435 matches
-
din cele mai vindicative. Păi, spune și dumneata domnule, cum ar trebui să mă simt eu ca persoană, ce se dorește imparțială, când citesc de exemplu despre Paris (nu de cel din Troia, ci de el din Franța) niște chestii laudative de genul: „Din dispoziția împăratului Napoleon III, Parisul a fost sistematizat de către Baronul Hausmann. Arhitectura este una de-a dreptul impresionantă. Bulevarde imense, cu trotuare largi, sunt împânzite de la un capăt la altul de clădiri uriașe în care măiestria arhitecților
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
sergentul anchetator Yates, care o luase iarăși de la început cu toată povestea. — Care început? întrebă Wilt. — începutul începutului. — La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul. Și... — Lasă-te de poante de-astea deștepte! sări sergentul Yates. — Uite, spuse Wilt laudativ, asta e o folosire mai ortodoxă a lui „deștept”. — Ce este? — Poante deștepte. E argotic, dar e un argou deștept în privința lui „deștept”, dacă înțelegi ce vreau să zic. Sergentul anchetator Yates îl studie atent. — Asta-i o cameră izolată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
neîntreruptă ne-a salvat de ceva ce ar fi putut escalada, devenind un război al nervilor în toată legea. Am început prin a face pregătirea de care Tom neglijase să se ocupe: imnurile și panegiricele, baletul Camerei de Comerț, discursul laudativ prelungit al bunătății legendare a Pamelei. Când alocuțiunile au rămas fără rezultatele așteptate, am schimbat tactica, promițându-i că eu și Tom vom rămâne prin preajmă până se instala confortabil, apoi, făcând un pas mai departe, mi-am asumat riscul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
sau doar cu focul țigărilor aprins, la care Anton își amintește de ultimul lui roman, pe care a reușit pe vremea lui C. să-l introducă în clădirea Ambasadei SUA, pentru Reagan, proaspăt ales președinte, o carte cu un pasaj laudativ despre guvernatorul de California de atunci. Îți dai seama cum ajunsesem la amintirea asta: omul din camera de dincolo, Arnie, tocmai se alesese guvernator de California. Lui Tudor i-a rămas întipărită imaginea candidatului cu inelul cu piatră imensă bleu-ciel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
sferei sale aferente, cultura sportivă, atât în numeroasele domenii specializate, cât și în zona limbajului de zi cu zi. În legătură cu diversele modalități de exprimare a gestului, prin cuvânt distingem o varietate de sintagme curente: societate sportivă, stil sportiv/peiorativ și laudativ, poetic, academic, jurnalistic, științific, oral, colocvial, argotic. Termenul societate sportivă este, în mod firesc, predispus conectării cu un mare număr de determinative, atât în ce privește uzul său în limbajul comun, cât și în cel specializat: astfel, stilul societății sportive depinde de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
lui Gosseyn o informație pe care n-o avea: "oameni care contează... Era o idee preconcepută că ei sunt mai buni decât alții. În întreaga istorie a acelei foarte importante planete din sistemul solar, mai fuseseră cazuri similare de autoapreciere laudativă din partea unor grupuri sau a unor indivizi. Ciudat era că, dispunând de asemenea creiere, ființele Troog elaboraseră un plan atât de vast pentru a obține ajutorul unei singure persoane care poseda, undeva în creierul său, abilitatea de a-i sprijini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
te superi? Bine, pa. Apoi se cuibărise în pat, deschisese laptopul și începuse pe Google căutarea Florentinei Bârză. Zogru privea de peste umărul ei și-i părea rău s-o vadă cum își pierde timpul. Pe poezie.ro erau câteva fraze laudative și 5 texte. Unul începea așa: mi-ar plăcea să te știu numai al meu/ stând cuminte/ în primul rând/ în sala mare a maționalului. Toate cuvintele erau scrise cu litere mici și în toate era vorba despre scenă, spectacol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Din păcate pentru mulți dintre ei, o dezbatere aprinsă - una din puținele plăceri rămase - poate însemna condamnarea la moarte. Numai luna trecută au fost executați pentru spionaj cinci de-ai lui Sun. Se făcuseră vinovați, în opinia acestuia, de aprecieri laudative la adresa lui Humphrey. Asemenea cazuri se întâlnesc în toate taberele. Pare neverosimilă ideea că în secolul al XXI-lea, în Statele Unite ale Americii, grupări izolate se războiesc ca în evul mediu. Ziarele nu pomenesc nimic despre evenimentele din Whipie, ceea ce e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
în plâns. Magicianul, galant, îi oferi o batistă. Peste cinci minute, Lucia era într-un taxi, iar după alte zece încuia pe dinăuntru ușa apartamentului și se arunca pe patul din dormitor, plângând în hohote. * Privind în urma femeii, Magicianul fluieră laudativ în timp ce aceasta se apleca pentru a urca în taxi, apoi se îndreptă liniștit către un alt decor, al unui alt scenariu. Cursorul se mută către colțul din dreapta sus al paginii, se așeză pe semnul x, apoi, după ce apăru fereastra care
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
vei duce totuși să colinzi, n-o să ai în nici un caz nevoie de tamburină, precum țiganii... Cu anii, continuam să ne desfătăm cu o groază de amănunte privitoare la tine. Nu cred să fi ratat ceva, cât de cât important, laudativ ori compromițător, în legătură cu tine... - Și... despre Antoaneta? - Mai ales despre Antoaneta, domnule Floyd. (Sărise soră-sa, doamna cea pufoasă.) - A trebuit să contribuim c-o iubitoare mână de ajutor la tot ceea ce s-a petrecut cu avortul. - ...Îi făcuseși rost
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
acest sens. Astfel, raportul întocmit de Cornel Iordache exclude utilizarea Armatei ca forță de reprimare împotriva demonstranților, în 21 decembrie 1989 la București. Costache Codrescu (în calitate de coordonator) și un grup de alți cinci militari au publicat o lucrare (scrisă dogmatic) laudativă cu privire la rolului Armatei în revoluție - Armata română în revoluția din decembrie 1989 (1994) - pornind de la premisa că Armata este „o instituție credincioasă năzuințelor de libertate ale poporului”, chiar dacă autorii admit faptul că au existat și „defecțiuni de cooperare și colaborare
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
faptului că fenomene identice sunt construite pe criterii pozitive și negative. Dacă stigmatele care apasă asupra continentului african duceau la îmbogățirea dezbaterilor cu numeroși avocați ai apărării și ai acuzării, aura care înconjura Asia până în 1997 presupunea mai multe pledoarii laudative deplasându-se dinspre Japonia spre Thailanda și chiar spre Vietnam, unde "socialismul de piață" trezea se pare capacități "ancestrale" pentru investiție... Aceste construcții etnoculturale, a căror miză părea a fi mai puțin ierarhizarea apartenențelor, cât o cartografiere ordonată a intereselor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sau prin sabotarea ei, prin gesturi stridente de nemulțumire, prin conflicte nejustificate, prin tulburarea activității din clasă etc.). Adepții Analizei Tranzacționale fac distincția precum s-a văzut anterior între stroke-uri pozitive, valorizante (ca: expresiile de considerație, de afecțiune, remarcile apreciative/laudative, replicile de încurajare etc.) și stroke-urile negative, devalorizante (ca: remarcile nepoliticoase, jignirile, desconsiderația, disprețul, insultele, scandalurile, încăpățânările, confruntările, conflictele etc.). Acceptând aceste premise, se pare că în condițiile nevoii de stroke-uri, de semne de recunoaștere, în lipsa celor pozitive (premiale), mulți
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
soții/colegii/rudele/profesorii se arată nemulțumiți, mereu copleșiți de presiunea termenelor și de amploarea problemelor, nemulțumiți de sine și aflați mereu în alergare/în contratimp, încât foarte rar mai știu au mai pot să adreseze/lanseze semne de recunoaștere laudative, încurajatoare, admirative. Climatul relațional se degradează, se încinge, stroke-urile negative se înmulțesc și se diversifică 2. Nevoia de aprobare socială În strânsă legătură cu nevoia de afiliere și cu cea de recunoaștere este și trebuința de aprobare socială. "Niciunul dintre
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
acesta le recunoaște ca aparținând unor membrii ai familiei, prietenilor sau cunoștințelor. În unele cazuri de psihoză delirant-halucinatorie, bolnavul atribuie vocile lui Dumnezeu, diavolului etc. (îndeosebi în psihoza cu tematică delirantă mistică). După conținut, vocile pot fi binevoitoare, agreabile, chiar laudative, sau neplăcute, răuvoitoare, constând în injurii, reproșuri, amenințări etc. Limbajul vocilor este cel mai frecvent unul uzual, obișnuit, din vocabularul curent, dar pot exista și voci care folosesc cuvinte necunoscute, străine, sau pot forma cuvinte care se pot încadra în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
caută să le explice prin acțiunea forțelor supranaturale, divine, sau prin acțiunea unor tehnici sofisticate, unde electromagnetice, laser etc. Halucinația auditivă poate fi percepută unilateral sau bilateral (la ambele urechi). Alteori au un caracter contradictoriu o ureche aude cuvinte frumoase, laudative, favorabile, încurajatoare, pe când la cealaltă aude numai amenințări, cuvinte jignitoare, înjurături. Acest tip de halucinații auditive s-au numit halucinații bilaterale antagoniste (Seglas). Mai există și halucinații auditive "bitonale" în care ceea ce variază este doar tonalitatea vocii. O halucinație auditivă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
precum și din neputința specifică spiritului critic care, neavând să opună o operă, se opune pe sine, în absența ideii proprii și în numele bunului- simț, ca spirit critic gol. Tot ce este emis aici în pozitiv se rezumă la vidul epitetului laudativ ("marele gînditor" etc.), iar tot restul este o contestație constantă și oarecum haotică la nivelul tencuielii unui edificiu pe care, de altfel - lipsindu-i lectura tratatului inedit de ontologie - Paleologu nu îl cunoaște în integralitatea lui. Scrise cu vervă de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
medievale asupra femeii erau frecvent polarizate între două extreme, a laudei sau a condamnării, femeia era fie „hominis confusio”31, fie „sprijinul și raiul și plăcerea”32, așa cum apare definită în Povestirile din Canterbury. Accentele satirice se îmbină cu tonul laudativ, se merge de la panegiric până la invectivă directă. Sunt și critici literari care au încercat să tempereze aceste polarități, afirmând că textele misogine nu trebuie întotdeauna interpretate literal, ele mai curând înfățișau tendința medievală de a adopta un punct de 28
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
măcinată de boală și de moarte. Un elogiu adus femeii se constituie nu doar acest cuvânt înainte al naratorului, sub vocea căruia se întrezăresc crezurile autorului, ci și introducerea făcută zilei a patra a povestirilor: asistăm la o mărturisire apreciativă, laudativă chiar, încărcată de devoțiune profundă față de eternul feminin. Femeia se transformă în deziderat, devine unica cale de a accede la profunzimea lucrurilor, de a se împlini pe plan 124 Giovanni Boccaccio, op. cit., p. 6. 125 Janet Levarie Smarr, Boccaccio and
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este un revers al operei dantești. În timp ce dragostea lui Dante pentru Beatrice era sacră și înnălțătoare, Fiammetta povestește despre concupiscență și o dragoste adulterină distrugătoare. Întâlnim topoi familiari: Fiammetta stă în biserică în sâmbăta Paștelui și este apreciată de privirile laudative ale multor bărbați, observă privirea unui tânăr, deosebit de fermecător, plin de grație și foarte elegant îmbrăcat. Preocupată de reputația proprie, la început manifestă reticență în a se îndrăgosti, dar mândria ei va fi subjugată și va ceda. Dragostea lor este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a lui Chaucer, impun niște adevăruri în care nu suntem convinși că cei doi cred cu adevărat.465 Femeile sunt reduse, în cele din urmă, la tăcere.466 Târgoveața din Bath a fost percepută diferit de către critica literară, de la tonul laudativ, până la cel mai ironic, poate și din cauza personalității duale a personajului feminin, pe care am subliniat-o anterior. „În cei mai obișnuiți termeni, este absurdă și grotescă”467 . Walter C. Curry consideră că este „atât de plină de omenesc și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
grația pe care pasiunea lor nu a uitat niciodată să le cultive. Ceea ce este interesant ține de faptul că durerea pierderii și a plângerii femeii iubite duce la rememorarea unor imagini din trecut încărcate de bucurie 647. „Ampla descriere extrem de laudativă a ducesei, deși în mare măsură tributară convențiilor literare medievale, pare să fie veridică. Blanche, spun mărturiile vremii, a moștenit caracterul integru și bunătatea tatălui ei Henry, primul duce de Lancaster. Căsătoria ei, în 1359, cu John of Gaunt a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
chiar dacă notele ironice mai ascund firave urme de misoginism. Aspectele antifeministe pe care le am evidențiat în scrierile lor nu fac decât să contureze un portret mult mai credibil, mai autentic a ceea ce reprezintă feminitatea. Dacă ar fi fost totalmente laudativi și îngăduitori cu personajele feminine pe care le portretizează, ar fi pierdut mult în sfera realismului incipient pe care îl configurează. Virtutea și viciul personajelor feminine par a nu avea însemnătate decât dacă conduc spre aventuri, spre evenimente neobișnuite guvernate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
medievale asupra femeii erau frecvent polarizate între două extreme, a laudei sau a condamnării, femeia era fie „hominis confusio”31, fie „sprijinul și raiul și plăcerea”32, așa cum apare definită în Povestirile din Canterbury. Accentele satirice se îmbină cu tonul laudativ, se merge de la panegiric până la invectivă directă. Sunt și critici literari care au încercat să tempereze aceste polarități, afirmând că textele misogine nu trebuie întotdeauna interpretate literal, ele mai curând înfățișau tendința medievală de a adopta un punct de 28
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
măcinată de boală și de moarte. Un elogiu adus femeii se constituie nu doar acest cuvânt înainte al naratorului, sub vocea căruia se întrezăresc crezurile autorului, ci și introducerea făcută zilei a patra a povestirilor: asistăm la o mărturisire apreciativă, laudativă chiar, încărcată de devoțiune profundă față de eternul feminin. Femeia se transformă în deziderat, devine unica cale de a accede la profunzimea lucrurilor, de a se împlini pe plan 124 Giovanni Boccaccio, op. cit., p. 6. 125 Janet Levarie Smarr, Boccaccio and
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]