329 matches
-
cealaltă de câteva ori, o să se plictisească și o să Înceapă să se gândească la tine. Și-o să-i fie dor de tine. Doar să nu-i spui niciodată cât de mult Îl iubești, zise ea. Bărbații americani nu sunt ca latinii, cărora le fierbe sângele În vene, pe ei Îi sperie pasiunea. Poți să-l faci să simtă cât de mult Îl iubești, dar să nu-i spui. Și o să se Întoarcă. Deja i-am spus, zise Kitty rușinată. Giulia se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
în stare să spună vreun argument. Moș Costache, morfolind țigara în dinți, era atent și încruntat. - Ce e aia suflet, întrebă Stănică cu ironie victorioasă, spuneți-mi ce e aia suflet? Sufletul e suflul, adică suflarea, respirația, anima, cum zic latinii; sufli? ai suflet! nu mai sufli? te-am dus la gunoi. Cum adică, puiul de găină pe care-l mâncași să n-aibă și el suflet, iar dumneata, mamă-soacră, să te duci în rai? Ori supraviețuim toți, de la râmă până la
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
celorlalți, al celor care nu sunt „eu“, toată această ieșire din sine o datorăm gândirii. În atomismul lui Democrit și al celor care l-au urmat apare această deviere, o mișcare care nu este înscrisă în cursul ei, pe care latinii au numit-o clinamen (Lucrețiu). Este ceea ce putem traduce cu termenul de „înclinație“, cu sensul că e vorba de o mișcare deviată, neprevăzută, care are un caracter propriu. Or, această înclinație reprezintă însăși mișcarea gândirii, apariția ei imprevizibilă, diferită și
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
aștepte. Peste un timp, intră doctorul Manoliu. Cei doi se uită o clipă unul la altul, apoi brațele lor se încrucișează, strîngîndu-se puternic. Vă iubesc, mă, pe amîndoi! se bucură medicul, clătinînd capul afirmativ. Numai cei asemănători se adună, spuneau latinii și nu greșeau. Păcat că fetița nu mi-e aici! schimbă el tonul. Dar mergi după-masă, ori mîine, cu mine în Constanța s-o vezi. Odată întors, m-am angajat definitiv aici, unde sînt copii mulți, care au nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
-nainte a împărăției și unde se-nrădăcinase într-adevăr hotărârea bărbătească de-a aștepta și răbda cu cerbicie până-n momentul oportun. După biruirea lesnicioasă a împăratului Alexie III (Angelos), fugariu din Constantinopol și a lui Alexie V (Ducas sau Murzuflus), latinii îl esecutară pe acest din urmă, pentru că omorâse pe predecesorul său Alexie al IV-lea, iar pe cel dentîi îl prinseră împreună cu soția sa Eufrosina, îl dezbrăcară de toate averile ce le luase cu sine și-l proscriseră la Almiro
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
următorul: "Ioannițiu nici nu se cade să se privească ca și când ar avea relații cu regii ca cu niște amici, ci numai ca sluga cu stăpânul, și conform acestora să se și adreseze pe viitor în scrisorile sale; în caz contrariu, latinii vor ridica armele contra lui chiar, vor pustii în buna lor voie țara Moesiei, pe care el și așa a luat-o numai prin uneltiri rebele de sub domnia romeilor, contra oricărui drept și a oricării datorii, iar pre el însuși
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-i spre Tesalonic, luă acest oraș, inundă neoprit Epirul și Tesalia, luă foarte ușor în posesiune-i orașe și sate de acolo și supuse cea mai mare parte a Peloponezului. După o campanie atât de plină de succese în Europa, latinii se pregăteau pe anul viitor pentru o campanie tot atât de fericită în Asia, împărțindu-și dinainte ei înde ei țările asiatice, pe carii le priveau cu toată încrederea ca pe o pradă ce vor cîștiga-o fără greș. Într-adevăr latinii n-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Europa, latinii se pregăteau pe anul viitor pentru o campanie tot atât de fericită în Asia, împărțindu-și dinainte ei înde ei țările asiatice, pe carii le priveau cu toată încrederea ca pe o pradă ce vor cîștiga-o fără greș. Într-adevăr latinii n-ar fi rămas cu speranța numai, și principii grecești din Niceea, Trapezunt și Epir nu s-ar fi bucurat de un răgaz binevenit pentru strângerea și înmulțirea puterii lor de rezistență, nesuficiente încă, dacă știrea despre năvala bulgaro-romînă n-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
despre năvala bulgaro-romînă n-ar fi sosit ca un trăznet din senin, oprind brațul cuceritorului latin ridicat deja asupra Asiei și retrăgîndu-l repede în Europa. Momentul favorabil pândit de vicleanul Ioannițiu pentru a procede pe față sosise tocmai acuma, căci latinii se împrăștiaseră înlăuntrul bucățitei împărății, Enric fratele împăratului era trimis cu floarea oștirii în Asia Mică pentru cuceriri și, pe când Împărăția romeică preste tot pierea în cumplită anarhie și discompunere, latinii umblau preocupați de alte întreprinderi mari, care puneau o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru a procede pe față sosise tocmai acuma, căci latinii se împrăștiaseră înlăuntrul bucățitei împărății, Enric fratele împăratului era trimis cu floarea oștirii în Asia Mică pentru cuceriri și, pe când Împărăția romeică preste tot pierea în cumplită anarhie și discompunere, latinii umblau preocupați de alte întreprinderi mari, care puneau o țintă depărtată puterilor lor, însă afară de Europa. Pentru a asigura izbânda răscoalei plănuite în secret, grecii știură să implice în luptă pe cei mai cumpliți dușmani ce-i avuseră ei, pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aruncară cu o mare oțărâre și cu neomenoasă turbare. Fugarii întorși puseseră la cale răscoala în mai multe orașe din Tracia și Macedonia și cu ajutorul românilor o împinseră la cea dintâi ocazie bună să izbucnească pe deplin. În urma acestei răscoale latinii pierdură orașele mai de samă, Didymotichos (acum Demotica), și Orestias (acum Adrianopole), se simțiră învederat umiliți în trufia lor, porniră rînduri-rînduri din Asia spre apus, spre a combate răscoala, și prin asta dădură răgaz grecilor din Niceea si Trapezunt de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Orestias (acum Adrianopole), se simțiră învederat umiliți în trufia lor, porniră rînduri-rînduri din Asia spre apus, spre a combate răscoala, și prin asta dădură răgaz grecilor din Niceea si Trapezunt de-a se dozvolta și întări. Numai la Arcadiopol izbutiră latinii, puțin după asta, să biruie pe răzvrătiți și să-i alunge din oraș. Astfel răscoala, mică în Didymotichos, dar [î]culminînd mare la Adrianopol, câștigase o însemnată întindere și-o grozavă seriozitate. La știrea ei și a ajutorului militar dat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu asalt, deși cu mare vărsare de sânge, orașul Filipopole din mînile romeilor, făcu mulți prizonieri, luă mari prăzi, apoi merse-nainte să dispresure înconjuratul oraș Adrianopol. Dar fiindcă nu cuteza să se prindă la luptă pe câmp limpede cu latinii cei greu înarmați, bine deprinși și viteji, hotărî să înlocuiască prin meșteșug lipsa sa de puteri și spre acest scop se ținu în oarecare depărtare de Adrianopol {EminescuOpXIV 102} Dar fiindcă regele Ioannițiu se apropia cutezător nu numai în fruntea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai în fruntea propriei sale oștiri, ci mai având un sucurs de patrusprezece mii de cumani, de loc de pe malul stâng al Dunării, de pe teritoriul Moldo-Valachiei de astăzi, cari intraseră la el cu leafă ca trupe mercenare, de aceea și latinii se adunaseră repede și fără întîrziere și se dispuseră spre apărare. Împăratul Balduin porni în martie 1205 în campanie, împreună cu contele Ludovic de Blois și cu bătrânul doge Dandolo; pe frate-său Enric îl chemă prin curier să vie din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
El puse o trupă de cumani să execute o năvală asupra vitelor de tăiat și de ham, asupra turmelor de vite albe și a hergheliilor de cai care erau ale oștirii împresurătoare și pășteau pe lângă tabăra latină, pe grasele pajiști. Latinii, cum zăriră pe cumani, săriră în picioare cu sălbatică impetuozitate, apucară lăncile, se aruncară pe cai și apucară la goană după cumani cu dârlogii slobozi. Cumanii însă fugiră cu toată graba îndărăt și pe când fugeau își zvârleau săgețile fără a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
rămăseseră acolo și carii de atunci încoace încăpură la mai mare primejdie, de vreme ce regele Ioannițiu, mândru de biruința și de prețiosul său gaj de onoare, se sârgui a dispresura cu totul orașul încunjurat și a nimici cu desăvârșire pe latini. Latinii îngrijiră înșii ca împresurații din Adrianopol să nu afle numaidecât știrea înfrîngerii suferite, căci în noaptea ce urmă zilei de luptă ei iluminară în mod strălucit tabăra lor, făcând pe alții să crează că vor continua a sta acolo, pe când
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de Gottfried de Villehardouin, care se poate asemăna cu acea a grecilor sub Xenophon, mântui rămășița oștii latine prin mijlocul nevoilor și urmăririlor unui dușman și numeros și crud care o inunda din toate părțile și-i călca în urme. Latinii, câți scăpară cu viața, se dezbătură până la Rhaedestos lângă malul mării, unde aflară pe tovarășii ce alergaseră din Asia. Contele Enric de Flandra, fratele lui Balduin, om pătrunzător și viteaz, stătu regent împărăției pe timpul prinsorii împăratului, dar nu putu dispune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dete pe mâna sălbatecului contingent auxiliar de cumani să prade-n bunăvoie toate orașele și orășelele dintre Constantinopol și Adrianopol câte erau tributare latinilor. Tot într-o vreme cu cumanii sau puțin după aceasta se-ntrecură în opera devastării și latinii, cari aveau mânie atât asupra romeilor, pentru că s-au fost răsculat, cât și contra cumanilor, pentru că suferiseră o înfrîngere din partea lor. Și pustiirea nu se mărginea numai pe uscat, ci latinii coperiră și marea c-o nenumărată mulțime de bărci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puțin după aceasta se-ntrecură în opera devastării și latinii, cari aveau mânie atât asupra romeilor, pentru că s-au fost răsculat, cât și contra cumanilor, pentru că suferiseră o înfrîngere din partea lor. Și pustiirea nu se mărginea numai pe uscat, ci latinii coperiră și marea c-o nenumărată mulțime de bărci și corăbioare, cari nelinișteau și întrerupeau negoțul pe mare și pe lângă țărmuri al grecilor. Puind temei pe vorba adrianopolitanilor, Ioannițiu ceru intrare în orașul lor, pe care-l smulsese într-un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din care apoi avea să puie la cale orânduirea provinciei după gândul și socotința lui și să răpească de la latini orașele ce le ocupaseră. În drumul său era Serras, oraș cuprins, populat și bine întărit, în porțile căruia îl așteptau latinii. Cu toată superioritatea lor în privirea disciplinei, tacticei și vitejiei, Ioannițiu respinse pe cavaleri, deși cu mari pierderi proprii, și când aceștia fugiră în oraș, izbuti prin grabă să pătrundă deodată cu apărătorii prin porțile ne-ncuiate încă bine. Focul și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
valurile și zidurile. O soartă tot atât de dezastroasă avură orașele Arkadiopolis, Messene, Tzurulos precum și orășelul Athyra: pradă, pustiire, prinsoare, robie. Athyra își răscumpărase altfel deplina mântuire c-o mare sumă de bani, dar stătea sub prepusul c-ar fi cochetând cu latinii, fu deci atacată noaptea pe nesimțite de dușmani, luată și nimicită cu totului tot. Nici țărmul mării nu dădea un azil pe corăbii de furia cruzilor biruitori; talazul amar al mării înghițea o mulțime de victime de ale lor. Asemenea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
că pierderile erau în amândouă părțile tot atât de însemnate, dar pe Ioannițiu îl supăra mai mult pierderea de vreme prelungită și zădarnică în urma unui asediu neizbutit, ba incalculabil și de acuma înainte. Neapărata istovire a proviziilor, apoi vestea foarte răspândită că latinii au de gând să vie-n ajutorul bântuitului oraș îl hotărâră pe regele român să ridice asediul și să se retragă în Moesia. Merse fără pace, pentru ca reîntărit să se-ntoarcă, să reîncepă lupta și să realizeze pe deplin planurile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe regele român să ridice asediul și să se retragă în Moesia. Merse fără pace, pentru ca reîntărit să se-ntoarcă, să reîncepă lupta și să realizeze pe deplin planurile sale ambițioase. Atunci orașele amenințate, Didymotichos și Adrianopolis, se adresară la latinii din Constantinopol, inamicii lor de pîn-acuma, cerîndu-le ajutor. Aceștia primiră chemarea cu părere de bine, de vreme ce era în interesul lor de-a o urma și ar fi contribuit în mod simțitor la consolidarea poziției lor zguduite; căci își aduceau aminte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
căci își aduceau aminte destul de aievea că tocmai aceste două orașe cari cereau cu atâta stăruință ajutor fuseseră acelea care ridicaseră întîi și-ntîi făclia răzvrătirii contra dominațiunii latine. Se putea aștepta o puternică și favorabilă schimbare în sentimentele grecilor daca latinii vor păși ca mântuitori ai acestora. O puternică ceată de latini purcese din Constantinopol pentru a scăpa cele două orașe, tăbărî mai întîi la Athgra, merse apoi la Silyvria, unde nu lipsi de-a pune la cale o aprovizionare cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu arme cu tot în gropile pline cu cadavre, îngropați și acoperiți cu țărână. Pieirea orașelor și satelor, ruinarea întregi țări au fost barbarul monument de biruință a-sumețitului cuceritor româno-bulgar. {EminescuOpXIV 107} Campania latinilor contra lui Ioannițiu Moartea lui Balduin. Latinii tăbărâră mai întîi din precauțiune înaintea porților Adrianopolei și strămutară comunicația cu orășenii pe câmp; curând însă încheiară cu romeii i-nfrățire de arme, dădură ajutor, cât era cu putință și după împrejurări, orașelor reduse la o stare cumplită prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]