398 matches
-
Str. Parc Someș de Jos nr. 4 ap. 7 țel. 094565549 7385 COTUNA MARIA (n. 1953) Satu Mare, Centru Nou C25/33 țel. 841751 3649 CRISTIAN AUREL (n. 1936) Cărei, Str. Doina nr. 16 țel. 861079 17286 CSURY NICOLAE (n. 1950) Lazuri, nr. 209 țel. 094561721 3651 DAVID ELVIRA (n. 1956) Tășnad, Str. Zorilor 35/7 țel. 094535319 11721 DEAC ELVIRA (n. 1954) Tășnad, Str. Constructorilor 13/5 țel. 825565 7389 DIENES MARGARETA (n. 1958) Negrești Oas, Str. Victoriei 31/3 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Str. Mircea Cel Bătrîn 13 țel. 094702820 TETIS MIRELA Satu Mare, Str. Clabucet 5 bl. 1/91 VAJDA EVA Satu Mare, Str. Careiului 32 bl. 10/95 țel. 740010 CONTABILI AUTORIZAȚI STUDII MEDII HORA NICOLETA Satu Mare, Str. Humulești 9/9 IANKI MONICA Lazuri 337 KERESZTESI MONICA Satu Mare, Str. Aurora E17/7 țel. 742833 KOZAN MARGIT Lazuri 686 țel. 094476046 MATYAS ERSZEBET Satu Mare, Str. Careiului 10 Bl. 12/53 MICU MIA Satu Mare, Centru Nou bl. C 28/19 țel. 736689 ONAKA ZAMFIRA Apă, Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
bl. 1/91 VAJDA EVA Satu Mare, Str. Careiului 32 bl. 10/95 țel. 740010 CONTABILI AUTORIZAȚI STUDII MEDII HORA NICOLETA Satu Mare, Str. Humulești 9/9 IANKI MONICA Lazuri 337 KERESZTESI MONICA Satu Mare, Str. Aurora E17/7 țel. 742833 KOZAN MARGIT Lazuri 686 țel. 094476046 MATYAS ERSZEBET Satu Mare, Str. Careiului 10 Bl. 12/53 MICU MIA Satu Mare, Centru Nou bl. C 28/19 țel. 736689 ONAKA ZAMFIRA Apă, Str. Someșului 156 țel. 36A ONET VERONICA Cărei, Cart. Mihai Viteazu I, Aleea Bujorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Undiului, Valea Pleșii. - denumiri care atestă originea localității: Dealul Moiseiului. Munții localității: Pietrosu, Măgura Mare, Troian și Bătrâna Dealuri: Săcelului, Hlașca, Beresii, Moiseiului, Arșița, Deluț, Znida, Măguricea, Poduri, Stăpan, Purcăreț, Hâgele, Piciorul Gradului, Tunsului, Motoiului, Podul lui Ciuban, Rogorului, Mare, Lazul, Lăcșorul, Jurchii, Leurda, Față, Muncelaș, Alacul, Păroșii, Prisloapa. Văi: Uncoaiei, Beresii, Rea, Măguricii, Morii, Sânii, Undiului, Săcăturii, Hotarului, Pleșii, Motoiului, Săliștii, Păulenilor (Polenilor), Vășcoaiei (în unele variante, Ivășcoaiei), Ciuban, Pecijnei, Păroșii. Izvoare: Izvorul lui Dragoș și Izvorul Negru Moiseiul, ca
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
Sheba stătea peste el, îmbrăcată în doctoriță, cu halat și mască. Îl „opera“ spre deliciul celor zece băieței și fetițe plini de curiozitate care stăteau în fața ei. — Acum, zicea ea cu un puternic accent german, am eztraz ochii. O să vă laz pe toți să vă uitați cu atenzie la ei. Vă rog ză îi dați și colegului după ce azi terminat. Copii se bâțâiau și țipau în timp ce două boabe mari, decojite, de struguri treceau de la unul la altul. — Zper că toți v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
dialecte (LL vorbește de un număr cuprins între 25 și 57 de limbi) vorbite în munții Caucaz. Ethnologue separă aceste limbi în două familii: 1. Kartveliană (limbi caucaziene de sud), care cuprinde cinci limbi: georgiana/gruzina (4 mîl.), iudeo-georgiana, svan, laz și mingreliana. 2. Nord-caucaziană, cu două ramuri: est-caucaziană cu 29 de limbi (andi, avar, khinalugh, lak, lezgi, tabassaran, rutulă, udi, cecena, ingușă, hunzib, dido etc.) și vest-caucaziană cu cinci limbi (abază, abhază, adîghei, kabardiană, ubîcă). Sistemele consonantice sînt extraordinar de
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de ani. Din așezările vechi s-au emis „tentacule de ieșire la căile de acces principale” (legăturile dintre localități erau prin pădure, pe cărări și drumuri necunoscute), ca Tarnița Nouă din Tarnița Veche, Valea Râtei din Taula, Satu Nou din Laz și Dealu Perjului. Aceste sate vechi, în timpul politicii așa zisei „epoci de aur”, au stagnat, ba chiar amenințate cu desființarea, lăsate fără energia electrică, școli și alte utilități. După 1989, aceste sate (Taula, Onceștii Vechi, Tarnița Veche) se dezvoltă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Lehănceanu, Costică Secară, Ion Zamfir, preotul Gheorghe Ciuche și Gheorghe Huțu. Dintre crâșmele și prăvăliile din sat amintim crâșma lui Ion Carp (unde se află în prezent stația meteorologică) și prăvăliile lui Vasile Zaharia și a lui Dumitru Lehănceanu (în Laz). În anul 1978, s-a construit un local nou pentru magazin, ce a fost bine aprovizionat cu mărfuri, unele dintre acestea putând fi achiziționate prin schimb cu alte mărfuri. În satul Oncești au fost descoperite vestigii aparținând culturii Dridu (sec
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1945 a avut loc în anul 1949, în 3-5 martie, când Plenara C.C. al Partidului Muncitoresc Român a hotărât înființarea Gospodăriilor agricole de stat și a gospodăriilor agricole colective. În 1951 a luat ființă G.A.C. „Victoria Socialismului” în satul Laz, care cuprindea aportul a 25 de familii cu mai puțin de 50 de hectare și cu o valoare a patrimoniului de 180.000 de lei la acea dată. Era începutul primului seism al agriculturii private. Ce a urmat? O intensă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1990, au dat naștere la interminabile procese care fac să se adeverească zicala „un petic de pământ - un sac de hârtii”, ce face referire la volumul mare de acte justificative pe care îl implică asemenea demersuri juridice. Locuitorii satelor Oncești, Laz, Bărboasa și Dealul Perjului păstrează în firea lor o mândrie aparte ce-și are originea în neamul lor de răzăși (cei care aveau în proprietate mai mult pământ se socoteau „boiernași”), spre deosebire de vecinii lor din Tarnița și Satul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
colinelor erau legate de o rețea de drumuri greu circulabile. În satele răzășești de veche tradiție, lunca, islazul, pădurea și pășunea erau ale obștii și poartă până astăzi amprenta unor aspecte arhaice și urmele unui înalt grad de ruralitate (Bărboasa, Laz, Dealul Perjului, Taula, Onceștii Vechi). SOLURILE Factorii pedogenetici de o diversitate neobișnuită au influențat în această zonă un înveliș de sol complex. Pe suprafețe mari predomină molisoluri, iar pe dealurile mai înalte din est și vest, mai împădurite, întâlnim argiluvisoluri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
extrase din anumite puncte au fost utilizate la fabricarea cărămizii, chirpicilor și la tencuirea clădirilor din bârne (așa s-a realizat clădirea școlii din satul Dealu Perjului în anul 1964 - din chirpici realizați de către familiile Benescu în cărămidăriile din satele Laz și satu Nou). Anterior anului 1962, pe seama argilei, în satul Tarnița exista o grupare de meșteri olari, sub conducerea meșterului Ion Miron. Începând cu anii comunismului, acest meșteșug a dispărut, din păcate. În zona comunei, în albia diferitelor pâraie, cum
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
incinerare și așezări carpice de pe "Toplița" unde au fost identificate mai multe locuințe de suprafață și bordeie din sec. II- III d.Hr. Săpături de salvare s-au mai efectuat într-o așezare neolitică aparținând fazei Cucuteni A, pe Laz, la "Țintirim", precum și în punctul "Cioara", unde a fost descoperit un număr de 16 morminte cu un bogat inventar aparținând populației carpice din sec. al III-lea. Ar mai fi de adăugat că urme daco-carpice au mai fost descoperite și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dealu Perjului - Monede Ceramică din necropola daco-carpică din tezaur Bărboasa de la Bărboasa (reproducere după revista ,,Carpica’’) (reproducere după revista ,,Carpica’’) Se poate afirma din cele prezentate mai sus ca fiind învăluită în negura veacurilor vechimea localităților Bărboasa, Dealul Perjului și Laz, neamintindu-se despre satele Taula și Onceștii Vechi, vechimea acestor localități pierzându- se în necunoscut. Săpăturile arheologice și numeroasele vestigii descoperite pe teritoriul comunei Oncești de astăzi aparțin unor etape eșalonate în timp, de la neolitic la epoca medievală. Rețin atenția
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dispus de documente care să ateste exact când și cine s-a așezat prima dată în satele actuale ale comunei noastre. În mod cert, începuturile populării acestor meleaguri datează din secolul al II-lea î.H. pentru satele Valea Iepei, Laz, Dealu Perjului și Bărboasa, iar satul Tarnița abia în sec.XVIII-lea.. Din poveștile bătrânilor Costică Savin, Cezar Pușcuță și T. Jugaru rezultă că, așa cum îl știm din anii copilăriei, până după al doilea război mondial, satul părea gârbovit de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în casă. Acest vechi obicei se practică în satele Bărboasa, Onceștii Vechi și Taula. Dacă gazda binevoia să le deschidă, colindătorii aveau parte de obișnuitele daruri: colaci, covrigi, cozonaci, nuci, mere sau chiar bani. Cu ani în urmă, în satul Laz s-a întâlnit obiceiul umblatului preotului cu icoana reprezentând nașterea lui Iisus, icoană pe care membrii fiecărei case o sărutau cu evlavie. Se practică în fiecare sat. Adevăratul colindat se desfășoară însă în seara și noaptea de Crăciun. În satele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
18 din 1991 a creat premise pentru reînvierea multora dintre frumoasele tradiții ale satului de altădată. PORTUL POPULAR În evul mediu, în zona Colinelor Tutovei, au fost atestate documentar numeroase sate răzășești, printre care și satele Bărboasa, Dealul Perjului, Oncești, Laz și Taula. În urma Convenției de la Constantinopole (7 mai 1775), Bucovina a rămas sub administrație militară austriacă, devenind teatrul confruntărilor dintre armatele austro-ungare și cele ruse, ceea ce a făcut ca mulți români bucovineni să ia drumul bejăniei spre Basarabia, Moldova
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
însemn profesional, în Tarnița, un număr restrâns de reprezentanți ai vechii generații (Gherase, Maftei și Negru) mai poartă și astăzi pe după gât „gluga ciobănească”, arhaica piesă moldovlahă, ajunsă până astăzi din vremuri străvechi. În satele răzășești Bărboasa, Dealu Perjului și Laz portul național era asemănător cu cel din restul comunei, cu deosebirea că peste jaletcă, sumanul denumit „cherpeneag” era ornamentat cu benzi înguste și decupaje florale din catifea. Încălțămintea purtată după anul 1900 consta din iminei 3 făcuți „de porunceală”, la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
POPA, Mircea (29.I.1939, Lazuri de Beiuș, j. Bihor), critic și istoric literar. Este fiul Anei (n. Negrău) și al lui Alexandru Popa, preot. Face clasele primare la Bogei și Ciutelec, iar gimnaziul la Popești, județul Bihor (1950-1953). După ce urmează cursurile liceale la Oradea (1953-1955
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
județul VÎlcea), etc. De mare apreciere - În special În cadrul turismului internațional - se bucură colecțiile și atelierile de picturi pe sticlă. Sunt renumite astfel În Carpații Meridionali, În Întreaga țară și chiar pe un plan mult mai larg localitățile: Săsciori, satul Laz (Alba), Avrig, CÎrțișoara, Gura RÎului, Porumbacu de Jos și Săliște, (Sibiu). În bimilenara sa istorie, poporul român care este dotat cu un extraordinar simț artistic a dezvoltat o puternică viață spirituală și materială transmisă din generație În generație pînă În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
născut aici (1848-1904), participant la războiul de independență din 1877, autor Tudor Panaint; - etnografie și folclor: - echipe de fluierași, centru artizanal, o secție a sălii populare de artă pentru olărit, - centru de ceramică, important centru de pictură pe sticlă, satul Laz, centru renumit de cusături-țesături, - renumite tîrguri de oi cu veche tradiție; - hidrocentrala cu lac de baraj la Tău. SĂLIȘTEA. - m. arh.: Schitul Lactea cunoscut pentru activitatea culturală românească (sec. XVII), aici a funcționat și o importantă școală românească și un
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
în genere, cu excepția tentaculelor din NV și E, care au o textură geometrică liniară a ulițelor.Sectorul sudic al satului care este mai nou are o textură geometrică rectangulară, iar pe o porțiune de cea 1 km (de la NV.Vcătre lazul de pe Durăceasa,) o textură liniară a ulițelor. În ansamblu rezultă aspectul unei texturi mixte, mai ales că în sectorul civic se conturează chiar o textura radioconcentrică. II.4.4. Clasificarea așezărilor Toate aș ezările din comuna Țibănești și-au păstrat
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
ardere. De aici și originea toponimului, legată de configurația terenului respectiv. Acest nume de loc este atestat de O. Racoviță, în Dicționarul geografic al județului Bacău (1895). Et.: ap. arșiță “teren defrișat” (sinonim cu curătură, runc - de origine latină - și laz - de origine slavă) d. lat. arsicia. Menționăm că numele topic Arșița (simplu sau însoțit de determinanți) este întâlnit în toate zonele geografice din România. BAHNA, loc mlăștinos în nord-vestul localității Dumbrava. Et.: dacă unele dicționare (Candrea - Adamescu, Șăineanu) indică o
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
șipot ») d. bg. čiučur. CURĂTURI, teren arabil din localitatea Rădeana. În vechime, a fost un loc împădurit, care a fost defrișat pentru agricultură și, mai ales, ca schimbare a vetrelor de sat, încât termenul curătură a devenit sinonim cu arșiță, laz, runc. Et.: ap. curătură d. cura (lat. curare ) + suf. -ătură. DEALUL POGONULUI, teren arabil în nord vestul localității Dumbrava. Numele este legat de împroprietărirea localnicilor, după reforma agrară a lui Cuza. Numele topic se leagă, deopotrivă, de natura terenului și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
urmă sunt prinși. În pădure sunt și alte animale: cele sălbatice etc. vindireu flueră de trei ori; a treia oară neisprăvit. la 1852 "sfatul orășenesc al Capitalei". Hrisov = Chrysobul f. În sufletul fiecărei femei, înflorește și se ofilește un trandafir. lazuri = curături. grohotișuri = adunături de bolovani și morene. Braniște = rezervă domnească de pământuri. Seimeni îmbrăcați în roșu, darabani în haine cerchezești verzi, calarași cu bonte și nadragi albaștri și arnăuțime cu straie cusute cu fir și înarmată cu pistoale și iatagane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]