414 matches
-
rădăcina subiectivă a unei asemenea culturi. În Rusia chiar miezul culturii e în Ingermanland și în cele trei provinții baltice, în mânele și capetele a poate două sute de mii de oameni de origine germană, pe când populațiile străvechi a acelor provinții, leții, livii, crevinii și cum [î]i mai cheamă, nu vor fi aflând cu mult mai sus decum îi va fi găsit episcopul Albrecht la a[nul] 1200." Poetul, așadar, nu mai cade în capcana mult învățatului Dimitrie Cantemir să considere
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
văzut. (Gh.F.C.) Cînd cocoșul se face de trei ani, ouă un vîrcolac. De-aia trebuie să tai cocoșul înainte. (Gh.F.C.) Numai ticălosul care ajunge în iad drăcuie cocoșul. (Gh.F.C.) Omul trebuie să dea de pomană un cocoș altuia de un leat cu el, ca pe lumea cealaltă cocoșul să-i iasă înainte cîntînd. El cîntă și cînd vine dracul să ceară sufletul, ca dracul să se sperie și să fugă. (Gh.F.C.) Spasmurile din somn trec cu sînge din creastă de cocoș
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Condică cuprinzând anaforale, zapise de căsnicii și altele de la anul 1781-1786“ sau manuscriul 638 care enumeră câteva aspecte notate între paginile sale: „Condică de zapise de împăciuire între casnici și de alte feluri, cărți de despărțire și foi de zestre, leat 1782 până la leat 1784.“ Arhiva judiciară constituie o șansă extraordinară pentru istoricul de azi, punându i la dispoziție nu numai informații despre bogații boieri, ci și despre mii de bărbați și femei anonimi rămași în istorie tocmai datorită unei jalbe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zapise de căsnicii și altele de la anul 1781-1786“ sau manuscriul 638 care enumeră câteva aspecte notate între paginile sale: „Condică de zapise de împăciuire între casnici și de alte feluri, cărți de despărțire și foi de zestre, leat 1782 până la leat 1784.“ Arhiva judiciară constituie o șansă extraordinară pentru istoricul de azi, punându i la dispoziție nu numai informații despre bogații boieri, ci și despre mii de bărbați și femei anonimi rămași în istorie tocmai datorită unei jalbe înaintate pute rii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
boierul Jianu se dovedește a fi un nebun cu minte, nu același lucru se poate spune și despre cele două femei. Crizele și manifestările lor pun în pericol viața celor din jur. Marica din satul Cornești, județul Dâmbovița, încearcă, „la leat 1782, într-o zi de marți după sfinte le Paști“, să-și omoare bărbatul cu toporul. Altădată îi cere ajutor fiului de zece ani să-l omoare pe tată pentru a-i vinde carul cu boi și a fugi în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ceas că. hataia = stofă de mătase care avea în țesătură fire din aur sau argint. iminei = pantofi. ipohondrie = depresie, de prima re. ișlic = că ciu lă orientală lucrată din miel, catifea sau sa mur. iz umbră ni re = desfacere, soluționare. leat = an. left = medalion, ban vechi de aur, colier. nefer = mer ce nar în slujba domnului fanariot. odobașa = mic co man dant mi li tar. Pacea (de sa mur) = blana de la pi cioa re le unui ani mal. paceaură = cârpă ordinară
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
calm un os de ros și se crede fiară. un nebun mai vinde intrigi, sau le dă pe gratis iar poetul de la curte încă nu e beat. suveranul și cu dracul au pus aldămașul și pe-aceeași tabachere amândoi sunt leat. revoluția, se știe, a pierdut căruța. noi tovarăși, cu noi trucuri, umblă prin palat, dau decrete, constituții, titluri și medalii; noua trupă gangsteristă lucrează pe blat. evadează către lume câte-o tentativă cumpărată, ca și nouă, de la anticar, dar o
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
și-i noapte de sfârșit de an...” (Noapte) O liniște fără de nume ne împresoară ființa în fiecare lună-a lui decembrie. “Lumină lină-n luminie”, “leagăn” de neuitare, “lumină leagăn leac lumini / laur și luntre legământ lumină / lacrimă limpede în leat / lumină lină din lumină... ” (Lumina neapropiată) întru amintirea poetului IOAN ALEXANDRU. Ne-ndreptăm gândul înspre tăcutul colț de mini-paradis, de la Nicula (Cluj). Acolo, în „sânul părintesc” (Imnul Cerului), e somn și veghe, „cuibul de foc în care cântă / Pasărea” (Imnul
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
avea zidurile rău crăpate. Atunci s-a început ceastălaltă și s-a săvârșit cu ajutorul Sfântului Nicolae, în zilele bunului creștin Domnul cel bătrân Io Antonie Voievod. S-au început lucrul la Mai 3 și s-au sfârșit la Septembrie 18, leat 1671.” Mihai revăzu mormăind cele notate. În afară de Șerban, toți erau pomeniți. — Ce ai mamă cu Șerban? Câteodată mă gândesc că în toată vâltoarea urii Leurdenilor el ne-a aruncat. Ce avea el să se despartă de nevastă-sa dintâi? Cam
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
convorbirilor lor în italiană era fățiș considerată la el ca o manifestare a dorului de patrie și la bătrân a nostalgiei timpurilor tinereții petrecute la Padova. Acum ținea în mână scrisoarea mitropolitului țării, foarte frumos redactată pe puncte. „Scrisoarea la leat 7220, în luna Ghenarie în 13 zile.” (Del Chiaro adună la 1712 anul în care era, 5508 ca să verifice dacă data este corectă și constată că era). „Duminică la vreme de chindie, prealuminatul Io Constantin Basarab Brâncoveanu Voievod, având prepus
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pentru fiu-său Papa Postelnicul, părintele mai sus pomenitului Domn, că într-acestaș loc au pierit, în zilele lui Constandin Vodă Șerban, ce au fost domn în urma lui Matei Vodă când s-au ridicat dărăbanții asupra Domnului și boierilor țării, la leat 1655; și stricându-se crucea de lemn, s-au ridicat această piatră la Iulie 20, 1713.” Crucea e albă, albă și nouă, că ploaia și vântul n-au bătut-o decât o iarnă, iar doamna Stanca, neagră, cernită, că și-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la sfeti Gheorghe cel Nou luminează unde odihnesc oasele fericitului domn Io Constandin Brâncoveanu Basarab Voevod și iaste făcută de doamna măriei sale Măria, care și măria sa nădăjduiește în Domnul iarăși aicea să i se odihnească oasele; iulie în 12 zile, leat 7228” (1720). Întoarsă din exil, doamna Marica adună toate documentele privind proprietățile familiei și, pe rând, moșie după moșie, conac după conac, casă după casă, recuperează averea pentru Dinuț Constantin Brâncoveanu, singurul urmaș de parte bărbătească din neamul lor. Marele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
un Ilie Rula, zugrav, amintea și el, tot într-un manuscris: "Să să știe de când au fost molima holerii l(eat) 1831, iulie 10". Un anume Ivan dădea mai multe amănunte în însemnarea sa de pe un vechi manuscris: Iar la leat 1831, vara pre vremea secerii, s-au întîmplat o boală foarte groaznică, ce se numea holer morbuz, care această boală nu s-au mai pomenit, și au fost pe față a toat pământul, de care mulți au căzut du pre
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
care mulți au căzut du pre cai pre drumuri și au murit, de care boală li să schimba chipurile și să făcea foarte gr[o]azneci". O însemnare anonimă pe fila a doua de la început a unui manuscris consemna: "La leat 1831, iunie 14, s-au lovit boala holerăi în Țara Românească și în Țara Moldovii, și mulți boeri și arhierăi [au murit]"; în sfârșit, un înscris lapidar consemna, pe un alt manuscris, prezența unui Grigori Frătița în "anul 1831, luna
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
amintirea flagelului în stihuri naive, prea puțin șlefuite. Ca un drept credincios fiu al Bisericii, dar într-un spirit destul de conservator, piosul serdar își exprima, în versuri stângace, recunoștința față de Maica Domnului, apărătoarea norodului nostru împotriva marilor primejdii prilejuite "la leatul 1848" de înfiorătoarea molimă a holerei, de tulburările revoluționare din acel an și de invazia trupelor străine de ocupație, otomane și țariste, venite să instaureze "ordinea" în țară. Iată cum arătau versurile stihuitorului Zilot: Întâia primejdie și scăpare Boala, holera
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
frământau nopțile. Îl răscoleau toate și îl întorceau de pe o parte pe alta, dar nu-l lăsau să doarmă. Toate, dar mai ales o întrebare. De ce el nu poate să-i vorbească? Se legase de sora de suflet a Anicăi. Leat cu ea și mai mică decât el cu vre’un an. Mlădioasă, rumenă și cu părul ca floarea de soare, fata i se lipise de inimă, dar nu o iubea. Vroia doar să poată fi mai aproape de ea, la horă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
lume, până hăt, târziu, când luna plină și îmbujorată se arăta deasupra mănăstirii Aroneanului sau, cum i s-a mai spus, „Mănăstirea din Țarină”. Și fiindcă veni vorba de Mănăstirea din Țarină, am să-ți amintesc unele evenimente petrecute în „Leat 7224” (1716), care au legătură cu această mănăstire. -Stai așa! Nu cumva este vorba de Mihai Racoviță voievod și de lupta lui cu un „podgheaz” cu care „s-au pornit Franțoz căpitanul din Cetatea Neamțului”? Întocmai, vere. Află, dragule, că
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
că aici sunt pe moșia mea și am să-ți povestesc toată tărășenia. De când aștept să-mi spui și tu o poveste, așa cum numai tu știi să le spui? Apoi trebușoara asta se petrecea în urma războiului dintre nemți și turci, „Leat 7224”, când turcii au fost înfrânți. Atunci „Vasile Ceaurul biv vel stolnic” s-a închinat nemților și chiar „pămîntul țării noastre l-au închinat nemților pînă într-apa Siretului”. Și spune vodă mai departe: „În vreme ce ne-au încungiurat podgheazul în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Duca voievod, uite că ne întâlnim cu el la 13 octombrie 1662 (7171), când cumpără de la Ilisafta călugărița trei fălci de vie în Valea lui Ieremia. Hai să vedem, vere, ce dăruiește Ileana soția răposatului Buhuș hatmanul, Mitropoliei Moldovei la “leat 7224”: Stai că îți spun eu ce scrie uricariul: “Un zapis de la Ileana, giupîneasa răposatului Ion Buhuș, din leat 7224, în care scrii c-au dat daniie Sfintii Mitropolii 5 fălci de vii lucrate la Copou”. Să tragem cu coada
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
fălci de vie în Valea lui Ieremia. Hai să vedem, vere, ce dăruiește Ileana soția răposatului Buhuș hatmanul, Mitropoliei Moldovei la “leat 7224”: Stai că îți spun eu ce scrie uricariul: “Un zapis de la Ileana, giupîneasa răposatului Ion Buhuș, din leat 7224, în care scrii c-au dat daniie Sfintii Mitropolii 5 fălci de vii lucrate la Copou”. Să tragem cu coada ochiului prin inventarul mănăstirii Sfântul Spiridon și vom afla că pe lângă odăjdii, cărți și obiecte bisericești mănăstirea nu-i
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
însă al lui Axinte Uricariul, de această dată m-a făcut atent: “Vă leato 6999 (1491). Într-acesta an să știi cetitorule că au zidit Ștefan vodă biserica lui Sfeti Nicolae din târgul Iașii; de nu crezi, caută la vă leatul ce scrie deasupra ușii bisericii, iară nu cum scrie înapoi (Misail Călugărul)”. De ce m-oi fi oprit tocmai în fața bisericii Sfântul Nicolae domnesc, nu știu prea bine... Poate pentru faptul că ceea ce vedem astăzi nu mai este zidirea slăvitului Ștefan
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
sala e prea rece, prea sobră. La o cafenea ar fi fost cu totul altceva. O. K., amicul nostru se-așază și-ncep comentariile. Unul spune una, altul alta. Dar este așteptată opinia "celebrităților" din sală, câțiva poeți de-același leat și mai ales marele prozator, vechi protector al poetului. Și marele prozator ia, în fine, cuvântul, spre sfârșit, cum se și cuvine. Spune lucruri ponderate, inteligente, cu care sânt în general de acord. Și termină deodată cu o frază care
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
a ideii de durată. Altă observație privește faptul că unele limbi au în sistemul de forme pe care îl avem aici în vedere lichida l/r: magh. élö „viu”, lét „existență”, germ. Leben „viață”, engl. life „viață”, live „viu”; românescul leat este, fără lichidă, etate, ca alb. jetë „viață”, rom. iță. Prezența lichidei este confirmată de lat. villum, care denumea vinul făcut din apă turnată peste strugurii striviți din care s-a scurs nepresat lichidul, de rom. molan „vin”, de pracrit
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
135 a jupui, 135 jur, 145 la, 44 labă, 48 lacăt, 131 lamură, 48 laș, 45 latin, 46 Latium, 46 laț, 45 laudă, 46 lauruscă, 129 a lăsa, 45 lăsătură, 103 lăstar, 129 a lăuda, 52 leah, 51 leasă, 104 leat, 129 a lega, 127 lemn, 104 lene, 44 leneș, 45 a lenevi, 45 lent, 45 leoarcă, 132 a lepăda, 45 Letonia, 48 limbă, 98 lin, 45 Lituania, 48 liurcă, 132 loază, 129 loc, 43 logodnă, 102 lozie, 131 a lua
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
număra. De afară, pătrunse un dondănit de oameni, molcom, din care se desprinse o chemare: „Antoane..., măi Antoane..!“ El a sărit ca fript de pe laiță, parcă ar fi călcat pe cărbuni aprinși, cu piciorul gol. Erau câțiva oameni din Șuletea, leat cu el, cu care vorbise decuseară, când mersese la Domnica. Cuprinse cu o singură privire încăperea, ochii i se umplură de lacrimi și cu un glas îngroșat, care parcă nu era al lui, fără să-l privească pe bătrân murmură
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]