471 matches
-
Laura Karsch, București, Editura Trei, 2012. ------------------------------------------------------------------------- MEMORIA NAȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ 2 1 LITERATURA ȘI CULTURA FINLANDEZĂ 196 197 Prefață Introducere Prezentare generală a începuturilor literaturii finlandeze Aspecte ale relațiilor culturale și diplomatice româno-finlandeze Receptarea literaturii și culturii finlandeze în spațiul românesc Lectoratul de la Turku și revista "Columna" Traduceri din literatura finlandeză în secolul XXI Concluzii Bibliografie Abstract Résumé
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
precum și cu asociațiile care promovează credința și, în genere, care luptă pentru promovarea valorilor morale și ale familiei. De asemenea, cred că trebuie să sporească rolul profesorului de religie sau a unor instanțe din cele enumerate anterior în ședințele și lectoratele cu părinții. Adică, în contextul profesiunii de credință pe care și-a asumat-o, îl văd pe profesorul de religie ca pe un fel de mediator între copii și forțele morale ale societății. Desigur că la acest proces trebuie să
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
din Iași, domnul José Queiros, ne-am deplasat către Casa Prieteniei, un spațiu care s-a dovedit perfect pentru a demara discuții în vederea unor viitoare proiecte comune, printre care, un deziderat mai vechi, crearea unei alianțe franceze și readucerea în cadrul Lectoratului francez al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava a unui lector francez. La întâlnire a participat și domnul Niculai Barbă, consilierul președintelui CJ Suceava, care a reiterat susținerea pe care Consiliul Județean o acordă acestor proiecte. Din partea Asociației de Prietenie
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
univ. dr. ing. Adrian Graur, care a făcut o prezentare a evoluției, dar și a perspectivelor Universității sucevene. Înalții oaspeți s-au întâlnit cu șefa Departamentului de Franceză, conf. univ. dr. Simona Aida Manolache, care a prezentat situația actuală a Lectoratului francez întărind nevoia susținerii proiectelor francofone de către instituțiile abilitate (Ambasada Franței, Institutul Cultural Francez, Centrul Cultural Francez din Iași). Impresionați de deschiderea internațională a USV și de numărul important de protocoale încheiate, oaspeții au sugerat pașii concreți pe care vom
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Franța sub hitleriști are, din această perspectivă, toate datele României sub sovietici. O privire comparativă oferă cititorului o dovadă a integrării jurnalismului românesc în cel european. Dacă ar fi să luăm fie și numai "ingredientul" ce a făcut să sporească lectoratele presei foiletonul vom observa că apare pentru prima oară în spațiul francez la 1810, ocazional și cu regularitate începînd cu anul 1836, în ziarul "Presse" (Paris). Primul foileton a fost tipărit în România în anul 1839, în paginile "Albinei românești
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Protestul era sporadic, evaziunea era regula. Eu, mai ales, o dusesem la maximum, adică încercam să fiu complet detașată de realitate. Nu aveam televizor și nu exista Internet. Și eram într-un centru universitar cu extraordinare posibilități de lectură : aveam Lectorat Francez, aveam Biblioteca Americană și aveam Biblioteca Centrală Universitară, care era cu totul extra‑ ordinară. Niciodată nimeni nu mi-a refuzat o carte la Biblioteca Centrală Universitară. În ’89 însă a început să fie rău cu Lectoratul și cu Biblioteca
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de lectură : aveam Lectorat Francez, aveam Biblioteca Americană și aveam Biblioteca Centrală Universitară, care era cu totul extra‑ ordinară. Niciodată nimeni nu mi-a refuzat o carte la Biblioteca Centrală Universitară. În ’89 însă a început să fie rău cu Lectoratul și cu Biblioteca Americană. Cred că Luca Pițu trimitea prin lectorițele de-acolo diverse scrisori în străinătate, pe la diverse posturi de radio. Lectoratul Francez n-a fost închis. A reușit să continue până în ultima clipă. În schimb, la Lectoratul American
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a refuzat o carte la Biblioteca Centrală Universitară. În ’89 însă a început să fie rău cu Lectoratul și cu Biblioteca Americană. Cred că Luca Pițu trimitea prin lectorițele de-acolo diverse scrisori în străinătate, pe la diverse posturi de radio. Lectoratul Francez n-a fost închis. A reușit să continue până în ultima clipă. În schimb, la Lectoratul American lucrurile au luat o altă turnură, iar doi lectori americani au fost expulzați pentru activitate împotriva sistemului. După ultimul lector american expulzat s-
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cu Lectoratul și cu Biblioteca Americană. Cred că Luca Pițu trimitea prin lectorițele de-acolo diverse scrisori în străinătate, pe la diverse posturi de radio. Lectoratul Francez n-a fost închis. A reușit să continue până în ultima clipă. În schimb, la Lectoratul American lucrurile au luat o altă turnură, iar doi lectori americani au fost expulzați pentru activitate împotriva sistemului. După ultimul lector american expulzat s-a închis lectoratul. Acesta apucase să ne spună că va fi expulzat. A lăsat deschisă fereastra
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a fost închis. A reușit să continue până în ultima clipă. În schimb, la Lectoratul American lucrurile au luat o altă turnură, iar doi lectori americani au fost expulzați pentru activitate împotriva sistemului. După ultimul lector american expulzat s-a închis lectoratul. Acesta apucase să ne spună că va fi expulzat. A lăsat deschisă fereastra la bibliotecă și ne-a sugerat să venim noaptea să furăm cărțile. O gașcă de prieteni ai mei, băieți, s-au dus și au luat Orwell și
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și știința dvs. nu se poate „face carieră” - nici măcar în Suedia, țară atât de civilizată 4... În ceea ce mă privește, nu văd nici o posibilitate de a ieși din acest cerc predestinat... Vă mulțumesc încă o dată pentru invitația de a prelua lectoratul de română. Cred că v-am explicat de ce nu pot să-l accept. Vreau cu orice preț să termin cartea despre șamanism. Dacă îmi mai rămâne timp să fac și altceva, aș încerca să scriu o carte mică despre Omul
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
principii cu „noii negatori”, cu cei care contestau - și contestă Încă! - „vechile ierarhii” ale valorilor literare, stabilite, În cei vreo cincizeci de ani de dominație comunistă, de către nu puțini critici de prestigiu, dar și de un enorm și extrem de variat lectorat. Oare... am greșit cu toții, au fost cu toții În eroare?! Sau... au folosit textele noastre, ale celor câtorva, nu foarte mulți, doar drept pretext pentru o luptă cu stihiile vremii? De aici, cum afirmă ritos unii, „umflarea” disproporționată a anumitor nume
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și ce mai plănuiește? Cu „Șezătoarea” văd c-am „pus-o de mămăligă”, deși de la Institutul de folclor al Academiei am făgăduiala sprijinului. De ce-s oamenii Înceți și lăsători? Nu e nimeni acolo, să-i impulsioneze? Acum lucrez la Istoricul lectoratului românesc la Univ. din München, având foarte interesant material documentar. Să am numai zile! E așa de scurtă viața, când lucrezi! Și rafturi de manuscrise Își așteaptă un tipar... postum. La unele edituri nu-s puși oameni de adevărată și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să vorbiți cu tov. Miu Dobrescu. E Înțelegător, după câte am auzit. E singurul titlu de glorie, care i-a rămas Folticenilor, după pierderea Capitalei. Am o rugăminte pentru Suceava. Ar putea tipări, cu plată, o lucrare a mea Istoria lectoratului românesc la Univ. din München (În vreo 1.000-2.000 exemplare)? Vă rog să Vă interesați. Ar fi vreo 2 coale de tipar, dar și cu câteva texte germane (Dacă n-au culegători de limbă germană, redau numai traducerile În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
prin d. Băcescu - ar Înlesni tipărirea dar trebuie și ceva științific acolo. Dl. Prof. Jitaru n-ar putea să ne satisfacă aceasta? Mulțumesc pentru osteneala cu tipografia. Voi Încerca și cu Litera, căci n-aș vrea ca istoricul și activitatea Lectoratului münchenez să fie date uitării. Prin urmare nu e vorba de Călărași, ci de Caracal . Acolo nu prea cunosc lume și intervenția Muzeului cred, că ar fi mai eficace . Doina Bucur trebuie să aibă locul ei la Muzeu. Era rudă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
va fi "judecat" pentru "matrița mentală" pe care a creat-o și în care am intrat ca maimuțele cărora le arunci jucăria în cușcă pentru a le momi să le iei ostatice... Cum îl celebrez? "Mare pițuliano": șterpelind din Biblioteca Lectoratului de Română al Universității "March Bloch", că tot sunt în ultimul meu an de contract, un exemplar din foarte rara versiune hexagonală ce o datorăm penelor împletite ale Monicăi Lovinescu și Eugenului Ionesc. L-am și plasat în birou-mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
el". N-am ajuns încă la vorba lui, dar mult nu mai e până atunci. Le-am ratat în junețe, voiajele formatoare. Iaca, le implementez acum, la vârstă matură. Obținând manu militari, prin șuturi bine trase în popoul cui trebuie, lectoratele din Nancy și Strasbourg, nu mai era o dificultate majoră accesul la viza Schengen. Finanțele îmi îngăduiau să execut în vacanțele universitare, scoborâri multiple în Italia, Spania și Portugalia, urcușuri în Anglia și Benelux, câteva incursiuni rapide peste Rin (că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dintr-o reală admirație pentru creația poetului, dublate, în anii din urmă, de obligațiile didactice la Universitatea de Nord din Baia Mare, s-au coagulat recent într-un curs, pe care l-a definitivat în timpul șederii sale la Cracovia, la un lectorat, în cadrul Universității Jageloniene, curs pe care l-a și publicat acolo 3, în folosul studenților doritori a ne cunoaște limba și literatura. Construcția demersului său are astfel o bună rigoare metodică, este bine sistematizat, având organizarea materialului pe o coordonată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
56 localnici și 47 refugiați politici s-au declarai de etnie greacă. Intre timp au venit din Grecia studenți și comercianți pentru care s-a asigurat sediu propriu, lecții săptămânale de limbă maternă, biserică, o asociație culturală panelenă a studenților, lectorat la Universitatea „AL.I. Cuza” iar acum se fac demersuri pentru deschiderea unui Centru Cultural Cea mai temeinic organizată este Comunitatea evreească având patrimoniu propriu, case de rugăciuni, cantină, rețea specifică de asistență socială. Un exemplu semnificativ de Înțelegere, sprijin
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
sprijin și principialitate față de comunități ni-1 oferă Comunitatea poloneză din lași. Casa Polonă, cu sediul pe str. Elena Doamna are 20 de membrimedici, profesori, ingineri. Ei au posibilitatea să se Întâlnească și să urmeze cursurile de limba polonă la Lectoratul Polon al Universității „Al. I. Cuza”. În ceea ce privește pe români, În Grecia, Timoc, Bulgaria, Federația Rusă, Croația unde trăiesc sute de mii de conaționali nu există nici o școală În limba maternă. Domnule Președinte, Comparând situația minorităților din România cu soarta românilor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și ce mai plănuiește? Cu „șezătoarea” văd c-am „pus-o de mămăligă”, deși de la Institutul de folclor al Academiei am făgăduiala sprijinului. De ce-s oamenii Înceți și lăsători? Nu e nimeni acolo, să-i impulsioneze? Acum lucrez la Istoricul lectoratului românesc la Univ. din München, având foarte interesant material documentar. Să am numai zile! E așa de scurtă viața, când lucrezi! și rafturi de manuscrise Își așteaptă un tipar... postum. La unele edituri nu-s puși oameni de adevărată și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
să vorbiți cu tov. Miu Dobrescu. E Înțelegător, după câte am auzit. E singurul titlu de glorie, care i-a rămas Folticenilor, după pierderea Capitalei. Am o rugăminte pentru Suceava. Ar putea tipări, cu plată, o lucrare a mea Istoria lectoratului românesc la Univ. din München (În vreo 1.000-2.000 exemplare)? Vă rog să Vă interesați. Ar fi vreo 2 coale de tipar, dar și cu câteva texte germane (Dacă n-au culegători de limbă germană, redau numai traducerile În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prin d. Băcescu - ar Înlesni tipărirea dar trebuie și ceva științific acolo. Dl. Prof. Jitaru n-ar putea să ne satisfacă aceasta? Mulțumesc pentru osteneala cu tipografia. Voi Încerca și cu Litera, căci n-aș vrea ca istoricul și activitatea Lectoratului münchenez să fie date uitării. Prin urmare nu e vorba de Călărași, ci de Caracal 606. Acolo nu prea cunosc lume și intervenția Muzeului cred, că ar fi mai eficace 607. Doina Bucur trebuie să aibă locul ei la Muzeu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nou material; cam de vreo 2 săptămâni și nu-mi scrie nimic. Sunt Îngrijorat. Nu cumva e bolnav? Ce mai e nou pe la Flt.? Mulțumesc pentru osteneala cu Tipografia. Voi Încerca și cu „Litera”, căci nu vreau să se uite Lectoratul românesc de la Mchn.(München, n.n.). Salutări celor care mai Întreabă de mine și urări de bine și sănătate de la Casă la Casă. Al matale prețuitor, V. Tempeanu 64 Buftea, 6 mai 1974 Iubite domnule Dimitriu, Vă felicit din toată inima
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Marin Beșteliu, Jean Lacroix. În două articole introductive, Ouverture latine, semnat de André Martel, președinte al Universității din Montpellier, si Une Noble inițiative, aparținând profesorului Mihai Todosia, rectorul Universității „Al. I. Cuza” din Iași, se precizează că revista, ca și lectoratul român care o coordonează, reprezintă rodul eforturilor comune ale profesorilor de la cele două universități. Scopul publicației este „să facă mai bine cunoscute în Franța valorile spiritualității române, să contribuie într-o manieră concretă la dialogul cultural a două popoare apropiate
DIALOGUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286758_a_288087]