mihai Ursachi. De la numărul 1-2/1991, când hebdomadarul apare în serie nouă, dintre foștii conducători ai revistei rămâne doar Cassian Maria Spiridon. Cu numărul 3-4/1991 dispare din antet subtitlul „Tribună a democrației și libertății”, înlocuit
TIMPUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290180_a_291509]
-
Este retipărită Doina lui Mihai Eminescu, se reproduc articolul marelui poet despre Basarabia, fragmente sugestive din Rugăciunea unui dac ori din Viața lumii, poemul lui Miron Costin ș.a. Sub titlul Poeți din Basarabia se reiau texte de Ion Hadârcă, Leonida Lari ș.a. E publicat un interviu cu poetul Mihai Ursachi, întors din exil. În alte numere se inserează versuri de Gellu Dorian, Liviu Ion Stoiciu, se include în sumar o pagină de poeme de Dan Laurențiu, alături de un interviu luat de
TIMPUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290180_a_291509]
-
Tout en vous aimant, Avignon, 1998; Schimbarea limbii nu înseamnă Schimbarea la față!, București, 2000. Traduceri: Poètes roumains du XX-ème siècle, f.l., 1994; Marin Sorescu, Poèmes, Strasbourg, 1995; Les Enfants du Danube, Luxemburg, 1995; Ion Barbu, Poèmes, București, 1995; Leonida Lari, Aldebaran, Galați, 1996; Florilège danubien, Galați, 1996; Leo Butnaru, Poèmes, Chișinău, 1996; Les Poèmes du Danube, Galați, 1998; Matei Vișniec, Le Pays à Gouffi, Galați, 1998. Repere bibliografice: Daniel Cristea-Enache, Imaginile României, CNT, 1998, 8. P.C.
FROSIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287101_a_288430]
-
în aer liber, care se sfârșesc cu o... Veți vedea! Teatrul Desant MADE IN CHINA, după o piesă de Rodrigo Garcia Regia: Ioana Păun (clasa prof. asoc. Cristian Hadji-Culea și conf. univ. dr. Nicolae Mandea) Cu: Smaranda Ciceu, Alexandru Fifea, Lari Georgescu, Cristina Găvruș, Lala Mișoniki Multimedia: Maria Drăghici Romanul universitar de capă și mapă Doris Mironescu Din ce în ce mai însemnată este prezența romanelor „universitare“ în literatura română de azi: Bulevardul Eroilor, de Andrei Bodiu, Teză de doctorat, de Caius Dobrescu, (parțial) Derapaj
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
România 13. Jecan Aurel - deputat, Partidul Unității Naționale Române 14. David Ștefan - senator, Partidul Socialist al Muncii 15. Mureșan Ioan - deputat, Partidul România Mare 16. Răducanu Gheorghe - deputat, Partida Romilor 17. Potcoava Andrei - senator, Partidul Liberal ' 93 18. Iorga Leonida Lari - deputat, independent. Anexă 2 GRUPUL DE PRIETENIE CU REPUBLICĂ FEDERATIVA A BRAZILIEI (21 persoane) Președinte: Luca Raymond - deputat, Partidul Liberal ' 93 Vicepreședinte: Cojocaru Anisoara - deputat, Partidul Democrației Sociale din România Secretar: Ladaru Mihail - senator, Partidul Socialist al Muncii Membri: 1
HOTĂR��RE Nr. 7 din 5 mai 1994 privind componenta nominală a unor grupuri parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109884_a_111213]
-
Romanciuc (p. 151). Ultimele poezii patriotice din volum sunt Cronicarii de Nicolae Dabija (p. 159-161), }ară de viori de Ion Hadârcă (p. 172) și Iluminare de Valeria Grosu (p. 179-180), o poetă care are, până la un punct, afinități cu Leonida Lari. Odată cu expansiunea postmodernismului, prin definiție cosmopolit, sentimentul național se retrage din poezie, fiind înlocuit de contrariul său, autodetestarea, un flagel care bântuie printre estici. Ar fi plăcut de glosat frumoasele poezii de dragoste, ce punctează lirica basarabeană de la simbolismul lui
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
Sud-Est: Vitalie Ciobanu, Nicolae Negru, Constantin Cheianu, Leo Butnaru și Em. Galaicu-Păun. Eseul lui Vitalie Ciobanu, intitulat Anatomia unui faliment geopolitic: Republica Moldova, este memorabil prin clarviziune și dramatism. Autorul deplânge, printre altele, inconsecvența unor intelectuali ca Grigore Vieru și Leonida Lari, anticomuniști în Basarabia și comuniști în România: "Pentru ca spectacolul compromiterii intelectualilor să fie deplin, poeții noștri militanți au contribuit la deteriorarea imaginii Basarabiei în România încheind alianțe reprobabile cu partidul "România Mare", cu PSM-ul lui Ilie Verdeț, cu PUNR
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16602_a_17927]
-
cumva pripit și nenuanțat - Basarabia noului val patriotard, "românismului" funambulesc gen "Flacăra". Cum poți să fii concomitent anticomunist la Chișinău și comunist la București? - observa pe bună dreptate într-un interviu Dorin Tudoran în legătură cu manevrele unor Gr. Vieru și L. Lari. Disprețul afișat al acestora față de privațiunile suportate de conaționalii noștri sub dictatura lui Ceaușescu a adus prejudicii majore cauzei Basarabiei în România." Din nefericire, Vitalie Ciobanu are dreptate... * ;în sumar figurează și textul - transcris de pe banda de magnetofon - al unei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16602_a_17927]
-
Fă dreptate pe pământ.", "Întoarceți-ne litoralul", "Cetatea Albă ne-au furat-o". Când carele de luptă ale forțelor stăpânirii au pornit pe străzile Chișinăului, oamenii orașului s-au înșirat în coloane, având în frunte poeți, scriitori, cadre didactice. Leonida Lari își ținea de mână fiicele, alături de Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă și mulți alții, care au oprit tancurile puterii. La 31 august 1989 au obținut într-o singură zi autonomie, suveranitate, limbă națională de stat, grafie latină. Au trecut
Umbra lui Ștefan cel Mare la Chișinău. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2259]
-
istorică a continuării luptei în noul context creat, deschizînd larg ușile unei mișcări de renaștere culturală timid manifestate până atunci, iar alături de el alți uluitori poeți și patrioți basarabeni mai ales din mai tânăra generație (Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Leonida Lari, Iulian Filip, Vasile Romanciuc, Andrei Strâmbeanu, Doina și Ion Aldea Teodorovici, Andrei Vartic ș.a.), refăcînd astfel legătura cu perioada interbelică a literaturii române privite ca întreg. Purtând în inimă pe Eminescu și Tricolorul românesc, Grigore Vieru a fost „vîrful de
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
și femei tinichigerie ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Atelier Arad, Ochelari de soare, Centrala industriei Rame din ochelari de calea rame din metal, articolelor casnice metal, mate- soare și Bedrogului material plastic București rial plastic rame nr. 2-4 și articole din pentru oche- mase plastice lari de soare ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Lipova, Tuburi bergman, Centrala industriei Tuburi de lucru calea tuburi Kopex, articolelor casnice bergman, pentru Victoriei doze București doze tuburi nr. 320 tuburi bergman, Kopex, tuburi doze Kopex, doze ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Arad, Sacose, Întreprinderea de Sacose, de lucru
DECRET nr. 220 din 14 iulie 1977 privind trecerea unităţilor cu activitate de producţie industrială din subordinea consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti în subordinea unor întreprinderi, centrale industriale şi unităţi asimilate acestora, de sub îndrumarea şi controlul unor ministere şi altor organe centrale de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
193. (8.216/2003) 110. Jitari Iurie, fiul lui Vasile și Elena, născut la data de 5 octombrie 1966 în localitatea Miciurin, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Stolniceni nr. 3. (3.604/2008) 111. Lari Petru, fiul lui Dumitru și Parascovia, născut la data de 5 decembrie 1963 în localitatea Sîngera, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, municipiul Chișinău, orașul Sîngera, str. M. Frunze nr. 60. (37/2009) 112. Lari Victor, fiul lui
ORDIN nr. 2.780/C din 15 octombrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216314_a_217643]
-
604/2008) 111. Lari Petru, fiul lui Dumitru și Parascovia, născut la data de 5 decembrie 1963 în localitatea Sîngera, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, municipiul Chișinău, orașul Sîngera, str. M. Frunze nr. 60. (37/2009) 112. Lari Victor, fiul lui Petru și Raisa, născut la data de 8 aprilie 1991 în localitatea Sîngera, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, municipiul Chișinău, orașul Sîngera, str. M. Frunze nr. 60. (37/2009) 113. Lăzărescu Gheorghe, fiul lui
ORDIN nr. 2.780/C din 15 octombrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216314_a_217643]