464 matches
-
Ambele lucrări vor fi reeditate la Hildesheim în 1966 și, respectiv, 1973. este numit în anul 1943 în funcția de lector de limba română la Universitatea din Lisabona, la recomandarea profesorului Herescu, și predă în cadru organizat până în 1946, când lectoratul este desființat, după care continuă să țină cursuri libere pentru cei interesați până la sfârșitul vieții. Universitatea îi va recunoaște meritele mai târziu, numindu-l asistent la sfârșitul anului 1961 și apoi, cu puțin timp înainte de moarte, profesor auxiliar de limba
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
la țară" de Duiliu Zamfirescu, "Pădurea spânzuraților" de Liviu Rebreanu, precum și scrieri ale lui Cezar Petrescu, Mihail Sadoveanu, Ioan Al. Brătescu-Voinești, Gib I. Mihăescu, Ionel Teodoreanu ș.a. Cea mai mare parte a traducerilor din literatura română a apărut în cadrul Colecției Lectoratului Român de la Facultatea de Litere din Lisabona.
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
și organizațiile neguvernamentale cu competențe în domeniu; ... i) sprijină înființarea și dezvoltarea instituțiilor mass-media scrisă și audiovizuală ale românilor de pretutindeni; ... j) sprijină casele limbii și culturii române și centrele culturale ale comunităților românești de pretutindeni; ... k) sprijină consolidarea catedrelor, lectoratelor și bibliotecilor de limbă română din străinătate, precum și înființarea unor catedre de românistică; ... l) sprijină elaborarea de studii, cercetări și monografii în zonele locuite de români de pe teritoriul altor state; ... m) sprijină acțiunile de cercetare, restaurare, conservare și punere în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252348_a_253677]
-
problematica românilor de pretutindeni, realizează și actualizează harta etnică a românilor din afara granițelor; ... i) sprijină înființarea și dezvoltarea instituțiilor mass-media ale românilor de pretutindeni, a caselor limbii și culturii române, a centrelor culturale ale românilor de pretutindeni, a catedrelor, a lectoratelor și bibliotecilor de limba română din străinătate, precum și înființarea unor catedre de romanistică; ... j) sprijină acțiunile de cercetare, restaurare, conservare și punere în valoare a patrimoniului cultural românesc din afara granițelor României, de construire și restaurare, împreună cu autoritățile relevante, a unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279115_a_280444]
-
Candidații trebuie să aibă rezultate bune la învățătură, să fi realizat (sau în curs de realizare) un proiect interesant de cercetare, să fie absolvenți și să cunoască limba engleză. O condiție importantă este aceea de a cunoaște bine limba germană. Lectoratul DAAD din Timișoara organizează două sesiuni de informare asupra ofertei de burse DAAD, precum și asupra testelor de limbă germană, organizate de lectorii DAAD. Aceste sesiuni se vor desfășura în 29 septembrie și 6 octombrie, de la ora 15, la Lectoratul DAAD
Agenda2003-39-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281519_a_282848]
-
germană. Lectoratul DAAD din Timișoara organizează două sesiuni de informare asupra ofertei de burse DAAD, precum și asupra testelor de limbă germană, organizate de lectorii DAAD. Aceste sesiuni se vor desfășura în 29 septembrie și 6 octombrie, de la ora 15, la Lectoratul DAAD, de la Universitatea „Politehnica“, Facultatea de Construcții, clădirea ASPC, str. Oltul nr. 2, sala A107. ANA-MARIA GRAD Cursuri postuniversitare l Gratuități pentru șomeri În organizarea Facultății de Drept a Universității de Vest din Timișoara, și în colaborare cu Agenția Județeană
Agenda2003-39-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281519_a_282848]
-
eseist. Este fiul Stefei Stambolieva și al lui Todor Stamboliev, funcționari. Face școala primară și Liceul de Arhitectură (absolvit în 1967) în Ruse și studiază bulgara și italiana la Facultatea de Litere din cadrul Universității din Sofia (1969-1973). Frecventează apoi un lectorat de limba română la Sofia și cursurile de vară ținute la București, Brașov, Sinaia. A lucrat ca secretar literar-muzical la Opera de Stat din Ruse, șef de secție la Biblioteca Județeană, secretar și președinte al Asociației Traducătorilor din Ruse, profesor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289851_a_291180]
-
Georgeta, Metodica predării limbii române în școala generală, București, EDP, 1966 (M.î. Institutul de științe Ped.). [21] ȘERBAN, CORNELIU, Opinii privind exprimarea corectă, orală și în scris, a elevului, Flamura Prahovei, 19, nr.4597, 1966, 2. [22] TOMESCU, MIRCEA, Lectoratele de limba și literatura română în străinătate, C, nr. 13,1966, 9. [23] TUCICOV BOGDAN, ANA, Abstractizarea și concretizarea în însușirea cunoștințelor de gramatică, Rpsih., 12, nr.2, 1966, 209-225. [24] ȚOPA, T., Cu privire la utilizarea lexicului în școală, Rev. Ped
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
unde și-a luat doctoratul în filologie și a funcționat ca lector de limbă și literatură română (1922-1939). În timpul războiului, Universitatea din Lvov fiind închisă, a lucrat ca translator la o societate de asigurări. După război, își reia activitatea în cadrul lectoratului de limbă română de la Universitatea Jagellonă din Cracovia (din februarie 1945), funcționând neîntrerupt până la pensionare, în 1965. A fost membru al Comisiei de istorie literară a Academiei Polone de Științe de la Cracovia. Încă din perioada interbelică, B. s-a remarcat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285734_a_287063]
-
Marin Beșteliu, Jean Lacroix. În două articole introductive, Ouverture latine, semnat de André Martel, președinte al Universității din Montpellier, si Une Noble inițiative, aparținând profesorului Mihai Todosia, rectorul Universității „Al. I. Cuza” din Iași, se precizează că revista, ca și lectoratul român care o coordonează, reprezintă rodul eforturilor comune ale profesorilor de la cele două universități. Scopul publicației este „să facă mai bine cunoscute în Franța valorile spiritualității române, să contribuie într-o manieră concretă la dialogul cultural a două popoare apropiate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286758_a_288087]
-
În Egipt, la 399) a fost, dacă nu singurul origenist, cu siguranță cel mai celebru. Mulțumită lucrării Historia lausiaca a contemporanului său Palladius, biografia lui Evagrie ne este relativ bine cunoscută. Născut În anul 345 pe țărmul Mării Negre, a primit lectoratul* din mîinile lui Vasile cel Mare și, după moartea acestuia În 379, a fost uns diacon de către Grigorie din Nazianz, pe care l-a urmat la Constantinopol. În 381, cînd Grigorie se retrage din scaunul patriarhal, Evagrie rămîne În preajma succesorului
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și știința dvs. nu se poate „face carieră” - nici măcar în Suedia, țară atât de civilizată 4... În ceea ce mă privește, nu văd nici o posibilitate de a ieși din acest cerc predestinat... Vă mulțumesc încă o dată pentru invitația de a prelua lectoratul de română. Cred că v-am explicat de ce nu pot să-l accept. Vreau cu orice preț să termin cartea despre șamanism. Dacă îmi mai rămâne timp să fac și altceva, aș încerca să scriu o carte mică despre Omul
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
majoră este ca toți factorii implicați în proces să facă corp comun pentru a lua măsurile de rigoare și de a veghea la aplicarea lor. IV 2. Colaborarea cu familia Pentru aceasta, colaborarea dintre ș coală ș i familie (consultații, lectorate, ș edinț e cu părinț ii, mese rotunde, vizite la domiciliul elevilor, invitaț ii la lecț ii, participare la activităț i extracurriculare etc) se impune ca o condiț ie esenț ială pentru cunoaș terea frustrărilor elevilor. ”Cunoașterea structurii și valorilor
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
la aceeași facultate, parcurgând treptele de la asistent la profesor în cadrul Catedrei de literatură română, comparată, teoria literaturii și folclor. Din 1973 este doctor în filologie cu teza Valori literare în opera cronicarilor. Timp de doi ani (1991-1993), a activat la lectoratul de limbă și civilizație română de la Università degli Studi di Roma „La Sapienza”. A debutat cu un studiu în revista „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” (1965), iar editorial, cu volumul Orizonturile vieții în literatura veche românească (1520-1743) (1975). A colaborat cu studii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286605_a_287934]
-
și diplomat al Școlii Superioare de Arhivistică și Paleografie. Și-a luat doctoratul în litere, la Sorbona, în 1938, cu teza L’ Arioste en France. În 1934, devenea membru al Școlii Române din Franța. Între 1937 și 1940, a susținut lectoratul de limba română din Lyon, iar în 1940, era consilier cultural al Ambasadei române din Paris. Între 1942 și 1945, a funcționat ca director literar al Editurii Contemporane din București și a fost secretar general al Asociației Române pentru Studiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
de cercetări aplicative în munca ce o duc părinții elevilor de clasa I. Totodată, cred ca aceste studii vor fi utile părinților elevilor, fie ca o informare orientare, fie ca mijloc de sensibilizare pentru anumite probleme care se discută la lectoratele și consultațiile organizate pentru părinți în școală sau în alte instituții de cultură. Părinții au obligația morală și cetățenească de a cunoaște problemele conlucrării școlii cu familia în procesul educației tinerelor generații. Ei sunt colaboratori activi și să ia tot
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
supravegheați în timpul pregătirii lecțiilor, în timp ce un număr destul de mare au fost controlați sistematic de către părinți sau alți membrii ai familiei. Aceștia din urmă aveau caietele ordonate, temele complete și corecte, iar rezultatele lor la învățătură sunt bune și foarte bune. Lectoratele pedagogice sunt organizate cu părinții în scopul consilierii acestora în unele probleme în ceea ce privește „meseria de părinte", lată câteva teme pe care le-am abordat de-a lungul anilor cu părinții elevilor pe care i am educat: ,,Profesia de părinte un
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
g. analiza în grupul mare a intervențiilor propuse de părinți; h. distribuirea de broșuri, pliante, informații scrise. Acestea pot fi elaborate anterior de formatori sau realizate de părinți ca temă pentru acasă, sau pot fi rezultatul ședinței respective. Structura unui lectorat cu părinții Fiecare ședință de lucru cuprinde trei părți componente: 1. Recapitularea În prima parte, care are o durată de 20 - 30 de minute, se reactualizează cele lucrate anterior, sau se prezintă tema de acasă. În acest moment al instruirii
Arta de a fi părinte by Luciana Petronela Fechita () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1404]
-
extensie, lectura devine sinonimă cu interpretarea oricărui tip de text. În cadrul teoriei literaturii, "lectorul" este conceptul care stă la baza teoriei receptării (analiza condițiilor de receptare a unei opere, în măsura în care această operă se înscrie în orizontul de așteptare al unui lectorat). În analiza discursului, lectorul ocupă o poziție similară: caracteristicile lingvistice ale unui gen discursiv depinzînd de condițiile producerii sale, dar și de cele ale receptării, lectorul apare în ipostaza de co-enunțiator virtual, aflat într-o situație de interacțiune amînată. În afara
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ministru, un tânăr profesor cu perspective pe tărâm științific, aflat, ca în fiecare toamnă, cu elevii la „muncă patriotică” într-o fermă legumicolă, intenționează să adreseze ministrului de resort un memoriu în care să îi ceară sprijinul pentru obținerea unui lectorat în străinătate. În ziua când hotărăște să redacteze textul, o brigadieră îl atrage, cu complicitatea directorului, apoi intervin alte și alte „ispite”, iar memoriul continuă să rămână la formula de adresare: „Tovarășe Ministru”. O dramă interioară, aparent fără urmări, e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
și ce mai plănuiește? Cu „șezătoarea” văd c-am „pus-o de mămăligă”, deși de la Institutul de folclor al Academiei am făgăduiala sprijinului. De ce-s oamenii Înceți și lăsători? Nu e nimeni acolo, să-i impulsioneze? Acum lucrez la Istoricul lectoratului românesc la Univ. din München, având foarte interesant material documentar. Să am numai zile! E așa de scurtă viața, când lucrezi! și rafturi de manuscrise Își așteaptă un tipar... postum. La unele edituri nu-s puși oameni de adevărată și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
să vorbiți cu tov. Miu Dobrescu. E Înțelegător, după câte am auzit. E singurul titlu de glorie, care i-a rămas Folticenilor, după pierderea Capitalei. Am o rugăminte pentru Suceava. Ar putea tipări, cu plată, o lucrare a mea Istoria lectoratului românesc la Univ. din München (În vreo 1.000-2.000 exemplare)? Vă rog să Vă interesați. Ar fi vreo 2 coale de tipar, dar și cu câteva texte germane (Dacă n-au culegători de limbă germană, redau numai traducerile În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prin d. Băcescu - ar Înlesni tipărirea dar trebuie și ceva științific acolo. Dl. Prof. Jitaru n-ar putea să ne satisfacă aceasta? Mulțumesc pentru osteneala cu tipografia. Voi Încerca și cu Litera, căci n-aș vrea ca istoricul și activitatea Lectoratului münchenez să fie date uitării. Prin urmare nu e vorba de Călărași, ci de Caracal 606. Acolo nu prea cunosc lume și intervenția Muzeului cred, că ar fi mai eficace 607. Doina Bucur trebuie să aibă locul ei la Muzeu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nou material; cam de vreo 2 săptămâni și nu-mi scrie nimic. Sunt Îngrijorat. Nu cumva e bolnav? Ce mai e nou pe la Flt.? Mulțumesc pentru osteneala cu Tipografia. Voi Încerca și cu „Litera”, căci nu vreau să se uite Lectoratul românesc de la Mchn.(München, n.n.). Salutări celor care mai Întreabă de mine și urări de bine și sănătate de la Casă la Casă. Al matale prețuitor, V. Tempeanu 64 Buftea, 6 mai 1974 Iubite domnule Dimitriu, Vă felicit din toată inima
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la o slabă implicare a familiei în viața școlii. Trei părinți din cei 64 intervievați se implică în viața școlii în sensul autentic (în luarea deciziilor, organizarea unor activități, participarea în proiecte etc.), restul participă doar la ședințele cu părinții, lectoratele cu părinții, serbările școlare, (și nu la toate!). Concluzii generale Arta de a comunica nu este un proces natural sau o abilitate cu care ne naștem. Noi învățăm să comunicăm. Orice comunicare implică creație și schimb de înțelesuri. Aceste înțelesuri
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]