307 matches
-
în art. precedinte. Însă aspiranții la profesoratu în clasile superiori de licee sau de facultăți vor trebui, pește acesta, să facă, asupra obiectului pentru care se presinta, trei probe scrise și trei lecțiuni. 377. Tema fie carii probe scrise și lecțiuni nu va pute fi, sub pedepsa de nulitate, măi coprindetoria de cat subiectul unei lecțiuni de clase. Cu tote acestea, pentru cate una din cele trei probe scrise și lecțiuni, de cari se face mențiune în paragraful articlului precedinte, va
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
vor trebui, pește acesta, să facă, asupra obiectului pentru care se presinta, trei probe scrise și trei lecțiuni. 377. Tema fie carii probe scrise și lecțiuni nu va pute fi, sub pedepsa de nulitate, măi coprindetoria de cat subiectul unei lecțiuni de clase. Cu tote acestea, pentru cate una din cele trei probe scrise și lecțiuni, de cari se face mențiune în paragraful articlului precedinte, va trebui să se propună cate o temă generale. 378. Tema pentru proba înscrisu precum și pentru
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
și trei lecțiuni. 377. Tema fie carii probe scrise și lecțiuni nu va pute fi, sub pedepsa de nulitate, măi coprindetoria de cat subiectul unei lecțiuni de clase. Cu tote acestea, pentru cate una din cele trei probe scrise și lecțiuni, de cari se face mențiune în paragraful articlului precedinte, va trebui să se propună cate o temă generale. 378. Tema pentru proba înscrisu precum și pentru lecțiunea orale se trage la sorți; însă, cea pentru proba scrisă, în momentul cînd candidații
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
de clase. Cu tote acestea, pentru cate una din cele trei probe scrise și lecțiuni, de cari se face mențiune în paragraful articlului precedinte, va trebui să se propună cate o temă generale. 378. Tema pentru proba înscrisu precum și pentru lecțiunea orale se trage la sorți; însă, cea pentru proba scrisă, în momentul cînd candidații sînt parați a intra în camera ce le este destinată spre a tracta; cea pentru lecțiunea orale cu doue-deci și patru de ore mai 'nainte de
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
o temă generale. 378. Tema pentru proba înscrisu precum și pentru lecțiunea orale se trage la sorți; însă, cea pentru proba scrisă, în momentul cînd candidații sînt parați a intra în camera ce le este destinată spre a tracta; cea pentru lecțiunea orale cu doue-deci și patru de ore mai 'nainte de încercare. Tragerea la sorți se va face printr'unu copilu. 379. Urna cu biletele de sorți va coprinde tote materiele obiectului asupra cărui se face esamenul sau concursul. În cașul
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
precum și în cașul cînd aceeași materia s'ar găsi scrisă pe mai multe bilete, totul este nulu. 380. Comisiunea va verifica biletele și va face mențiune în procesul seu verbale de observarea formalităților preacrise prin cele doue article precedinti. 381. Lecțiunile candidaților se vor face în publicu. Probele scrise se vor țipari fără nume în jarnalul instrucțiunii. Se va țipari asemenea și procesul verbale al comisiunii asupra resultatului esamenului sau concursului. 382. Ministrul primind reportul comisiunii, va face numirea provisoria a
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
române în perioada didacticilor lui Papadopol și Ilioasa. Din ceea ce prezintă Papadopol, înțelegem că prin predarea vocabularului, ca scop principal al programei, se înțelegea de fapt și predarea morfologiei, respectiv a formelor flexionare ale cuvintelor, rezultate în urma declinărilor, activitate numită „lecțiuni de cuvinte”. Lecțiunile de cuvinte erau lecții speciale unde se practicau însă memorări mecanice de „cuvinte și nuanțe”, „expresiuni și construcțiuni” (Papadopol, 1925: 21), scoase din context, ceea ce îi evocă autorului „dondăneala” evocată și de Creangă în Amintirile sale. Sprijinindu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
didacticilor lui Papadopol și Ilioasa. Din ceea ce prezintă Papadopol, înțelegem că prin predarea vocabularului, ca scop principal al programei, se înțelegea de fapt și predarea morfologiei, respectiv a formelor flexionare ale cuvintelor, rezultate în urma declinărilor, activitate numită „lecțiuni de cuvinte”. Lecțiunile de cuvinte erau lecții speciale unde se practicau însă memorări mecanice de „cuvinte și nuanțe”, „expresiuni și construcțiuni” (Papadopol, 1925: 21), scoase din context, ceea ce îi evocă autorului „dondăneala” evocată și de Creangă în Amintirile sale. Sprijinindu-se pe teoriile
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
scoase din context, ceea ce îi evocă autorului „dondăneala” evocată și de Creangă în Amintirile sale. Sprijinindu-se pe teoriile lui F. Collard și Adolf Mathias, Papadopol acceptă această activitate, considerând însă că trebuie „să se învețe cuvinte, dar nu în lecțiuni speciale, ci întâmplător”, iar din scop principal „lecțiunile de cuvinte„ să devină un scop secundar. Fl. Ilioasa nu tratează în mod special acest aspect. III. Programele analitice Informații și opinii privitoare la programa analitică în vigoare la acea dată se
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
evocată și de Creangă în Amintirile sale. Sprijinindu-se pe teoriile lui F. Collard și Adolf Mathias, Papadopol acceptă această activitate, considerând însă că trebuie „să se învețe cuvinte, dar nu în lecțiuni speciale, ci întâmplător”, iar din scop principal „lecțiunile de cuvinte„ să devină un scop secundar. Fl. Ilioasa nu tratează în mod special acest aspect. III. Programele analitice Informații și opinii privitoare la programa analitică în vigoare la acea dată se găsesc passim în lucrarea lui Papadopol, și toate
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
abandonată nici privind acest subiect, Papadopol discutând inițial de „scopul exercițiilor scrise”, care sînt detaliate astfel: „învățarea ortografiei, a punctuației, formarea stilului, deprinderea cu ideea de compoziție, deprinderea cu ideea de sinteză, cu cea de analiză, prelucrarea materialelor și controlul lecțiunilor” (Papadopol,1925: 95-96). Remarcăm atât surprinderea caracterului sincretic și polifuncțional al acestui tip de activitate, surprins pertinent de Papadopol și faptul că aceste scopuri subordonează în opinia acestuia și tipurile de exerciții de scriere clasificate astfel: „exerciții de reproducere exactă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
fi pronunțat), „vizuale” sau „grafice” (dacă a mai fost scris). Predarea ortografiei este sistematizată ca tematică, conform prevederilor programei, astfel: „în total vom avea de predat 20 de chestiuni mari, adică 12 de ortografie și 8 de punctuație - în 15 lecțiuni de o oră și anume: primele 8 lecțiuni vor fi luate din cele 10 ale clasei I-a, următoarele 4 din cele 5 ale clasei a II-a, în fine 2 din cele 3 ale clasei a III-a și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
fost scris). Predarea ortografiei este sistematizată ca tematică, conform prevederilor programei, astfel: „în total vom avea de predat 20 de chestiuni mari, adică 12 de ortografie și 8 de punctuație - în 15 lecțiuni de o oră și anume: primele 8 lecțiuni vor fi luate din cele 10 ale clasei I-a, următoarele 4 din cele 5 ale clasei a II-a, în fine 2 din cele 3 ale clasei a III-a și una din cele 2 ale clasei a IV
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sistematizată” (Papadopol, 1925: 159), care constă atît în „observațiuni unitare, explicate și definitive asupra bucăților din manual, dar și prin analize literare complete.” (Papadopol, 1925: 159). Papadopol face însă precizarea că „acest ultim procedeu va fi sau numai întroducător (prima lecțiune privitoare la un dispărțămînt literar) sau numai recapitulativ). Fără a numi însă principiul concentric de organizare a conținuturilor, Papadopol îl recomandă intuitiv: „unele noțiuni, odată câștigate, vor fi aplicate, mai departe, în fiecare bucată, căutîndu-se în felul acesta, să se
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
activităților complementare momentului: „pregătirea va consta dintr-o cetire a bucății, o fixare a ideilor ei și a planului general, o corectarea a greșelilor menționate și nemenționate în erată, o însemnare a greutăților lexice, stilistice și gramaticale, o formulare a lecțiunilor și temelor ce vom face pe baza ei etc.” (Papadopol, 1925: 132). Fl. Ilioasa alocă un spațiu special și mai larg acestui aspect în capitolul VII, intitulat „momentele psihologice ale unei lecții de limba română” (Fl. Ilioasa, 1939: 26-31). Criteriul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1] LATEȘ, BEATRICEA, Povățuitor pentru învățarea cetirii și scrierii, Ploiești, Progresul, 1898. 1899 [1] IONESCU-GION, G.I., Povățuitor la cartea de cetire pentru clasa a 3-a primară, București, Steinberg, 1899. 1900 [1] POPPESCU, DIMITRIE, Pentru exposiția universală din Paris, 1900, Lecțiuni din gramatică, conform programei analitice în vigoare, pentru clasa IV urbană de..., Institutor și Director școalei primare urbană, din Medgidie, județul Constanța, România 1902 [1] VLAHUȚĂ, AL.; COȘBUC, G., Carte de citire pentru școlile secundare și profesionale, 1902. 1903 [1
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
fete, ediția a VI, București, Editura librăriei Socec, și co., 1920. [2] COSTESCU, Gh. N., Metodica limbii române, ed a 2 a, București, 1920. 1922 [1] NICOLAIDE, ELISA-ANGELA, Metoda activă pentru învățarea limbii române în familie și grădini de copii. Lecțiuni practice de exerciții de vorbire, de educația simțurilor și de dezvoltarea spiritului de observațiune, București, Cartea Românească, 1922. 1923 [1] CIORĂNESCU, ION, Abecedar pentru cei trecuți de vârsta școlii primare de..., învățător. Lucrare premiată întâia și tipărită de Casa școalelor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cadre de normatori pentru lucrările de construcții și instalații aferente acestora, ori pentru procesele de muncă din fabricile de materiale de construcție și atelierele pendinte de sectorul de construcții, are obligația de a anunța în scris Ministerul Construcțiilor. Articolul 6 Lecțiunile de "Norme" din programa analitică a cursurilor de normatori vor fi predate de instructori normatori, care posedă delegație scrisă în acest sens, emisă de Ministerul Construcțiilor. Articolul 7 Ministerul Construcțiilor, prin organele sale de specialitate, supraveghează funcționarea cursurilor de calificare
DECIZIE nr. 2.410 din 14 noiembrie 1950 privind înfiinţarea unor cursuri pentru meseria de normatori în construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130484_a_131813]
-
culese, se constată frecvența covîrșitoare a maladiilor venerice (blenoragie, sifilis) la tinerii între 15-21 ani”, scria, după întoarcerea acasă, dr. Al. Schapira, medicul-șef al Bacăului.4) Pentru prevenirea lor s-au stabilit măsuri educative, între care aceea ca, în cadrul „lecțiunilor de higienă”, medicii să atace „în mod direct problema higienei sexuale în termeni consacrați la studiul științelor naturale”.5) Tot în intervalul 1926-1930, orașele își alcătuiesc „regulamente pentru curățenia publică”, după modelul lansat de Primăria din Cluj cu ocazia constituirii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Petică a scris într-un caiet rîndurile următoare, tipice pentru reacțiile juvenile: „Mie nu-mi prea părea rău de întîmplarea asta deoarece eram să am timp liber și să citesc ce voi vrea eu. Cu școala, timpul se scurgea, ascultînd lecțiunile răsuflate ce ni le țineau niște profesori de o etate preistorică și de-o ignoranță fenomenală. Eram să fiu liber cîtva timp și asta îmi părea bine”.2) Evident, fiecare din aprecierile virulente de mai sus e inspirată de o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
însă poezia Rar, în care versuri ca „Tremur, tremur, tremur” sau „Singur, singur, singur” vibrează atît de dureros, încît dau, realmente, frisoane!1) Tot în lectura acestei poezii poate fi remarcată și o variantă (să fie la mijloc doar o lecțiune precipitată?) la versul 2: într-un han, de Paște pentru într-un han, departe -. în fine, e de reținut că versul 12 din Poemă finală apare aci: „E timpul... toți nervii te vor”, ca în Opere (1944)(volumul din care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Paradigmă Rousseau și educația contemporană, Izabela Nicoleta Dinu Colecția ROMÂNIA ORIENTALIS • Manual sau Steaua Orientala strălucind Occidentului, Nicolae Milescu Spătaru • Viața lui Despot Vodă, Johannes Sommer Pirnensis • Ungaria. Attila, Nicolaus Olahus • Mărturisirea de credință ortodoxă, Petru Movila • Etnogeneza românilor. Noi lecțiuni din istoriografii latini, Traian Diaconescu • Scrieri alese. Poezia latină din epoca Renașterii pe teritoriul României, Johannes Sommer, Christianus Schesaeus LIBRARII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICĂ În aceeași colecție, au mai apărut: Mina-Maria Rusu, Poetica sacrului Dorin Popa, Jurnalistul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
datoria mea să nu părăsesc catedra înainte de a da școalei o carte de colaborare ... un Tratat de chirurgie. Și a pornit la lucru, metodic. Publicase încă în 1910 - pe atunci asistent al profesorului Thoma Ionescu, un volum cuprinzând mai multe lecțiuni clinice și apoi „Propedeutica” în care își verifică potențialitatea sa pentru o viitoare operă de amploarea unui tratat. Este în plus încurajat de aprecierile pe care Thoma Ionescu le-a făcut asupra acestei prime lucrări. În Prefața lucrării lui Iacob
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
operă de amploarea unui tratat. Este în plus încurajat de aprecierile pe care Thoma Ionescu le-a făcut asupra acestei prime lucrări. În Prefața lucrării lui Iacob Iacobovici intitulată „Demonstrații clinice” - Thoma Ionescu scria:„Am citit cu plăcere cele opt lecțiuni clinice, pe care ni le-a comunicat dl. dr. Iacobovici, asistentul meu. Într-însele se reflectă simțul clinic, practic și didactic al autorului, simț ce reiese din claritatea și metoda expunerii. În afară de aceste calități, cele opt lecțiuni mai au darul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
plăcere cele opt lecțiuni clinice, pe care ni le-a comunicat dl. dr. Iacobovici, asistentul meu. Într-însele se reflectă simțul clinic, practic și didactic al autorului, simț ce reiese din claritatea și metoda expunerii. În afară de aceste calități, cele opt lecțiuni mai au darul de a arăta din partea autorului o cunoștință perfectă a literaturii chirurgicale moderne. Astfel că aceste lecțiuni pot fi consultate cu mare folos nu numai de elevi, dar chiar și de practicieni, care vor găsi opt chestiuni de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]