717 matches
-
Păcurariu, „Tribuna Ardealului”, 1944, 16 septembrie; C. Armașu, „Furtună sub Detunata”, GL, 1957, 33; Edgar Papu, „Introducere în literatura Americii Latine”, GL, 1965, 39; Darie Novăceanu, „Introducere în literatura Americii Latine”, CNT, 1965, 51; Oarcăsu, Oglinzi, 212-217; Darie Novăceanu, „Scriitori latino-americani”, CNT, 1967, 2; Ion Lungu, „Scriitori latino-americani”, T, 1967, 8; Ion Lungu, „Priveliștile lumii”, TR, 1967, 46; Felea, Reflexii, 191-194; George Pruteanu, „Priveliștile lumii”, IL, 1968, 1; Nicolae Manolescu, „Priveliștile lumii”, CNT, 1969, 7; Simion Bărbulescu, Francisc Păcurariu - poet, prozator
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
Armașu, „Furtună sub Detunata”, GL, 1957, 33; Edgar Papu, „Introducere în literatura Americii Latine”, GL, 1965, 39; Darie Novăceanu, „Introducere în literatura Americii Latine”, CNT, 1965, 51; Oarcăsu, Oglinzi, 212-217; Darie Novăceanu, „Scriitori latino-americani”, CNT, 1967, 2; Ion Lungu, „Scriitori latino-americani”, T, 1967, 8; Ion Lungu, „Priveliștile lumii”, TR, 1967, 46; Felea, Reflexii, 191-194; George Pruteanu, „Priveliștile lumii”, IL, 1968, 1; Nicolae Manolescu, „Priveliștile lumii”, CNT, 1969, 7; Simion Bărbulescu, Francisc Păcurariu - poet, prozator, eseist, ST, 1970, 1; Mircea Tomuș, „Ochean
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
universitar (1989), din 1993 funcționând ca șef al Catedrei de literatură universală de la Universitatea de Stat din Chișinău. Colaborează la „Revista de lingvistică și știință literară”, „Basarabia”, „Sud-Est”, „Literatură și artă” ș.a. cu studii și articole despre literatura spaniolă și latino-americană, despre relațiile literare româno-spaniole și de literatură universală. Cartea de debut, Ca două gemene surori (1990), pune în lumină episoade „spaniole” din viața și opera lui Nicolae Costin, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, B. P. Hasdeu. Ca hispanist, s-
PAVLICENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288740_a_290069]
-
este recunoscută legal, are mai cu seamă efectul foarte lucrativ (și nu în primul rând pentru aborigeni) de a permite instalarea de cazinouri fără obligații fiscale. Nu mai puțin problematici sunt termenii, astăzi în vogă, care desemnează persoanele de origine latino-americană: cei numiți Hispanics nu sunt hispanici, nu vin din Spania (uneori, spaniolii sunt ofuscați de acest termen, cam cum suntem noi - nu și italienii - contrariați de termenul Roma, preferând să scriem rrom), deși vorbesc (cum pot ei) spaniola (lor), când
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Îndrăgostiții, 1954, și Oaspeții de la mansardă, 1978, texte lipsite de valoare). A tradus mult din lirica universală: Shakespeare, Pușkin, Pablo Neruda, Robert Browning, Nazim Hikmet ș.a. A participat cu versiuni românești la alcătuirea unor antologii din lirica bulgară, germană, austriacă, latino-americană. Maria Banuș cercetează, cu mai mare îndreptățire, din interior, confuza fiziologie în erupție a fetei ce iese din adolescență și stă, nehotărâtă, temătoare, concupiscentă, la porțile altei vârste. Toate poemele, chiar și cele mai bine plasate în mediul obiectiv, vor
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
Bârna și Demostene Botez); Robert Browning, Cântărețul vrăjitor, București, 1953; Antologia poeziei sovietice, București, 1955 (în colaborare); Pablo Neruda, Strugurii și vântul, București, 1956, Poeme noi, București, 1963; Antologia poeziei bulgare, pref. Cicerone Theodorescu, București, 1956 (în colaborare); Antologia poeziei latino-americane, București, 1961 (în colaborare); J. W. Goethe, Poezii și poeme, București, 1964 (în colaborare), Opere. Poezia, București, 1982 (în colaborare); Din poezia de dragoste a lumii, pref. trad., București, 1964; ed., I-II, București, 1974; Poezia germană modernă (De la Stefan
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
Gândirea”, „Gând românesc”, „Pământul”, „Azi”, „Universul literar”, „Rampa”, „Frize”, „Claviaturi” „Meșterul Manole”, „Cuvântul liber”, „Manifest” ș.a. Ulterior a lucrat ca redactor la „Tribuna da Imprensa” din capitala Braziliei. A publicat câteva mii de articole și cronici în ziare și reviste latino-americane. Împreună cu Faust Brădescu și I. G. Dimitriu înființează în 1951, la Rio de Janeiro, Cercul cultural „Andrei Mureșanu” și revista „Înșir’te mărgărite”. În 1960 e numit cetățean de onoare al orașului Rio de Janeiro. Din 1965 până în noiembrie 1992
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
de sâmbătă, excursii cu chitariști și „mag-uri”, reviste și cenacluri. Acea lume părea să fie a noastră, să poată deveni a noastră. Citeam Les poets maudits, filosofie existențialistă, romane premiate cu Goncour. Gustam deliciile prozei apusene în așteptarea celei latino-americane. Luam distanță față de cultura sumară și improvizată a generației părintești. Ne băteam cu societatea de consum în plină societate a cincinalelor în patru ani și jumătate. Nici unul dintre noi nu credea în viitorul luminos al comunismului. Visam să punem mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Mihaela, asta e carpeta? Eu nu comentez povestea asta. O tac. Mă rog, e mai degrabă specialitatea ta. Un imens câștig al acelei prime Americi este că mi-a trecut nucleul irațional al rasismului. În facultate, aveam colegi negri, arabi, latino-americani, asiatici. Cu latino-americanii a fost simplu (o să-ți povestesc odată despre Golarza, colegul meu guerilist, che guevarist), asiaticii erau ei foarte rezervați față de noi, cu arabii aveam o problemă că erau aroganți și fiindcă unii au violat în grup o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
placă, într-o noapte fierbinte de vară, să simt cum pulsează viu lângă mine un trup mai puțin fad ca trupurile noastre de albi și răcoros ca pământul. Cu mexicanii a fost și mai simplu. Eram deja irațional atrasă de latino-americani, iar literatura lor era hrana mea de om viu în anii ’80. Unul dintre bărbați fusese șapte ani profesor în SUA și a plecat înapoi în Mexic, la un salariu mic și la o comunitate ca și a noastră, atrasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
În ce privește cooperarea economică, în anul 2002 a fost inaugurată linia de montaj autoturisme de teren ARO, realizată în zona liberă Manaus din Amazonia, autovehiculele Cross Lander produse aici urmând să fie comercializate atât în Brazilia, cât și în alte țări latino-americane, inclusiv în S.U.A.. Evoluțiile ulterioare de la Câmpulung Muscel și modul în care au fost privatizate uzinele ARO au compromis perspectivele cooperării romano-braziliene inițiate la Manaus, care urma să ajungă la o producție de cca. 10.000 autoturisme de teren în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
în regiunea sud-est europeană. Dar, ca multe alte propuneri avansate de o Parte sau de cealaltă, nici această idee nu s-a concretizat încă. În România, în prezent, pe plan economic, se acordă insuficientă atenție Braziliei și, în general, continentului latino-american, considerat, în mod nejustificat, zonă în curs de dezvoltare sau lumea a treia. După părerea analiștilor, însă, această zonă va cunoaște, în prima jumătate a secolului XXI, o evoluție considerabilă, liderul și motorul său fiind Brazilia, care asigură peste o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
zonă în curs de dezvoltare sau lumea a treia. După părerea analiștilor, însă, această zonă va cunoaște, în prima jumătate a secolului XXI, o evoluție considerabilă, liderul și motorul său fiind Brazilia, care asigură peste o treime din economia continentului latino-american. În condițiile actualei crize mondiale, Brazilia este printre puținele țări din lume care înregistrează creșteri substanțiale ale produsului său intern brut. Al cincilea stat ca întindere geografică (8.512.000 kmp) și populație (cca. 195.000.000 locuitori), una dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
schimburilor de profesori și studenți. Între Universitatea din Craiova și Universitatea Presbiteriană Mackenzie din Sao Paulo a fost inițiată o cooperare specială prin deschiderea, în anul 2001, cu ocazia vizitei delegației universitare braziliene în România, a unui Institut de studii latino-americane la Craiova. De asemenea, în anul 2002, cu ocazia aniversării a 80 de ani de la crearea Universității Presbiteriene Mackenzie, la care a participat și o delegație a Universității din Craiova, alături de alte delegații străine, s-a deschis Centrul de studii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
interferându-se blocuri militare, mari puteri și personaje celebre U.R.S.S., S.U.A., Cuba, Allende, Fidel Castro, Kissinger, Brejnev, Nixon. Mi-am concentrat atenția, în primul rând, asupra istoricului relațiilor bilaterale. Porneau de prin 1880, când Republica Chile, alături de alte țări latino-americane, saluta noul stat independent România. În octombrie 1911, este menționat un consulat chilian la București, iar în iulie 1921, un consulat românesc la Santiago. La 5 februarie 1925, cele două țări aveau să decidă stabilirea de relații diplomatice la nivel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
consulat românesc la Santiago. La 5 februarie 1925, cele două țări aveau să decidă stabilirea de relații diplomatice la nivel de legații. Legația chiliană, deschisă în vara lui 1925 la București, avea să fie prima reprezentanță diplomatică a unei țări latino-americane în România. Începuturile relațiilor diplomatice au permis și antamarea unor discuții pe teme comerciale, înregistrându-se propuneri pentru încheierea unor acorduri în materie și chiar pentru deschiderea unei linii maritime Valparaiso-Constanța. Cu prilejul prezentării, la 11 decembrie 1935, a scrisorilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
militară, statele occidentale, fără excepție, au pornit o campanie constantă și vehementă anti-dictatură și anti-Pinochet, atât în plan bilateral, cât și în forumurile internaționale. Din primele zile după 11 septembrie 1973, sediile misiunilor diplomatice occidentale, dar și ale unor state latino-americane, au fost asaltate de zeci și sute de chilieni care pătrundeau cu forța sau sub diverse motive în ambasade, cerând "azil politic". Datorită numărului mare de asasinate, arestări, dispariții, Santiago devenise un "tribunal internațional", unde puteai să întâlnești zeci și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
autoapărare individuală sau colectivă și pe baza unei decizii a Consiliului de Securitate, pentru declanșarea acțiunii internaționale de constrângere pentru menținerea sau restabilirea păcii (ceea ce nu e cazul intervenției din Irak, azi). A doua variantă, propusă de țările nealiniate, îndeosebi latino-americane, tindea să reglementeze problema folosirii centralizate a forței armate și menționa expres că folosirea forței armate este legitimă în cazurile prevăzute de art. 51 și 53 din Carta Națiunilor Unite 47. Această ultimă variantă prezenta, în comparație cu prima, dezavantajul referirii la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Carta Națiunilor Unite 47. Această ultimă variantă prezenta, în comparație cu prima, dezavantajul referirii la problemele mult discutate, dar insuficient cristalizate ale centralizării folosirii forței armate și rolul organelor O.N.U. în executarea funcției de menținere a păcii; în afară de aceasta, propunerea latino-americană făcea trimitere la texte din Cartă căzute în desuetudine (art. 53). La sesiunile din 1973 și 1974, discuțiile s-au purtat cu precădere pe baza textului variantei I. A fost acceptat primul alineat al variantei I, care a devenit actualul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
țară, care să prezinte apoi un raport. Am promovat, între delegațiile cu care aveam raporturi mai bune, ideea trimiterii unei delegații formate din membrii biroului Comisiei la sesiunea din acel an; aceștia reprezentau: China, Nigeria, Iugoslavia, Belgia și o țară latino-americană. Compoziția biroului lăsa să se întrevadă după vizita în țară un raport echilibrat, așa cum credeam că era de fapt situația. Am cerut aprobarea M.A.E. și am primit-o să promovăm această ieșire din situația care se crease. Am
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
avea nicio experiență în relațiile externe. Nici nu bănuia ce înseamnă activitatea diplomatică, dar, în perioada de pregătire în Centrala M.A.E., reușise să se apropie de un șofer, care lucrase câțiva ani pe la ambasadele române din două țări latino-americane. În audiențele la direcțiile administrative ale ministerului, fostul vicepreședinte de regiune a cerut, înainte de plecare, să-i fie dat un anumit șofer, acea persoană care reușise să îi satisfacă orgoliile. I s-a îndeplinit dorința, așa cum i se promisese. Șoferul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
rezervasem plăcerea vizitării pe îndelete a Limei în acele zile de relativă vacanță, pentru noi, dar de vacanță legală pentru peruani, catolici convinși, care nu trecuseră prin experiențe comuniste. Știam, din lecturile mele anterioare că mulți scriitori, poeți și artiști latino-americani și nu numai au fost inspirați de frumusețile și istoria multiseculară a acestui oraș, în care razele soarelui pătrund greu și rar, unde ploile nu își găsesc prea des spațiu de răpăială, dar unde umiditatea este copios întreținută de vecinătatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
cu ce mă Încălzi, deși sunt fântânar, voi muri În curând de sete etc. etc. S-ar putea să fie chiar așa, poate că acesta e războiul. 500 000 000 de asiatici, 140 000 000 africani, 90 000 000 de latino-americani nu au acces la apa potabilă (Ziarele) America Însă nu e cinică. Ea, ca și aliații săi europeni, nu reușește să priceapă că dușmanul, Într-o lume a foametei, nu este comunismul - este foamete. În satul meu natal, În Siria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
mă împrietenisem cu 65 GUSTUL LIBERTĂȚII Gloria Alcorta, scriitoare și sculptoriță de mare talent, care avea o fermă cu cai, ți-am povestit despre ea. — Ai pictat ceva în Argentina? — Foarte multe guașe. — Adică ai avut, să zicem, o perioadă latino-americană în pictura ta? — Am lăsat destule tablouri acolo și niște desene. Dar eu în Italia și pe urmă în Germania am înflorit cu adevărat. — Argentina e țara tangoului. — Exact. — Ai dansat, barem, după pofta inimii? — Am dansat, sigur că am
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Paris. Noroc că mă împrietenisem cu Gloria Alcorta, scriitoare și sculptoriță de mare talent, care avea o fermă cu cai, ți-am povestit despre ea. — Ai pictat ceva în Argentina? — Foarte multe guașe. — Adică ai avut, să zicem, o perioadă latino-americană în pictura ta? — Am lăsat destule tablouri acolo și niște desene. Dar eu în Italia și pe urmă în Germania am înflorit cu adevărat. — Argentina e țara tangoului. — Exact. — Ai dansat, barem, după pofta inimii? — Am dansat, sigur că am
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]