1,966 matches
-
rămas sprijinit de perete. — Tacă-ți gura! spuse Josef și când femeia continuă să țipe, o luă de gât și o scutură. Dacă nu faci liniște timp de zece minute, te bag și pe tine sub pământ, Înțelegi? Văzu că leșinase și o aruncă Într-un fotoliu. Apoi Închise fereastra și ușa de la dormitor, pentru că Îi era teamă că, dacă se Întoarce În dormitor, țipetele ei ar putea fi auzite de polițist când ajungea cu rondul la triaj. Cheia o Împinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
interes și respect când i se anunța numele. Curând, Într-o oră sau două, va fi amantul meu - și, la gândul acesta, combinat cu unda de teamă În fața unei relații ciudate, fața Înțeleaptă și smeadă Își pierdu aerul familiar. Când leșinase pe coridor, fusese bun cu ea, oferindu-i mâinile care o Înveliseră cu o haină călduroasă, o voce care-i dăduse șansa să se odihnească În lux. Recunoștința Îi năvăli În ochi și dacă n-ar fi fost liniștea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cuvintele câștigau o anume greutate, care o reduseră la tăcere pe doamna Peters, chiar dacă n-o convinseră. — Sunt doctor. Le spuse cât de inutil ar fi fost să se aștepte de la ei să știe ce-i rușinea. Noaptea trecută fata leșinase. Îi prescrisese, pentru sănătatea ei, să-și ia o cușetă. Suspiciunea nu făcea decât să-l dezonoreze pe cel suspicios. Apoi i se alătură lui Coral Musker pe culoar. Nu puteau fi văzuți din compartiment, dar vocea doamnei Peters se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Ieri căutase singurătatea, acum se agăța de orice pretext ca s-o rețină un minut În plus. — Ce voiați să spuneți când ați zis „adevărata mea ocupație“? Întrebă ea. — Când am spus eu așa ceva? Întrebă el surprins. — Ieri, când am leșinat. — Visam. Am o singură Îndeletnicire. El nu mai spuse nimic și, după un moment, ea Își culese bagajul și plecă. Nimic din ce trăise n-o Îndreptățea să Înțeleagă În câtă singurătate Îl abandonase. „Am o singură ocupație.“ Era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cineva. El mă paște În pășuni verzi ... Făcu din nou o pauză și păru să prindă privirea lui Lauren. Pentru o clipă, amândoi au rămas cu ochii fixați unul la altul. — Și mă duce la ape de odihnă... ZDRANG! Lauren leșinase. — Mda, oftă Salome fără pic de compasiune, În timp ce o privea pe Lauren căzută În strană. Avea acest efect și asupra tuturor fetelor de la școala pregătitoare. — Seamănă atât de mult cu 1987 aici, Îmi place foarte mult, zise Salome, când intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
bune metode de sărutat dintre toți tipii cu care am fost până acum. A fost atât de plăcut, că am crezut că am o experiență În tunelul dintre viață și moarte. Totul a devenit alb și cred că am și leșinat pentru vreo două secunde. Cunoști sentimentul ăsta? — Oarecum... am evitat răspunsul. Nu reușeam să găsesc energia de a râde Împreună cu Lauren. Nu am scos decât un suspin adânc. — Vocea ta sună ca naiba. Ce ai pățit? Întrebă Lauren. I-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
mai fost și declarația ta vehementă că habar n-ai de pocher, că sticla ai cumpărat-o de la un student arab... Cît pe ce să te cred, să aplanez totul. Dar le-am spus ălora, ca chestie, să știe. Să leșine toți, nu alta. Îți dai seama în ce budă eram? Femeia a făcut o criză de nervi, soțul n-a vrut s-o creadă că nu s-a culcat cu tine..., a făcut scandal... Da?! Lăsa impresia că nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
a venit aici de dragul unei idei, că-i un tip aparte... Cînd a venit să mă roage, n-am putut să-l refuz, știam că pot găsi un argument care să-mi dea voie, legal... Cînd a adus-o, să leșin..., dar promisesem. Ast' noapte, continuă Mihai mai calm cînd ai optat pentru formula de tratament ca să mențină sarcina, nu te-ai gîndit că, de fapt, este copilul lui nenea Toader? Nu! Soțul meu nu poate avea copii. El n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Întâi o luase în jos pe East Finchley, conducând ca un invalid. Dar când se oprise la intersecția dintre High Road și Great North Road, lângă trecerea la nivel cu Elite Cattery, Bull îl atinsese din nou și aproape că leșinase. Poate că sentimentul nu fusese chiar atât de puternic în comparație cu ce trăise în timpul explorării de după trezire. În definitiv, acum știa că e acolo. Numai că de fiecare dată, vaginul părea că ia o nouă formă, că se proiectează într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
-i accentul de Pathé News și însoțindu-l cu un plonjon în genunchi și un tremur nefiresc de încântare. Freza umflată îi flutura la fiecare mișcare pe care o făcea simulând un act sexual. O domnișoară, auditor junior la Godstone, leșină din cauza emoției. Paharul de Cinzano îi lăsă o pată oribilă pe rochie. Bull era deja în parcare, aproape fugind. Trecând în revistă întâmplările din seara trecută, Bull își dădu seama că Pilsurile băute îi șterseseră din minte celelalte detalii. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
născută. După ce a plecat împărăteasa, Wu Zetian și-a sugrumat fiica și a acoperit-o cu un cearceaf. Când a venit împăratul Gaozong să-și vadă copila, a găsit-o moartă. Wu Zetian se preface că moare de tristețe și leșină. După ce află că numai împărăteasa venise între timp să-i vadă copilul, împăratul Gaozong trage concluzia că ea l-a ucis și începe s-o urască. În cele din urmă, suveranul o înlătură pe împărăteasa Wang și o înlocuiește cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de desert, în care se pune zahăr, iar în sud din contră, se pun sare și legume. Această tradiție își are rădăcinile în obiceiurile religioase budiste. Se spune că, atunci când Sakyamuni a plecat de acasă pentru a dobândi virtutea, a leșinat pe drum din cauza foamei și oboselii. O păstoriță care trecea pe acolo l-a luat cu ea și i-a dat să mănânce un terci din orez cleios și nuci. Întremat, Sakyamuni s-a așezat sub un tei pentru a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
chiu cu vai, capul lui Guță Bogdan s-a spart, adică i-a apărut o găurică în frunte, din care sângele țâșnea ca un izvor mititel. Guță, cu supranumele Puță, a căzut în genunchi, a căscat ochii mari și a leșinat. Găurica din frunte s-a făcut imediat cât o prună, cineva (nu eu) și-a sfâșiat tricoul și l-a bandajat, altcineva (nu eu) a arborat steagul alb. Propriu-zis n-a fost o capitulare, ci mai degrabă o încetare forțată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
cu uluire că filamentul becului, la nivelul zecimilor de secundă, își schimbă culoarea. Pe fondul acela de încântare, gata să le împărtășești și celorlalți descoperirea ta, intri într-o altă uluire. Brusc recunoști figuri, cuvintele capătă sens, pricepi că ai leșinat și că ești plin de sânge. Spaima lor e contagioasă, uiți de licăririle becului și te întorci grăbit în lumea reală. Cineva te curăță pe frunte și în păr cu o batistă umedă, altcineva te bandajează cu un fular peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
CÎt tînjeam după acea piele catifelată precum pielea de antilopă cea mai fină - s-o miros, s-o ating, să-i simt gustul ; și după acel păr bogat și revărsat unduitor pe spate - să-mi Îngrop fața În el, să leșin de Încîntare. Eram destul de conștient de părerea pe care ar avea-o ceilalți reprezentanți ai prezumptivei mele specii, puținii care s-ar fi aventurat să intre, de aceste ființe cu piele de catifea. Acolo unde eu vedeam Îngeri, ei ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
părea rău că n-am studiat mai bine dicționarul gestual ca să pot Înțelege ce spuneau aceste mîini. Îmi bătea inima să-mi sară din piept. Mi-am făcut griji În legătură cu slăbiciunea mea, ca nu cumva, de teamă și emoție, să leșin. Le-am privit cum se apropie și, cînd se aflau lîngă mine, am ieșit În fugă În mijlocul aleii, și lăbuțele mele au rostit „adio fermoar”. Am Încercat s-o spun cît mai răspicat, făcînd gesturi cît mai violente cu putință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
mele, să-și mai tragă românașii mei răsuflarea. Am urcat pe un munte. Turcii, cum m-au văzut, au luat-o după mine. Erau vreo treizeci de mii. Eu pe cal, tâgâdâm-tâgâdâm, până n-a mai putut calul și a leșinat. Am pornit pe jos înspre vârf. Turcii se apropiau. Când erau la 500 de metri, m-am oprit, am scos o stâncă din pământ și am rostogolit-o pe munte în jos. I-a strivit pe toți turcii, nu vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
meu... I-ar trebui un tată, iar mie mi-ar trebui un bărbat... - Dacă asta e tot ce trebuie, se rezolvă numaidecât, am zis. Am aruncat țigările pe fereastră și i-am aplicat doamnei Popescu un sărut interminabil. Mai-mai să leșine biata femeie, de bucurie, de fericire, de plăcere. - Unde este băiatul? am întrebat-o. - Vai, ce sărut... e în camera lui (arătă cu mâna înspre o ușă), se uită la televizor... Am intrat în camera puștiului, care se uită la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
maestrului se formă un lac de pișat. Cu mâna tremurândă și lipsit de cuvinte, marele om semnă hârtia pe care i-am întins-o. Ceilalți frați se buluceau spre ieșire. - Stați o secundă, am urlat, și o parte dintre ei leșinară instantaneu. Ceilalți se adunară într-un colț, tremurând ca niște oi în fața lupului. - Ce e? Ce dorești? îngăimă unul mai curajos. - Nimic. Dacă întâmplarea îl va scoate în calea mea pe unul dintre voi, pe stradă, la film, la operă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
n-avea nimic important de povestit. Petrecuse un weekend liniștit cu sora ei, care era infirmieră la Spitalul Princess Marina. Cumpăraseră niște stofă și începuseră să croiască o rochie pentru fiica surorii sale. Duminică fuseseră la biserică și o femeie leșinase în mijlocul unui imn. Sora ei o ajutase să-și revină și-i fierseseră niște ceai într-o încăpere de lângă biserică. Femeia era prea grasă, povesti ea, și căldura o doborâse, dar își revenise repede și băuse patru cești de ceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
călători din nord, trase la peron; un marfar încărcat cu minereu de cupru extras din minele din Zambia era garat, iar mecanicul stătea la taclale sub un copac cu un angajat al căilor ferate. Un câine cu un picior schilodit, leșinat de căldură, trecu șchiopătând pe acolo. Un copilaș curios, cu muci la nas, îi aruncă lui Mma Ramotswe priviri furișe, de după o masă, apoi se ascunse chicotind când ea îi zâmbi. Urma trecerea frontierei și coada ce înainta greoi în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Bozo stătea în fața lor, parcă dribla mingea, cu un pătrat de ciocolată pe vârful pantofului, c-un steguleț cu secera și ciocanul... cu o coroană din carton aurit pe cap, cu niște coarne ca de viking... Vreo două gagici au leșinat de emoție. - Îhî... Iau aparatul din geanta lui Tavi, îi verific blițul și, rotindu-mă ca un criminalist în jurul balabustei și al celor doi creatori, încerc să nu-mi scape nimic. Buricul închis într-un soare ca o moară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
inele, la inimă, arată că-i este greu să respire, ridică dantela până la jumătatea nasului și-și culege o lacrimă cu o batistă gălbuie. Veghează mai apoi, cu fruntea pe muchia copârșeului din mahon, cu mânere argintii. Dacă vrea să leșine, probabil o va face mâine, pe la 11.45-12.00, când se va termina speech-ul directorului, când va începe să recepționeze condoleanțele. Va marca finalul. O vor sprijini cei doi doctoranzi de casă ai lui Pârvulescu, special postați la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
o poezie patriotică, „Sunt fiu de vultur”, a apărut în Cutezătorii, am mers cu capacul de butelie să-l pună Gură pe lanț, lângă celelalte, am dormit pe țol lângă foc, am defilat în chiloți roșii pe stadion și-am leșinat că era prea cald și-am căzut de pe carul alegoric, era un glob care se deschidea ca o floare și de-acolo ieșeau baloane și noi trebuia să ne ținem de mâini și după aceea să alergăm repede-repede, să facem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
fără sadism, dar și fără să stea pe gînduri vreo clipă, așezîndu-i-le pe o piatră, pentru a le reteza dintr-o singură lovitură de macetă și pentru a cauteriza pe loc rana cu lama unui cuțit Înroșit În foc. Mendoza leșină de durere În ambele ocazii, avu febră și amețeli două zile la rînd, Însă În cea de-a treia trebui să se pună pe picioare și să fie din nou gata să lucreze douăsprezece ore pe zi, dacă nu voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]