735 matches
-
să ardă și să fiarbă bine cu apă și să se spele. Răsătura de corn se presară pe pecingine de 2-3 ori, că-i va trece. Pentru ca să crească părul pe cap: să ia rădăcină și frunze de brie, să facă leșie și să se spele pe cap. Pentru negi pe măini sau pe picioare: apă tare să cumpere de la spițerie (farmacie) și să se spele cu ea. Alta: să se spele cu must de balegă de vacă. Pentru păducel (panarițiu) pe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Pentru negi pe măini sau pe picioare: apă tare să cumpere de la spițerie (farmacie) și să se spele cu ea. Alta: să se spele cu must de balegă de vacă. Pentru păducel (panarițiu) pe mâini sau pe picioare: să facă leșie din coajă de păducel negru, care face păducele negre și să se scalde (spele). Pentru surpătură (hernie) la om sau la femeie: este bună o buruiană ce se cheamă coconași și să fie gogoașele roșii ca cireșele, să le sape
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
trag o fugă în grajd, să văd de ce întârzie bărbatul acesta al meu. Eram sigură că e în grajd. Numai el mulgea vaca. Se scula cu noaptea în cap... dimineața, când se trezea din somn, se spăla pe mâini cu leșie și săpun, lua găleata, și la muls. Nu-mi venea să cred ochilor! Vaca nu era mulsă și omul meu nicăieri. Îl caut prin grădină, prin ogradă... Nici urmă de bărbat! Am intrat la bănuieli. O fi totuși la pădure
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
dar în ansamblu se asigura o hrană relativ suficientă alienaților. Ospiciul avea și o spălătorie (un feredeu) unde se spăla inventarul moale lenjeria bolnavilor și a personalului. Spălătoria, o încăpere mică, avea ca instalații un cazan îngropat, " 1 balie, puțină leșie, 4 frânghii (dar putina și frânghiile erau putrede), precum și "1 pereche mângălaie mică și 1 mângălaie mare, pe picioare". Nu se făcea baie bolnavilor aici, spălătoria având unicul scop de întreținere a lenjeriei. În acest cadru, viața bolnavilor se desfășura
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
descântece, mai ales descântece "de dragoste". Vinerea, considerată zi sfântă, este ținută cu strășnicie de femei: ele nu cos și nu coc, de teama bubelor și ca să nu împungă cu acul în ochii Sfinte Vineri; nu spală rufe, nu fac leșie, nu torc, nu scot gunoiul din casă, nu zolesc, nu opăresc de teamă ca Sfânta Vineri să nu le apară noaptea în vis ca să le certe și să le schilodească. Vinerea bărbații nu lucrează la vie, nu găuresc în lemn
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
le pun cercei, ca să nu-i doară capul. Pe cine strînge cruciș de cap popă făcut din nou, nu-l mai doare capul. Să nu lași să-ți caute doi în cap, că faci și mai multe gîngănii. Să strecori leșia prin mătură lată dacă vrei să fii curat în cap. Mîța și cînele cînd au durere de cap mănîncă iarbă. Capac Cînd a plesni căpacul de pe oală, să știi că ai să prinzi o mare veste. Capră Laptele de capră
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prin casă, și primăvara, cînd fac straturile, presară cenușă amestecată cu gunoi zicînd: „Cum n-am mîncat eu diminețile ajunurilor, așa să nu mănînce nici o lighioaie roadele.“ Să nu zvîrli cenușa în bătătură, că faci a sărăcie. Să nu faci leșie cu cenușă de ciocani* (hluji*), că faci mătreață. Cer Cerul este ca o movilă nemărginită. Sf. Ilie obișnuiește să iasă cu carul său, ba la plimbare, ba cu treburi de-ale casei. Carul lui e lucru sfînt, dumnezeiesc, nedat lumii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
jos, apoi se crede că e semn pentru sosirea de oaspeți. Dacă a plecat vreun oaspe, apoi se crede că nu-i bine a mătura imediat după el, căci la din contra, n-a mai veni. Oboseală Să nu faci leșie lunea, miercurea și vinerea, că e rău de oboseală. Obraz Cînd îți ard obrajii, te vorbește cineva de rău. Ochi Primăvara de vei vedea mai înainte călugăriori-brebeni*, să te lovești cu ele peste ochi, zicînd: „Călugăriori-brebeni vestejească, ochii mei întinerească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
răsare, nici cînd apune, c-apoi capeți puhoiele* la ochi. Puhoielele de la ochi se vindecă dacă te speli cu apă din troaca unde beau caii. Să nu te speli pe cap lunea, miercurea și vinerea; nici femeile să nu facă leșie, că e rău de căzut și te vor durea ochii. Dacă dor pe cineva ochii, e bine a-i freca cu ud de om. Boala de ochi se vindecă spălîndu-te cu apa în care și-a spălat preo tul mînile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă se varsă rachiu e pagubă. Cînd torni cuiva vin sau rachiu în pahar, nu-i bine. Din vinul de la paus* trebuie să guste întîi preutul și apoi ceilalți creștini, căci se ușurează sufletul mortului. Vineri Vinerea nu se face leșie, nici se toarce, nici se coase, nici cămeși se spală, că e rău de pățanii. Vinerea sau Sf. Vineri este o zi în care femeile se abțin de la multe lucruri, precum pieptă natul, măturatul în casă, facerea de leșie etc.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face leșie, nici se toarce, nici se coase, nici cămeși se spală, că e rău de pățanii. Vinerea sau Sf. Vineri este o zi în care femeile se abțin de la multe lucruri, precum pieptă natul, măturatul în casă, facerea de leșie etc., căci [se] crede că, lucrînd vreun lucru de acestea, li s-arată, adică femeia care lucră pățește ceva: o cuprinde vreo boală, îi coace vreun deget, i se aruncă abuba* etc. Unele femei nu lucrează vinerea, fiind rău de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a înnădi J jărbiuță - jurubiță jigadie - dihanie jigodie - jigăraie, boală la cîini jîr - jir, fructul fagului jora (a) - a jura juvină - jivină L la (a) - a spăla pe cap lăicer - covor lămură - lamură, partea cea mai bună lăutoare - apă (cu leșie) pentru spălat legătură - vrajă lemn-de-cîine - lemn, măliniță lemnar - trunchi pe care se sparg lemnele lemnie - plantă leucă - lemn încovoiat care se introduce în capul osiei libarcă - gîndac de noapte lighioaie - insectă vătămătoare limbar - limbariță, vezicule sub limbă linchi (a) - a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
arie cu snopi Z zăbală - boala caș-la-gură zăcea de gură (a) - a fi pe moarte zăpri (a) - a nu putea urina zdreveț - plantă zgrepțăna (a) - a se cățăra zloată - belșug; noroc zlot - duh rău zoli (a) - a spăla rufe cu leșie zvîrcolac - vîrcolac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
În țara nemțească sunt case cu etaj, un fel de "case una peste alta", ulițele sunt făcute dintr-o singură bucată de piatră pe care se plimbă cucoane cu pălării și boieri cu ceasornic. Toți beau bere, "un fel de leșie amară". În târguri și în sate sunt școli, unde copiii învață carte. Acolo stăpânește legea, și un morar a câștigat procesul cu împăratul, iar negustorul n-a fost atacat de nimeni. După ce a intrat în Țara Moldovei, vameșii i-au
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
împărtășea și autorul. În urma indicațiilor Smarandei, Nică însuși cred că băieții „cu părul bălai precum el pot invoca vremea frumoasă dacă se joacă afară când plouă, că unele pericole pot fi îndepărtate prin descântece, și că însemnarea corpului uman cu leșie sau noroi oferă protecție împotriva deochiului. Naratorul își exprimă totodată și regretul de a nu-i fi arătat mamei toată aprecierea lui, referindu-se la copilărie ca la „vârsta cea fericită-. Această introducere este urmată de o prezentare a interacțiunilor
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
la temperaturi mari și sub presiune cu o soluție de hidroxid de sodiu 8-10%. Acest tip de lignină este, la fel ca și ligninele acide, un produs puternic modificat în comparație cu protolignina și are o culoare brun-închis. Tiolignina - se găsește în leșiile negre reziduale rezultate de la fabricarea celulozei prin procedeul sulfat, când, ca agent de dezincrustare a lemnului se folosește un amestec format din hidroxid de sodiu și sulfură de sodiu. Din aceste soluții, lignina poate fi precipitată prin neutralizare cu acid
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
Lignina separată din soluțiile de la fierberea natron este denumită lignină natron sau sodică, în timp ce produsul izolat de la dezincrustarea sulfat este cunoscut ca lignină sulfat. Aceasta din urmă conține cantități variabile de sulf, fapt pentru care este denumită și tiolignină. 34 Leșiile negre de la fierberile alcaline conțin lignină, acizi derivați din hidrații de carbon și mici cantități de substanțe extractibile (tabelul 1Ă. Cu excepția acizilor grași și rezinici, tot acest material este ars pentru a produce căldura necesară recuperării compușilor anorganici prin formarea
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
formarea carbonatului de sodiu și reducerea sulfului prezent în diferite combinații la sulfură de sodiu. Aceste produse sunt recaustificate și reciclate pentru o fierbere ulterioară. Din cantitatea de căldură rezultată prin arderea materialului organic circa 80% se consumă pentru concentrarea leșiei negre, astfel că operația de recuperare se realizează cu un mic exces de energie termică. Tabelul 1. Compoziția leșiilor negre de la fierberile sulfat și natron Cantitatea de produs, % față de substanța uscată din leșia neagră de la fierberea Compus identificat în leșia
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
și reciclate pentru o fierbere ulterioară. Din cantitatea de căldură rezultată prin arderea materialului organic circa 80% se consumă pentru concentrarea leșiei negre, astfel că operația de recuperare se realizează cu un mic exces de energie termică. Tabelul 1. Compoziția leșiilor negre de la fierberile sulfat și natron Cantitatea de produs, % față de substanța uscată din leșia neagră de la fierberea Compus identificat în leșia neagră sulfat natron Lignină Acizi grași și rezinici Lactone și oxiacizi Dioxid de carbon Acid acetic Acid formic Nedeterminat
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
organic circa 80% se consumă pentru concentrarea leșiei negre, astfel că operația de recuperare se realizează cu un mic exces de energie termică. Tabelul 1. Compoziția leșiilor negre de la fierberile sulfat și natron Cantitatea de produs, % față de substanța uscată din leșia neagră de la fierberea Compus identificat în leșia neagră sulfat natron Lignină Acizi grași și rezinici Lactone și oxiacizi Dioxid de carbon Acid acetic Acid formic Nedeterminat 54,3 2,5 30,3 5,2 3,7 4,0 58,5
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
leșiei negre, astfel că operația de recuperare se realizează cu un mic exces de energie termică. Tabelul 1. Compoziția leșiilor negre de la fierberile sulfat și natron Cantitatea de produs, % față de substanța uscată din leșia neagră de la fierberea Compus identificat în leșia neagră sulfat natron Lignină Acizi grași și rezinici Lactone și oxiacizi Dioxid de carbon Acid acetic Acid formic Nedeterminat 54,3 2,5 30,3 5,2 3,7 4,0 58,5 32,6 1,2 7,7 Cu excepția
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
de sodiu și reducerea sulfului prezent în diferite combinații, la sulfură de sodiu. Aceste produse sunt apoi recaustificate și reciclate pentru o fierbere ulterioară. Din cantitatea de căldură rezultată prin arderea materialului organic, circa 35 80% se consumă pentru concentrarea leșiei negre, astfel încât operația de recuperare se realizează cu un mic exces de energie termică. Rășinile și acizii grași din lemn se recuperează sub forma uleiului de tal, care este un produs secundar rentabil . Încercările de a izola acizii organici din
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
negre, astfel încât operația de recuperare se realizează cu un mic exces de energie termică. Rășinile și acizii grași din lemn se recuperează sub forma uleiului de tal, care este un produs secundar rentabil . Încercările de a izola acizii organici din leșia neagră s-au dovedit fără succes. Din cantitățile relativ mari de leșie neagră alcalină, recuperarea acizilor formic și acetic nu este economică și nici propunerile de separare a acizilor zaharic și izozaharic n-au fost încă industrializate. Produsele cu masă
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
energie termică. Rășinile și acizii grași din lemn se recuperează sub forma uleiului de tal, care este un produs secundar rentabil . Încercările de a izola acizii organici din leșia neagră s-au dovedit fără succes. Din cantitățile relativ mari de leșie neagră alcalină, recuperarea acizilor formic și acetic nu este economică și nici propunerile de separare a acizilor zaharic și izozaharic n-au fost încă industrializate. Produsele cu masă moleculară mică rezultate din scindarea ligninei sunt prezente ca amestecuri care constau
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
n-au fost încă industrializate. Produsele cu masă moleculară mică rezultate din scindarea ligninei sunt prezente ca amestecuri care constau din compuși cum ar fi: guaiacolul, vanilina și catechina, al căror conținut total reprezintă numai 4% din substanțele solide ale leșiei negre. Constituentul organic principal, lignina, se poate recupera cu randamente suficient de ridicate prin acidulare și filtrarea precipitatului obținut. Totuși, în acest fel se valorifică cantități mici, restul ligninei sulfat fiind supus arderii. Deși se pare că în acest fel
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]