415 matches
-
să scrii ceva din cele ce îi tot povesteai... Și cum te știu ambițios, dar nu vanitos, ai pus mâna pe condei și cât ai bate din palme iaca și „Soacra cu trei nurori” gata. Chiar în luna septembrie a leatului 1875, într-o sâmbătă seara, după cum ne spune Iacob Negruzzi - pentru că la el se ținea acea ședință a Junimii - împreună cu Eminescu, roșii la față și cu ochii cam tulburi, râzând liniștiți fiindcă ați trecut pe la „Borta Rece”, cum mai era
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Alexandru Ghica voievod. Acesta îi confirmă stăpânirea la 18 ian. 1767. Despre incendiul care a cuprins Iașii la 24 sept.1766 vorbește și mărturia sobornicească din decembrie 1766: „Facem știre cu această a noastră adevărată și încredințată mărturie că, la leatul 1766 săptemvrie 24, întâmplându-se aicea în orașul Iașului de s-au făcutu mare ardere de foc, ars-au câteva sfinte mănăstiri cum și case boierești și altor orășăni, între care mănăstiri ars-au și mănăstirea Dancul; această mănăstiri, în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
minuni Spiridon izvorăsc sănătate într-a bolnavilor lăcașu. Desfătare, viață tuturor în Iașu. Al triilea Grigorie Alexandru Ghica dăruiește. Si către toți de obștie darul de înmulțește. Însetaților, vedeți să dobândiți viața apelor. Întru al doilea anu alu Domnii Sale, leat 1765, iulie, 20.” In timp ce contemplam inscripțiile de pe fața turnului, vocea caldă a Spiritului domnesc m-a întrebat. - Ai ajuns cu bine, dragule? Bine ai venit. - Bine te-am găsit, mărite Spirit. - Până să ajungi tu, eu am tras
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
zidit din nou în locul altei mai vechi mănăstire, iar acum în zilele prea Inălțatului Domn Mihail Grigorie Sturza voievod s-au tocmit cu turn și cu frontoane, sub Epitropia boierilor Alecu Sturza Vist...,Spătariul Iacovachi Veisa și Vornicul Grigore Crupenschi. Leat 1847.” Si spune mai departe N.A.Bogdan: „...pe o icoană de argint foarte veche a S-tului Spiridon, ce este pusă pe unul din stâlpii interiori, s-ar ceti veleatul 1704.” Apoi, la 24 iunie 1758 (7260), Scarlat Grigorie Ghica voievod
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
poeziei Blestemul României contra apăsătorilor ei, iar casa din Câmpulung a părinților va fi supusă percheziției. „Ce boață ai mai făcut iarăși? - îi scrie obidit bătrânul -. Te-i fi apucat să mai faci vro secătură de poezie, ca cea de la leatu 1846, prin care împungeai pe doamna lui vodă Bibescu, care te-a gonit cât a stat ea pe scaun. Toată pasărea piere pe limba ei. De te-a fi mușcat șarpele de inimă să mai fi făcut vreo rimadă ca
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
tinerel voinic, numai de 19 ani. Domnule colonel! se adresează colonelului Burghele, eu mi-am făcut datoria cătră țară (și-și bătea cu palma livretul de serviciu), acuma aduc și pe băiatul meu ca să lucreze aicea ce trebuie. El e leat 1914! Mândru, cu fecioru său, omul a intrat să ia lucru măcar că e-n zi de Sâmbătă! Doi meseriași se prezintă după aceea, imediat, gâfâind: Trăiți domnule colonel, pe noi ne-a căutat poliția și nu ne-a găsit, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lele, nu bagi cărțile mele în seamă. Să cauți să-l lași să-și ia ce e obiceiul, că vom trămite Domnia mea de acolo, te va spânzura... Aceasta-ți scriu și însumi am zis Domnia mea. Scris Octomvrie 24, leat 7125. *1 Unui adevăr crud, adesea preferăm o mângâiere. *1 Celui care se plânge de femeia rea și urâtă: "Ți-a căzut un ciolan la împărțeală. N-ai ce face: roade-l." Accent pe ultima silabă: Basma para saca baclava
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fusese trimisă și o listă a acestora iar finalul adresei avea următorul text: „Tot odată vă facem cunoscut că din aceștia se scutescu numai acei ce sunt funcționari ai Statului”. Iată și numele celor chemați la oaste pentru a instrui leatul: „Steria Atanasie, Giurcăneanu Ion, Nică Gheorghiu, Enachi V. Enăchescu, Ion Cosivan, Alixandru Frunzescu, Costache Vasiliu, Baican Ilie, Drosu Ion (toți caporali). Meri Acri Vasile, Munteanu Gheorghe, Camariu Anton, Ianuși Ștefan, Frențescu Dumitru, Gheorghe Mihalachi, Patrași Ioje, Bostan Ștefan, Antonică Dumitru
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
studii, alții din contingentul anului în curs și, în fine, cei cîțiva încorporați înainte de termen. Se cunoștea această diferență de vîrstă mai cu seamă la manej, la călărie, cei care cădeau mai des de pe cal erau, mai întotdeauna, acei din leaturile mai vechi. Printre aceștia erau, în special, Mihai Ralea, Hudiță, Suchianu. Iarna din 1916-1917 a fost o iarnă cumplit de grea în toată țara. Eram încazarmați la școala militară de artilerie de la Copou. În dormitoare construite din paiantă, fără ferestre
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
au venit.” G. nu pare înclinat să ia în considerare semnele supranaturale, cărora predecesorii le acordaseră virtuți premonitorii. Un trăsnet lovește „clopotnița cea domnească den București” și o distruge pentru că fusese transformată în pulberărie „den nesocotință”. „La ghenarie 26 dni leat 7217 la 10 ceasuri den zi”, prin părțile Buzăului au căzut niște resturi meteoritice. Intuind parcă nesățioasa curiozitate a urmașilor, G. datează exact evenimentul, senzațional și înfricoșător totodată („cât oamenii și dobitoacele au căzut la pământ”), încearcă să îl descrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
a ideii de durată. Altă observație privește faptul că unele limbi au în sistemul de forme pe care îl avem aici în vedere lichida l/r: magh. élö „viu”, lét „existență”, germ. Leben „viață”, engl. life „viață”, live „viu”; românescul leat este, fără lichidă, etate, ca alb. jetë „viață”, rom. iță. Prezența lichidei este confirmată de lat. villum, care denumea vinul făcut din apă turnată peste strugurii striviți din care s-a scurs nepresat lichidul, de rom. molan „vin”, de pracrit
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
135 a jupui, 135 jur, 145 la, 44 labă, 48 lacăt, 131 lamură, 48 laș, 45 latin, 46 Latium, 46 laț, 45 laudă, 46 lauruscă, 129 a lăsa, 45 lăsătură, 103 lăstar, 129 a lăuda, 52 leah, 51 leasă, 104 leat, 129 a lega, 127 lemn, 104 lene, 44 leneș, 45 a lenevi, 45 lent, 45 leoarcă, 132 a lepăda, 45 Letonia, 48 limbă, 98 lin, 45 Lituania, 48 liurcă, 132 loază, 129 loc, 43 logodnă, 102 lozie, 131 a lua
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Vaslui, Hârlău). Transcriind Letopisețul lui Grigore Ureche, în secolul al XVII-lea, cronicarul Simion Dascălul nota că ruinele curții domnești de la Huși se aflau pe locurile de astăzi ale Episcopiei și încă se mai vedeau beciurile în vremea lui. La „leatul” 7003 <...>, consemna el în cronică, „Ștefan Vodă au zidit sfânta episcopie în târgu în Huși, hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, și curți domnești, carile suntu surpate, numai beciurile stau până astăzi”. Cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Eugenia Neamțu, de la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
până s-or așeza.” Cunoștințele noastre despre bejenarii ajunși la Fruntești în iarna anilor 1784-1785, se lărgesc cu însemnările pisarului Ion Dumitru Corniță, care arată condițiile grele în care s-au așezat pe moșia Filipeni a boierului Ștefan Roset: „în leat 1784, luna noiembrie, în 8 zile, fiind hramul Sfinților Voievozi, au tăbărât la noi mare bejenie de 72 de oameni venind din Bucovina. Și s-au împăcat cu boierul Tescanu (Roset) a lucra pe moșia lui, pentru a se adăposti
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
medelnicer. Perelipsis 7168 [1666] iul[ie] 16, un zapis de la Mălana, fata lui Brașeu Lazor au dat danie a patra parte din tot locul lui Pătrașcu treti logofăt înainte[a] a mulți oami[ni] marturi și preuți ce sunt iscăliți. Leat 1768 [1666] iul[ie] 25, ispisocă de la măria sa Ștefan Vod[ă] de întăritură pe acel zapis, scriind iarăși din tot locul, cu tot vinitul pe a patra parte de sat din HiLipeni ȘI DIN Rucu ce ești tot dintr-ace
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
măria sa Ștefan Vod[ă] de întăritură pe acel zapis, scriind iarăși din tot locul, cu tot vinitul pe a patra parte de sat din HiLipeni ȘI DIN Rucu ce ești tot dintr-ace[a] moșie. Un zapis făr[ă] de leat de la Nene[a] Breahnă și cu fimei[a] lui Constanda și cu ficiorii luiînepoată. Leat 7171 [1663], un zapis de la Agahie și soru-sa Caî și cu frații lor au vîndut partea lor ce se va alegi din sat din Hilipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tot vinitul pe a patra parte de sat din HiLipeni ȘI DIN Rucu ce ești tot dintr-ace[a] moșie. Un zapis făr[ă] de leat de la Nene[a] Breahnă și cu fimei[a] lui Constanda și cu ficiorii luiînepoată. Leat 7171 [1663], un zapis de la Agahie și soru-sa Caî și cu frații lor au vîndut partea lor ce se va alegi din sat din Hilipeni, din partea de jos lui Pătrașcu treti logofăt, drept 5 ughi. Leat 7200 [1692], un zapis
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și cu ficiorii luiînepoată. Leat 7171 [1663], un zapis de la Agahie și soru-sa Caî și cu frații lor au vîndut partea lor ce se va alegi din sat din Hilipeni, din partea de jos lui Pătrașcu treti logofăt, drept 5 ughi. Leat 7200 [1692], un zapis de la Anghelușea, fata lui Dumitru vel vameș, jupîneasa lui Simin neguțătorul au dat danie tot sat[ul] Hilipeni dum[i]sale lui Manolachi Rusăt biv vel sugeru, cu tot locul și cu mori și cu siliște
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
i]sale lui Manolachi Rusăt biv vel sugeru, cu tot locul și cu mori și cu siliște și cu heleșteie și cu vii care ești iscălit și răp[ă]osat[ul] Teodosie mitropolit[ul Moldov[e]i și civa boieri. Leat 7171 [1663] un zapis de la Sp[i]ridon din Hilipeni și cu frații lui, nepoții Soficăi, anume Ionașcu iuzbașa și cu și cu sora lor Cîrsteana și cu Costantin nepot Petrii și Sîrghie, nepot Petrii au vîndut part[ea lor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Petrii și Sîrghie, nepot Petrii au vîndut part[ea lor]. Un zapis făr[ă] veleat de la Cîrstina Platoneasa cu ficiorii ei Man[a]sie și Todor au vîndut lui Pătrașcu trei logofăt partea lor ce s-a alegi din Hilipeni. Leat 7157 [1649] de la Gavrilaș nepot Ioanei, nepot Gaftonii au vîndut partea Gaftonii din Hilipeni din partea de jos și Draga, fata lui Platon Tif au vîndut iarăși din partea din jos ce s-ar alegi. Un zapis făr[ă] veleat de la Ion
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
veleat de la Ion ficior[ul] Roloaii și Ionașcu Gherasim au vîndut toată partea tatălui lor lui Ionașcu din Hilipeni, au vîndut lui Pătrașcu trei logofăt și cu locă de prisac[ă] și cu locă de vie, drept 15 lei Î.. Leat 7170 [1662] un zapis de la Mihăilă din Obîrșie au dăruit partea lui ce sar alegi din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Leat 7169 [1661], un zapis de la Mihăilă din Obîrșia Berheciului au dăruit partea lui ce sar alegi Hilipeni lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pătrașcu trei logofăt și cu locă de prisac[ă] și cu locă de vie, drept 15 lei Î.. Leat 7170 [1662] un zapis de la Mihăilă din Obîrșie au dăruit partea lui ce sar alegi din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Leat 7169 [1661], un zapis de la Mihăilă din Obîrșia Berheciului au dăruit partea lui ce sar alegi Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Un zapis făr[ă] veleat de la Nichita și Dragoș și Nistor și Pavel și Tiron au vîndut partea lor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pătrașcu treti logofăt. Un zapis făr[ă] veleat de la Nichita și Dragoș și Nistor și Pavel și Tiron au vîndut partea lor ci s-ar alegi din Hilipeni, drept 10 taleri, partea ce au avut de la Toader Melnit pos[telnic]. Leat 7162 [1654] dech[emvrie] 12, un zapis de la Toader V[e]liștar și ficiorii lui I[o]sip, și Vasîle și Ștefan au dat toată partea lor ce s-ar alegi din sat din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt Î
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sat din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt Î. e la Maria și Nistoî / Î.. partea lor din sat din Hilipeni din partea de jos ce se va alegi partea lui Toader Oală, drept 10 ughi dum[i]sale Pătrașcu treti logofăt. Leat 7163 [1655] ghen[arie] 27, un zapis de la Lazor Breahnă au vîndut lui Pătrașcu treti logofăt un locă de prisacă din sat din Hilipeni din partea din sus, drept 15 lei bătuți. Leat 7180 [1671] sept[emvrie 10, un zapis de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
10 ughi dum[i]sale Pătrașcu treti logofăt. Leat 7163 [1655] ghen[arie] 27, un zapis de la Lazor Breahnă au vîndut lui Pătrașcu treti logofăt un locă de prisacă din sat din Hilipeni din partea din sus, drept 15 lei bătuți. Leat 7180 [1671] sept[emvrie 10, un zapis de la Gavril Hurdubeiu din Hilipeni au vîndut partea lui ce s-ar alegi din Hilipeni dintr-un bătrîn din partea din jos din tot locul și au cumpărat-o Nan, ficior[ul] Ciobotarului și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]