1,578 matches
-
trunchiul de brad ars pe vatră în cea mai lungă noapte a anului sau în cea de 24 spre 25 decembrie, pentru a rechema puterea soarelui, un ritual practicat de numeroase populații indoeuropene, fie, în exegeza recentă, raportat la un latinesc creationem „creație", cu referire la nașterea lui Iisus Hristos. Dar este ușor de admis că sărbătoarea creștină s-a suprapus peste vechiul obicei antecreștin.O dovadă în această ordine de idei o constituie faptul că ortodoxia a acceptat destul de târziu
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
muzicale! Solidari cu cei bătrâni și neputincioși, cu cei căzuți, în afară de unul singur-Scaraoschi! Solidaritatea celor care scriu, a celor care citesc în-scrisurile lor! Solidari cu cei orbi, în ne-vederea lor din afară! Alături de Solidaritate ar trebui să stea mereu latinescul nostru „ tolerare ” În Evanghelia după Luca citim despre femeia prinsă în preacurvie care a fost adusă în Templu în fața lui Iisus, spre judecată, uciderea ei cu pietre după Legea veche... Pilduitor a venit răspunsul Celui ce scria cu degetul pe
SOLIDARITATE ÎN TOLERANŢĂ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366675_a_368004]
-
r: sare- în kaipi, toaripi, sară- în ngalum, seră - în siagha. La fel întâlnim soarele cu r în v. indiană sur, surya, sura, svar și poate în dacica, egeeana, pregreacă etc. De fapt, lat. salire nu e în legătură cu astrul zilei latinesc sol, ci cu sal „soare“ în limba gâro din estul Indiei. Se pare că și în sanscrita era sri, sărați cu sensul de „a sări“. Iată și situația din alte limbi: jap. tobu „a sări“ seamănă cu taba „soare“ la
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
indirect la fundamentele Antichității”: Arheologia și istoria veche a Dobrogei. Bibliografie adnotata (1985, 338 p.), Manual de erotică. Texte din autori greci și latini antologate și comentate (1992, 90 p.), Dicționar explicativ de drept român. Termeni, principii și expresii juridice latinești (1996, 171 p.), Limba latină pentru juriști. Curs practic (2000, 91 p.), Dicționar român-latin de citate biblice (2000, 177 p.), Cogito, ergo sum. Dicționar de cugetări latinești și grecești comentate (2002, 465 p.) Dintre contribuțiile istorico-literare, două cărți reprezentative consemnează
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
1992, 90 p.), Dicționar explicativ de drept român. Termeni, principii și expresii juridice latinești (1996, 171 p.), Limba latină pentru juriști. Curs practic (2000, 91 p.), Dicționar român-latin de citate biblice (2000, 177 p.), Cogito, ergo sum. Dicționar de cugetări latinești și grecești comentate (2002, 465 p.) Dintre contribuțiile istorico-literare, două cărți reprezentative consemnează Liviu Frângă: Cursul de istoria literaturii latine Vol. I. De la origini până la Caius Valerius Catullus (1994, 124 p.) și Literatura latină creștină de la Tertullian la Fericitul Augustin
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
doar de complezenta la teatru, să-și facă meseria. A vorbit mult, cu o dragoste nedisimulata despre idolul ei, Al.O.Teodoreanu, de celebrul Păstorel, de la care a învățat enorm, pe care l-a citit din scoață-n scoarță, inclusiv citatele latinești, franțuzești, pentru epigramele, umorul (de neegalat), pentru talentul de prozator și de gastronom. I-a făcut un portret admirabil la rubrică Remember. „Îl iubesc de mor” - a spus Kera Călita. Iuliana Marciuc a avut ca invitați speciali pentru Kera Călita
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366205_a_367534]
-
fost crescut de mama sa, de bunica după tată, Păuna Greceanu, și de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino, ceea ce i-a prilejuit primirea unei educații alese. Copilăria și-a petrecut-o în casele părintești din București, deprinzând carte grecească și latinească, dovedindu-se iscusit la învățătură. Murind cei doi frați ai săi mai mari, toată moștenirea părintească rămâne tânărului Cantacuzino. Se căsătorește cu Marica, nepoata lui Antonie Vodă din Popești. În 1678, unchiul său, Șerban Cantacuzino ajunge domnitor, astfel că tânărul
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
acestei publicații, si Al.Florin Țene, membru corespondent al Academiei Americană Română și Președintele Ligii Scriitorilor.Este a 16-a publicație periodica editata de Liga Scriitorilor Români. Apărută într-o ținută grafică deosebită, cu imagini color, revista are ca motto, latineasca zicere : “Nihil Sine Deo “, având, că membrii de onoare în Colectivul de redacție pe: Academician Constantin-Bălăceanu Stolnici, prof.univ. Ion Paraschivoiu, presedintele Academiei Americană Română, prof.univ. dr. Jana Palenikova, de la Unoversitatea Comenius din Bratislava, prof. univ.dr. Florinel Agafiței, orientalist, sanscritolog, Maria
A APĂRUT REVISTA DE CULTURĂ UNIVERSALĂ REGATUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361718_a_363047]
-
luminii. El a venit pe lume din iubire pentru oameni și s-a apropiat de noi sub chipul unui prunc pentru că pruncii reprezintă revelația iubirii și îndeamnă la iubire sinceră și necondiționată. Românii numesc sărbătoarea Nașterii Domnului Crăciun, derivat din latinescul "creațio, onis" adică ziua creării sau a nașterii lui Iisus. Celelalte limbi romanice folosesc termeni derivați din "Natalis Domini", de exemplu: Noel, în franceză; Natale, în italiană și Navidad în spaniolă. Dar în orice limbă ar fi rostit cuvântul Crăciun
MIREASMA NOPTII DE CRACIUN de FLORINA PETRE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350938_a_352267]
-
alta decât tradiția dacică, astfel că, devine necesar să cercetăm ce a reprezentat Crăciun pentru această tradiție, iar în acest scop putem să ne raportăm la o civilizație contemporană din antichitate, și anume, la civilizația greco-romană. Etimologic, „crăciun” vine de la latinescul creatione, astfel că face trimitere la „ciclu”, „veac”, „eon”; cum personajul cu acest nume este arătat în tradiția românească ca „Bătrân”, „Moș”, îl asimilăm imediat cu zeul timpului, tată al zeilor la greci și romani, și anume Cronos sau Saturn
AUTOR: DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351556_a_352885]
-
plus că în începuturile creștinismului pe acest podiș se află o așezare monahala, ce acum în acest fel s-a reluat ca idee. Sfanțul Casian Etimologia și semnificația numelui Casian, cu derivatul feminin de Casiana, denotă faptul că decurge din latinescul Cassius - nume de origine latină, însemnând =" a fi gol, liber". Alt derivat ar fi Caius cu același înțeles, dar mai mult spre "a se bucură, a jubila" de libertate sfântă cred!... Născut pe la anul 360 (sau 367 după alte surse
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]
-
populații locuiau împreună sau au fost în contact și acest lucru este valabil pentru toate exemplele ce se vor da în continuare. 3) Indo-europeanul*kath “casă”= kath “soare” în etrusca, asemănător kot în melaneziana, kuat în camaiura (Brazilia). 4) Casă latineasca, cu etimologie necunoscută, explicată de noi prin dacic *kas-, se compară cu vorba kasa “soare” în limba koaia (vestul Braziliei). 5) Kad, locuința iraniană amintește de forma soarelui în bagirmi, anume kada “soare” în Chad. 6) La baza i-e
ORIGINEA LIMBAJULUI, “ARBITRARUL” SEMNULUI LINGVISTIC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352175_a_353504]
-
de aceeași mamă care este tot timpul gravidă, cum e, dealtfel, și mama proștilor și hoților. Scârbit fiind de nesimțirea lor, am stabilit cu Pompiliu Comșa, directorul “Realitatea”, să mă ocup de o parte din pagina de cultură, parafrazând dictonul latinesc “Veni, vidi, vici!” - “Am, primit, am citit, am scris despre...” Și, slavă Domnului, am primit cărți, le-am citit și am întocmit zeci de recenzii. Am simțit nevoia să fac acest preambul pentru că voi prezenta mai la vale un volum
AM PRIMIT, AM CITIT, AM SCRIS DESPRE… FLORENTIN SCALEŢCHI – “PREŞEDINTELE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352223_a_353552]
-
după cum bine scria învățatul John Bernal. În mod surprinzător, dintre toate elementele lexicale citate singur cuvântul țigănesc nu pare să fi fost niciodată adjectiv: el nu are -n, e simplu iag. O tempora, o mores! O timpuri, o moravuri! Cuvântul latinesc tempora e pluralul lui tempus „ timp“, a cărui origine a rămas necunoscută. Nu se știe așadar de unde au latinii pe tempus. Cercetările noastre ne-au împins la a-l compara cu jap. tenki „vreme, timp“, cu același sens, dar forma
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
altaic de origine chineză? Sa adaugam la ignis „foc” in latina si ignna „cer” in tamazight, berbera, Maroc. La etrusci zeul cerului era Tin, Tinia fara explicatie etimologica, dar care se compara dupa mine cu chinezul tien, japonezul ten „cer” . Latinescul sanguis cu etimologia necunoscuta se compara cu sngi „soare” in limba khasi din estul Indiei, iar in tunguso-manciuriana gasim chiar senggi cu sensul de „sange”. Profesor, Ion Carstoiu Referință Bibliografică: THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI / Ion Cârstoiu : Confluențe Literare
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
încânte inimile, până la înălțare, doar unor oameni, iar altora nu, taină de care ar trebui să ia seama orice creștinolog/filolog/antropolog/istoriolog/filozof etc., oricât de „cuman”, crede el că mai poate fi azi.* „Taina scrisului” și acest îndemn latinesc „fă (bine) ce faci” sunt, pentru mine, două chestiuni distincte, dar azi pot fi abordate și-ntr-unul, căci se poartă. Orice s-ar crede că este în acest Univers, scriitorul nu-i decât un om ce încearcă să redea
TAINA SCRISULU (22) – ADEVĂRUL SAU DESĂVÂRŞIREA de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355029_a_356358]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > DESPRE TOLERANTA Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 608 din 30 august 2012 Toate Articolele Autorului „Dragostea înseamnă îngăduință” Marc Levy Cuvântul toleranță vine din latinescul tolerare care înseamnă a suporta. Noțiunea de toleranță a apărut în istoria culturii europene la începutul secolului al XVI-lea, în strânsă legătură cu gândirea umanistă, întruchipată în mai multe personalități, ca de exemplu cea a olandezului renascentist umanist, preot
DESPRE TOLERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355233_a_356562]
-
se compară cu saku „soare“ în limba caddo. Iată și alte denumiri ale"florii": ruva în limba shona,Zimbabwe, cf.ruva"soare" în chaga, Tanzania; mala"floare" în sinhaleza,Ceylon, față de malh"astrul diurn"cecena;romanescul floare e derivat din latinescul flos,la genitiv floris;legat de flos este germ.blossom.Mai apropiate de Apolo,zeul soarelui, sunt:phul în asameza și bengali,pul în gâro,India, ,phula în nepali,pull în baluchi,,Pakistan,,floarea se numea pulla în vechea indiană
THE ORIGIN OF LANGUAGE.FLOWER.BUNGA BUNGA. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369866_a_371195]
-
e greu de observat că sl. voda are aceeași rădăcină ca și verbul vodit „a duce, a conduce“ (vezi și rom. Vodă „titlu pe care și-l adăugau domnii țărilor românești; domnitor; principe; rege“), iar dac este asemănător cu verbul latinesc ce a dat (eu) duc, conduc și dux, ducis din care a rezultat duce în italiană. N-ar fi exclus ca egipt. hati „prinț, principe“ (C. Daniel, Civilizația Egiptului antic, B., 1976, p. 74, 123) să amintească de numele poporului
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
după 1848, până acum, s-a tot scris despre agonia acelei Europe imperiale. Dar nu cu dreaptă măsură, și nici cu hemografie despre Transilvania și martirii ei pe baricada idealurilor însuflețitoare: „Libertate! Egalitate! Fraternitate!” Încercam, mai sus, să explic titlul „latinesc” inventat de mine și atribuit acestui Cuvânt de întâmpinare, stabilind a priori o numerotare a argumentelor. Dacă în primul rând invocam o coordonată emoțională, în al doilea rând și, de altfel, înainte de orice, termenul constituit ad-hoc l-am pus „la
HISTORIA HEMOGRAPHICA... de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370112_a_371441]
-
produs de tragismul existenței umane într-o societate din care lipsesc înțelegerea, armonia, libertatea. Fără a fi predominant, comicul, în primul rând de limbaj (realizat prin calambur, ligamente, încălcări ale normelor lingvistice evidențiind agramatismul unora, folosirea eronată a unor maxime latinești, schimbări spectaculoase de sens sugerând adevărata idee din spusele unui personaj), mai apoi de situație, surprinzând ipostaze echivoce, împrejurări surprinzătoare care schimbă cursul evenimentelor, are un rol important în narațiune și contribuie la realizarea trăsăturilor personajelor. Așadar, folosind cu talent
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
of ! și vai ! - interjecții, „predicate cu care s-a îndepărtat, în mezolitic / neolitic, ens-ul cuvântător de sanctuarul-peșteră“, rar clamate („amendatele esteticii hegeliene“), cu „stâmpărare“ în mult-dedusele / indusele, -, întru înnobilare de suflet / spirit, întru acel imperios principiu conținut / semnificat și de latineasca zicere, ridendo castigat mores, cu „ieșire“ surprinzător de sigură, „pe scara de serviciu“ a labirintului, într-o ultimă instanță de catharsis. În „deschidere“ stă ars poetica „nevăzutei trepte“, deloc expresionistă, ci, prin excelență, paradoxistă, cu un erou-lider-de-comunitate / grup („haită“), asumându
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
8 ani de pace (314-322) împăratul Constantin a pus bazele bunăstării economice, chibzuinței politice de stat și a moralei creștine. Adeverind pe adevăratul Pricinuitor al izbânzilor sale, împăratul Constantin a revelat toate acestea emițând: în niște hotărâri alcătuite în slovă latinească și grecească (protodacă de altfel, n.a.), trimise și publicate de el în fiecare provincie. (Eusebiu de Cezareea, Viața ..., op. cit., cartea a 2-a, cap. 23, PSB, vol. 14..., p. 103) Până în veacul al XI-lea Cetatea lui Constantin, întipărită pe
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
semnul izbăvitor al statului roman și ocrotitorul împărăției întregi. Și a mai pus în mâna statuii sale, înălțate într-unul dintre locurile cele mai umblate ale Romei, o lance lungă în chipul crucii, poruncind să se sape dedesubt, cu slove latinești, următoarea inscripție: < > (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a 9-a, cap. 11) Statuia Eliberatorului Constantin cel Mare așezată în piețele Romei purta în augusta mână învingătoare, Crucea Mântuitorului Hristos. Împăratul Constantin oferă tracului Miltiade-episcopul Romei, ca viitoare reședință apostolică
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Mi-e rușine s-o mărturisesc - m-am dezvățat să vorbesc. În jurul meu glăsuiesc aproape numai guri tracice și scitice. Îmi pare că aș putea scrie în versuri getice. Crede-mă, mi-e teamă că s-au strecurat printre cele latinești Și că în scrierile mele vei citi cuvinte pontice.” (poezie compusă la malul Mării Negre) Ce lucruri întrevăzute de poet l-au determinat exact pe împăratul Augustus nu știm sigur, e un mister și acum. Însă, acest fapt iată că a
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]