350 matches
-
Isidor, episcop de Sevilia; Leandru a fost călugăr și a desfășurat o intensă activitate de convertire a vizigoților. El a fost sufletul conciliului din Toledo care a consfințit trecerea lor la catolicism ca urmare a convertirii regelui Reccared, în 589. Leandru fusese în 582 și la Constantinopol, unde îl cunoscuse pe Grigorie, care apoi avea să devină papă; printre epistolele lui Grigorie cel Mare găsim și unele adresate lui Leandru, căruia i-a dedicat și tratatul Despre morală în Iov. Leandru
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lor la catolicism ca urmare a convertirii regelui Reccared, în 589. Leandru fusese în 582 și la Constantinopol, unde îl cunoscuse pe Grigorie, care apoi avea să devină papă; printre epistolele lui Grigorie cel Mare găsim și unele adresate lui Leandru, căruia i-a dedicat și tratatul Despre morală în Iov. Leandru a scris și cîteva opere împotriva arienilor, însă pînă astăzi s-a păstrat doar un tratat, cel Despre educația fecioarelor și despre disprețuirea celor lumești (De institutione virginum et
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Leandru fusese în 582 și la Constantinopol, unde îl cunoscuse pe Grigorie, care apoi avea să devină papă; printre epistolele lui Grigorie cel Mare găsim și unele adresate lui Leandru, căruia i-a dedicat și tratatul Despre morală în Iov. Leandru a scris și cîteva opere împotriva arienilor, însă pînă astăzi s-a păstrat doar un tratat, cel Despre educația fecioarelor și despre disprețuirea celor lumești (De institutione virginum et contemptu mundi), dedicat surorii sale, Florentina și redactat în 589, la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
la catolicism, se răsculase împotriva tatălui său; acesta însă l-a asediat și l-a învins la Sevilia în 583; doi ani mai tîrziu, Ermenegild, redus la condiția de simplu cetățean, este asasinat de regele Sisbert la Tarracona. De altfel, Leandru a fost consilierul lui Ermenegild și apoi al fratelui acestuia, regele Reccared. între timp, Isidor își începuse formația culturală sub îndrumarea lui Leandru, fratele său mai mare, și a fost impresionat, probabil, de episodul crucial din istoria Spaniei marcat de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
tîrziu, Ermenegild, redus la condiția de simplu cetățean, este asasinat de regele Sisbert la Tarracona. De altfel, Leandru a fost consilierul lui Ermenegild și apoi al fratelui acestuia, regele Reccared. între timp, Isidor își începuse formația culturală sub îndrumarea lui Leandru, fratele său mai mare, și a fost impresionat, probabil, de episodul crucial din istoria Spaniei marcat de renunțarea lui Reccared la arianism și de proclamarea convertirii goților la catolicism, în 587-589, în cadrul conciliului de la Toledo. în 599, Isidor ocupă scaunul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
probabil, de episodul crucial din istoria Spaniei marcat de renunțarea lui Reccared la arianism și de proclamarea convertirii goților la catolicism, în 587-589, în cadrul conciliului de la Toledo. în 599, Isidor ocupă scaunul episcopal al Seviliei, ca succesor al fratelui său Leandru, și rămîne aici pînă la sfîrșitul vieții (636), bucurîndu-se de prietenia și de stima regilor vizigoți. Sigur de autoritatea sa, organizează al doilea conciliu provincial de la Sevilia în 619 și conduce marele conciliu de la Toledo din 633. Convertirea goților la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
un domeniu la altul, de aceea trebuie să ne gîndim că scopul său de a construi o enciclopedie creștină constă în combinarea tradiției antice cu gîndirea creștină. în fond, așa era formația sa, în care interveniseră cu autoritate fratele său Leandru, ca și regula monahală, însă un rol important a avut și bogata bibliotecă a episcopatului Seviliei unde, așa cum ne spune chiar Isidor în Versurile despre bibliotecă, se găseau opere sacre și opere profane. Din ele trebuie culese rozele, cum spune
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
1949. Cu destinație didactică, editează la Chișinău, frecvent în colaborare cu preotul Cicerone Iordăchescu, câteva „texte mici pentru prelegeri și exerciții de seminar” din scrieri ale lui Lactantius și Grigore din Nyssa. Traduce dialogul Gorgias de Platon, romanul Hero și Leandru de Musaios, texte din Lucian din Samosata, Dionisie Pseudo-Areopagitul ș.a. De asemenea, editează texte sanscrite în original, cu transcriere latină, versiune românească, și comentarii: sutre din Gramatica lui Pan.ini, originalele echivalentelor lui G. Coșbuc din Antologia sanscrită, sentințe și
SIMENSCHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
numele divine. Teologia mistică, Iași, 1936 (în colaborare cu Cicerone Iordăchescu); ed. postfață Ștefan Afloroaei, Iași, 1993; Apa vie (basm neogrec), Chișinău, 1937; Povestea lui Nala (episod din Mahabharata), Chișinău, 1937; Lucian, Toxaris (Despre prietenie), Chișinău, 1938; Musaios, Hero și Leandru, Chișinău, 1938; Herodot, Cresus, Iași, 1941; Bhagavadgita, București, 1944; Un dicționar al înțelepciunii, I-IV, îngr. Mihai Grădinaru, Iași, 1970-1975; ed. îngr. Cicerone Poghirc, Iași, 1979; Cultură și filosofie indiană în texte și studii, I, îngr. și pref. Cicerone Poghirc
SIMENSCHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
Vrăjitoarele se numără un măgar, Zeița-Crăița, Crai-Cucută, un diavol, un șarpe, un pui de cerb, în realitate fiu de împărat, Nodul Pământului, vrăjitoarea Cârja, și în piese (categoric nereprezentabile) se petrec, în virtutea unor farmece, întâmplări miraculoase. În primul poem flăcăul Leandru, tăietor de lemne, asumându-și rolul de Făt-Frumos, omoară vrăjitoarea cu al cărei concurs tiranul încearcă să o seducă pe iubita lui credincioasă, Mene, o modestă țesătoare. Aceasta, după ce Marao fusese prefăcut de vrăjitoare în șarpe și înainte ca ea
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
de Emanoil Arghiropol. Diverse articole și încercări critice i-au apărut în „Convorbiri literare”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, „Ateneul român”, „Vieața nouă”, „Viața socială”. Cronicile și recenziile le-a semnat și cu pseudonimele D. Carpat, A. Costin, O. Leandru, O. Lian, Lucenzio, Nap, I. Nestor, Don Paez, D. Riveanu, El. Rovin, Sanzio, E. Serea, Silver sau Sirius. Către sfârșitul vieții și-a reluat activitatea de critic literar, întreruptă aproape două decenii, alcătuind câteva monografii despre scriitorii și artiștii pe
PETRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
cunosc cinci poezii, toate publicate de I. Heliade-Rădulescu în „Curierul românesc” (1830) și reproduse de „Albina românească”, „Foaia pentru minte, inimă și literatură” și „Bucovina”. Alte versuri, precum și încercările unor traduceri - din Voltaire (Zaira, actul I) și Musaïos (Hero și Leandru) - s-au pierdut. Creația lui C., romantică, patriotică, a fost cunoscută și prețuită în epocă. Sub îndrumarea lui Heliade, tânărul, înzestrat cu un real talent, venise în contact cu poezia apuseană, detașându-se, datorită înrâuririi lui Lamartine, de tiparele neoanacreontice
CARLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
de ani sau Își amintește doar ordinea În care trebuie să repovestească aceleași episoade, cu același expresii? Iar emoția i se declanșează automat, la aceleași cuvinte, ca saliva la animalele dresate. Autostrada fără sfârșit tăiată În două de gărdulețul de leandri, Încărcați cu flori albe, roz, roșii. Culmile Împădurite urcând spre cer, petele albe ale satelor, cocoțate acum mii, sute de ani, lângă izvoare. Un sat orbitor de alb, prin care Înaintează două siluete negre, solemne; un bărbat și o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
răzgândești, cum ți-am spus, la vârsta noastră problemele de sănătate sunt o bună scuză, solicitările urgente ale ministerului pot fi, de asemenea, invocate... De ce să te expui de bunăvoie pericolelor...? Autostrada fără sfârșit, tăiată În două de gărdulețul de leandri, Încărcați cu flori albe, roz, roșii. Culmile Împădurite urcând spre cer cu petele albe ale satelor medievale, cocoțate acum sute și sute de ani, lângă izvoare. * — Pericole au fost, nu le neg, dar acum situația este radical schimbată. Vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
situației lui, care va fi transmis imediat și la celelalte dosare. Și ginerele Își va da seama că nu a intrat Într-o famile persecutată, cu dosar prost. Dosar era cuvântul magic, care tot revenea În discuția noastră. Gărdulețul de leandri roz, albi, roșii, tăind autostrada umbrită În aceleași două benzi oțelii care se răsucesc În spate, ondulându-se, ca șuvițele de șpan. Culmile Împădurite urcând spre cer, trunchiurile albe și contorsionate ale măslinilor bătrâni ieșind din pământul roșu, casele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
albăstriu vor pluti luminile de pe bordura autostrăzii. E conștient că, vorbind, face drumul să pară mai scurt pe această porțiune care pare totdeauna mai lungă pentru că, după ce se lasă noaptea, autostrada e atât de monotonă! Lumina farurilor mătură gărdulețul de leandri și scoate fulgerător la vedere florile albe, roz, roșii. După ce am plecat de la familia Dobrotă, mi-am dat seama că jumătate din timp s-a vorbit doar despre Anton! Cumnata lui Îi știa viața pe dinafară... Poate a fost la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
clar, În care știai la ce te expui. Dar aici, nu... Cineva care dispărea, bolborosind ceva, probabil o scuză. Simt din tăcerea ta că nu mă crezi, dar... Chiar ți se pare posibil să greșească cineva permanent ușa? Gărdulețul de leandri care taie În două autostrada, culmile Împădurite urcând spre cer, trunchiurile contorsionate ale măslinilor vechi de sute de ani, pinii rotunzi, cactușii, palmierii, casele În culori pastelate, semănate În marginea șoselei, Împreună cu tractorul, camionul și mașina din curte. Tot acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
să recunoască. Au mai rămas doar niște cuvinte pe care nu poate să le scuipe, să le vomite. Nu poate decât să le Înghită Încă o dată. Singurătate frig nesiguranță foame * Mereu autostrada fără sfârșit, tăiată În două de gărdulețul de leandri din care lumina tăioasă a farurilor decupează florile roz, albe, roșii. Pe stânga, imensa cruce pe care mai mult o presimte decât o vede În Întuneric, În goana mașinii, arătând drumul spre nesfârșitele cimitire poloneze. Vărsare de sânge ca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
orez, cu caractere frumoase și clare. Colecțiile de la Garamond aveau nume serioase și meditative, cum ar fi „Studii Umaniste“ sau „Philosophia“. Colecțiile de la Manuzio aveau nume delicate și poetice: „Floarea Neculeasă“ (poezie), „Terra Incognita“ (mi s-a părut, ficțiune), „Ora Leandrului“ (găzduia titluri de tipul Jurnalul unei copile bolnave), „Insula Paștelui“ (mi s-a părut, eseistică variată), „Noua Atlantidă“ (ultima operă publicată era Koenigsbergul Mântuit - Prolegomena la orice metafizică viitoare ce s-ar prezenta ca dublu sistem transcendental și știință a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și încîlcindu-te pe străduțe cenușii. Scara blocului are pereții vopsiți în verde pal și miroase a gunoi. Câte un asparagus complet ofilit într-un ghiveci, pe un suport de fier forjat, câte o poză scorojită, înfățișînd mânăstirea Voroneț, câte un leandru într-o cutie de lemn de sub care ies gândaci mititei de bucătărie, cam asta vezi pe coridoare, la capătul șirurilor lungi de uși numerotate, pe care ți le închipui neobișnuit de subțiri. Bloc de garsoniere confort trei. Camera ei este
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
rosteau, și aș simți în nări mirosul specific al acelui loc și al acelei zile... Uite, bunăoară, aici, unde sunt cu Laura, la Tivoli. Când am dat cu ochii de fotografie, am simțit căldura acelei dimineți și mirosul florilor de leandru, dar am simțit și un miros puternic, greu, de păcură încinsă, și mi-am adus aminte că la vreo zece metri de locul unde am fost fotografiați se găseau două căldări cu păcură. - E un fel de hypermnezie cu efecte
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
din fotoliu și întinse mâna. Ce mi se pare paradoxal este faptul că această ezitare, mai precis această confuzie între experiențele onirice și starea de veghe, s-a dezvoltat paralel cu hypermnezia dumitale... Ce-mi spuneai atunci despre mirosul de leandri și de păcură pe care le-ai simțit privind o fotografie de acum aproape patruzeci de ani... - Dar acum nu mai sunt sigur nici de asta, exclamă, de hypermnezie! Nu mai sunt sigur de nimic! După ce rămase singur, se trezi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Nu aveau de unde să știe că, după asta, își lăsase barbă și pletele îi cădeau pe obraz, ca unui rocker la pensie. Oricum, fiu-său povestea despre el ca despre un bărbat dispărut. Trăia fără griji între zidurile grădinii cu leandri și, din când în când, îi făcea plăcere să i se spună că e odrasla celei de-a doua Shirin a Iranului. Doar bunicu-său nu îndrăgea asta și de multe ori profețea despre fiică-sa că o s-o sfârșească atârnată
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
cu Dumnezeu. Hotărâseră execuția: în Lavasan, la o oră de mers cu mașina. Se duceau adesea din Teheran, când Armin era mic, în această așezare de munte, cu cer curat și plină de stânci printre care se înălțau sicomori și leandri, iar oglinda lacului Latyan arăta ca o monedă de aur, când apunea soarele. Mai erau barajul hidrocentralei și undele râurilor Karaj și Jajrud, care înlesneau locului o îndestulare ca a oricărui ținut cu surse de apă. Stejarii bătrâni și stradelele
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
nici un altul. " Aș vrea să mor acolo... Nu doresc nimic altceva, gândi Scarlat stăpînindu-și un hohot mic. O dugheniță în care să vând pizza și clătite, jumătate de metru pătrat care să fie al meu, o rogojină, un ghiveci de leandri. Signora Rosa sau Giuseppinna sau Angelina să-mi zâmbească dimineața, să mă supăr pe micul Corado pentru că-mi necăjește canarul... Da, jumătate de metru pe care nu l-am avut niciodată. Sânt un dezrădăcinat... Unde-i țara dezrădăcinaților? Țara cu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]