1,578 matches
-
acest conflict s-a rezolvat prin rechemarea lui Moruzi și numirea sa la Stockholm <ref id="47">47 Florin Marinescu, op. cit., p. 52. </ref>. Mai mult, un an mai târziu, aflându-se la Sankt Petersburg, George Bibescu a cerut recomandarea Legației române pentru a i se prezenta lui Giers. În sprijinul cererii sale, Bibescu invoca faptul că este cunoscut ca un principe În Europa, ca „un personaj Înalt”. Oarecum firesc, Bibescu nu a primit sprijinul legației deoarece, pe de o parte
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
George Bibescu a cerut recomandarea Legației române pentru a i se prezenta lui Giers. În sprijinul cererii sale, Bibescu invoca faptul că este cunoscut ca un principe În Europa, ca „un personaj Înalt”. Oarecum firesc, Bibescu nu a primit sprijinul legației deoarece, pe de o parte, Îl cunoștea ca un „aspirant la Tronuri”, iar pe de altă parte, ar fi avut nevoie de o autorizație de la ministerul afacerilor străine. Mai mult, se pare că nici Giers nu a fost dispus să
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
care „trebuie să fi avut În vine sânge căzăcesc, pe lângă cel muscălesc sau cerkez”, În timp ce soția sa „avea un aer asiatic” <ref id="51"> 51 Sabina Cantacuzino, op. cit., p. 186.</ref>. Deși a fost numit În noiembrie 1886, secretarul de legație al României la Sankt-Petersburg, Gh. Rosetti-Solescu, anunța venirea sa Încă din iunie același an <ref id="52"> 52 AMAE, fond Reprezentanți străini, dosar nr. 16, litera H1, nepaginat.</ref>. În momentul prezentării scrisorilor de acreditare, diplomatul rus a ținut o
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
o consolidare a relațiilor româno-ruse <ref id="53"> 53 130 de ani de relații diplomatice..., documentul 31, p. 141-143.</ref>. Nimic nu avea să prevestească momentele tensionate de mai târziu În relațiile româno-ruse. În acea perioadă se specula faptul că Legația rusă avea cel mai frumos local, dar stăpânii „aveau ceva sălbatic și ca fizic și ca mentalitate” <ref id="54"> 54 Sabina Cantacuzino, op. cit., p. 187. </ref>; iar diplomatul nu putea fi trecut cu vederea prin „talia lui Înaltă, barba
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
cu Al. Candiano-Popescu, Hitrowo preciza câteva din argumentele pentru care politica externă a României era Îndreptată către Austro-Ungaria: dinastia germană, vecinătatea Austriei, retrocedarea Basarabiei și influența lui Bismarck (Al. Candiano-Popescu, op. cit., p. 23).</ref> a fost chemat la Petersburg, afacerile legației au fost preluate de Grigore Willamov , „bărbat frumos, cu succese feminine”. În epocă umbla zvonul conform căruia ar fi avut o relație cu soția conservatorului Alexandru Lahovary, Simka Ghermani, „femeie foarte inteligentă și plăcută” <ref id="61"> 61 Em. Hagi-Mosco
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
căruia ar fi avut o relație cu soția conservatorului Alexandru Lahovary, Simka Ghermani, „femeie foarte inteligentă și plăcută” <ref id="61"> 61 Em. Hagi-Mosco, op. cit., p. 49. </ref>. Willamov a murit de tifos În 1888, chiar Într-o cameră a Legației <ref id="63"> 63 Em. Hagi-Mosco, op. cit., p. 49.</ref>. După 1888, În momentul În care Hitrowo lipsea, cel care Îndeplinea funcția de Însărcinat cu afaceri era A. Ladygensky <ref id="64">64 AMAE, fond Reprezentanți străini, dosar nr. 16
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
drept cele mai tensionate relații, având ca limite temporale anii 1878-1914. Un moment tensionat s-a petrecut pe 14/26 martie 1888, atunci când Palatul Regal a fost ținta unei puternice demonstrații, iar la fața locului a fost prezent și secretarul Legației ruse , Lermontov , care a fost chiar ușor rănit <ref id="67">67 Sorin Cristescu, Carol I și politica României (1878-1912), București, 2007, p. 93. </ref>. Fără a minimaliza faptul că aceste demonstrații au avut loc și pe fondul de nemulțumire
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
faptul că aceste demonstrații au avut loc și pe fondul de nemulțumire a populației rurale, a situației grele din satul românesc, a nevoii de o reformă agrară, a unei opoziții tot mai vehemente la adresa liberalilor, acuzele au avut drept țintă legația rusă; acțiunile acesteia au fost văzute ca imboldul necesar demonstrațiilor. Mai mult, o parte a presei române s-a lansat Într-un atac virulent la adresa lui Hitrowo și a legației ruse, ceea ce a stârnit nemulțumirea ministrului plenipotențiar rus. Acesta, Într-o
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
opoziții tot mai vehemente la adresa liberalilor, acuzele au avut drept țintă legația rusă; acțiunile acesteia au fost văzute ca imboldul necesar demonstrațiilor. Mai mult, o parte a presei române s-a lansat Într-un atac virulent la adresa lui Hitrowo și a legației ruse, ceea ce a stârnit nemulțumirea ministrului plenipotențiar rus. Acesta, Într-o scrisoare din 6 mai 1888, adresată Ministrului român al Afacerilor Străine, Își arăta nemulțumirea față de o parte a presei ce Își continua „campania de atacuri violente, insinuări și acuzații
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
urmare a retragerii din activitate a lui N. Fonthon, din 1901 ministru plenipotențiar rus la București a fost Mihail Nicolaevici de Giers . Pe parcursul celor 10 ani petrecuți În capitala României, a reușit să-și atragă simpatia celor din jur, transformând Legația rusă Într-un loc plăcut și agreabil. Recepțiile date de familia Giers au fost printre cele mai fastuoase din epocă. În timpul șederii sale s-a construit Biserica Rusă din spatele Pieții Mihai Viteazul <ref id="99"> 99 Emanoil Hagi Mosco, op. cit
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
ref>. Am sublinia faptul că, la Începutul secolului XX, reprezentarea politică a României În Rusia și a Rusiei În România s-a realizat prin intermediul a doi cumnați, aspect rar Întâlnit În diplomația românească și rusă. Astfel, În perioada 1895-1911 afacerile Legației române de la Sankt Petersburg au fost În mâinile lui Gh. RosettiSolescu, cel care s-a căsătorit În 1886 cu Olga Giers <ref id="100">100 După caracterizarea lui Titu Maiorescu, o doamnă „nu prea frumoasă, foarte amabilă, rafinată, fără avere
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
România (1905-1910), București, 2003, traducere de Daniel Cain, p. 62 (În original, Христофор Хесапчиев, Служба на България в чужбина. Военнодипломатически спомени (1899-1914), София, 1993.</ref>. În ceea ce privește relațiile româno-ruse În perioada cât Mihail N. de Giers s-a aflat În fruntea Legației, am aminti momentul tensionat din 1905 , când, În contextul Revoluției Ruse, autoritățile române au fost puse Într-o situație foarte grea. La 20 iunie 1905 a sosit În portul Constanța crucișătorul rus „Potemkin”, după ce, În prealabil, pe 9 iunie s-
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
moment În portul Odessa. Ajunși În apele portuare ale României, aceștia au cerut, Într-o primă fază, provizii autorităților române. Guvernul de la București s-a aflat Într-o situație delicată, astfel Încât a cerut (și ca urmare a presiunilor venite din partea Legației ruse) marinarilor să se predea, după care să fie extrădați autorităților ruse. Aceștia nu au acceptat propunerea, astfel că au plecat din portul Constanța, Însă nu pentru mult timp, deoarece În noaptea de 24 iunie s-au Întors, după ce nu
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
marinarii ruși <ref id="105">105 Sorin Cristescu, Carol I. Corespondența personală..., p. 431. </ref>. În condițiile În care, În acele momente, Mihail de Giers nu se afla În România, cel care s-a ocupat de rezolvarea acestei situații din partea legației ruse a fost Însărcinatul cu afaceri Lermontov. Decizia acestuia de a adresa un protest telegrafic ministrului român de externe Lahovary prin care cerea ca drapelul românesc de pe navă să fie coborât nu a fost pe placul Regelui Carol I. Răspunsul
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
Revolta marinarilor de pe crucișătorul „Potemkin” (iunie 1905), moment tensionat al relațiilor româno-ruse - din perspectivă austro-ungară, În Analele Universității „Spiru Haret”, Seria Relații Internaționale și Studii Europene, nr. 1/2007, p. 220. </ref>. Acest eveniment nu a fost nici pe placul legației ruse, dar nici al autorităților din Rusia, unde exista convingerea conform căreia incidentul „Potemkin” „nu a contribuit cu nimic la Îmbunătățirea relațiilor României cu marele imperiu vecin” <ref id="107"> 107 Ibidem, p. 221. </ref>. Ca urmare a numirii lui
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
140-147.</ref>. Stanislav Poklewski-Koziel și-a prezentat scrisorile de acreditare la 20 decembrie 1913/2 ianuarie 1914 <ref id="124"> 124 130 de ani de relații diplomatice...., documentul nr. 40, p. 187-189.</ref>. În perioada cât a stat În fruntea Legației, diplomatul rus a pregătit, alături de ministrul român acreditat În capitala Rusiei, Constantin Diamandy, vizita țarului Nicolae al II-lea la Constanța. Pregătirile au Început În luna aprilie a anului 1914 și s-au concretizat prin sosirea , la 14 iunie, la
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
didactică funcționând, din 1938, ca profesor de filosofie și drept la licee din Tulcea, Cluj și Buzău. În 1942 e numit secretar cultural în Ministerul Propagandei și de Externe, dar în același an este detașat la serviciul de presă al Legației Române din Berlin, unde va lucra alături de Horia Stanca și Gherasim Pintea. Revenit la București în noiembrie 1944, va fi funcționar în Ministerul Informațiilor, pentru ca în 1947 să se vadă „epurat”. Trăiește o vreme din expediente. În 1956 este angajat
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
1920-1923). Frecventează Facultatea de Drept la Universitatea din același oraș (1923-1926) , unde își va susține și doctoratul în drept administrativ (1929). Va îndeplini diverse funcții: funcționar la judecătoria din Pui (județul Hunedoara), referent în Ministerul Comerțului și Industriei, atașat la Legația Economică Română din Berlin (1933-1934), unde audiază cursuri de politologie la Universitatea „Friedrich Wilhelm”, șef de secție în Ministerul Economiei Naționale (1936-1939), șef de secție, apoi director în Ministerul Comerțului Exterior (1940-1941), șef de secție în Ministerul Apărării Naționale (1941-1944
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
în litere (1912) și alta în drept (1913). La Paris urmează și École des Sciences Politiques (1914). Voluntar în războiul din 1913, activează din 1915 în Ministerul Afacerilor Străine. I se încredințează misiuni diplomatice: atașat, secretar și prim-secretar de legație la Roma și Berlin (1919-1928), însărcinat cu afaceri la Haga (1929-1932), ministru plenipotențiar la Rio de Janeiro, însărcinat cu organizarea legațiilor României în Chile, Argentina și Brazilia, precum și în Portugalia (1933-1936), ministru plenipotențiar la Varșovia (1937-1938), Roma (1938) și Copenhaga
ZAMFIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
1913, activează din 1915 în Ministerul Afacerilor Străine. I se încredințează misiuni diplomatice: atașat, secretar și prim-secretar de legație la Roma și Berlin (1919-1928), însărcinat cu afaceri la Haga (1929-1932), ministru plenipotențiar la Rio de Janeiro, însărcinat cu organizarea legațiilor României în Chile, Argentina și Brazilia, precum și în Portugalia (1933-1936), ministru plenipotențiar la Varșovia (1937-1938), Roma (1938) și Copenhaga (1939). În 1944 se vede destituit, iar în 1948 pensionat. Cu toate acestea, în 1957 e desemnat delegat al României în
ZAMFIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
din Fără frac și joben (1952) și Perfecții diplomați (1962) aduc situații și personaje din mediul funcționăresc, în speță din al Ministerului de Externe, și din protipendada provincială munteană; epicul din romanul Domnul Daltaban de Seraschier (1965) include și mediul legațiilor României în diverse capitale, îndeosebi din cea de la Roma, toate scrierile având o bogată sursă autobiografică. Multe proze, dacă nu toate, sunt vădit apropiate de unele producții ale tatălui său, Duiliu Zamfirescu. Astfel, personajele negative intră tipologic în categoria ciocoiului
ZAMFIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
G. Brăescu. Lumea „perfecților diplomați” relevă o faună compusă, potrivit chiar indicațiilor auctoriale, din „lichele”, „licheluțe”, „hoțomani”, „caiafe”, „vulpoi” și alte asemenea specimene, caracteristice fiindu-i ciocoismul, veleitarismul, impostura, snobismul, indolența, servilismul, ipocrizia, invidia, delațiunea, hoția legalizată, corupția. Șefii de legații și alți funcționari superiori își dau aere aristocratice, își atribuie origini nobiliare, chiar princiare. Ambasadorul interimar State Daltaban, fiul unui „fioros bivolar” de la Zimnicea, fost hoț de cai, obține prin tertipuri cognomenul „de Seraschier” și visează să figureze în Almanahul
ZAMFIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
și „momentan Îmbătate” de ideea „România farà da se” <ref id="65"> 65 1918 la Români. Desăvârșirea unității național statale a poporului român. Documente externe, 1879-1916, vol. I, București, 1983, p. 383 sqq., nr. 69, memoriul contelui Haymerle, consilier pe lângă Legația austro-ungară la București, 16 decembrie 1913.</ref>. Însă, așa cum observa și atașatul militar austro-ungar, Hranilovič, În toamna lui 1913, iredentismul românesc nu prezenta un pericol militar atâta vreme cât guvernul român nu susținea și nu Încuraja agitația din Transilvania <ref id="66
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
membru al Înaltei Curți de Casație. După anii de școală militară petrecuți la Dresda, P. se întoarce acasă în 1868. Îmbrățișând cariera armelor, este trimis la Viena, într-o școală militară; curând, însă, va intra în diplomație, ca secretar de legație la Berlin. În țară, a mai fost primar al Constanței. Membru onorific în Comitetul teatral, după plecarea lui Petre Grădișteanu de la conducerea Teatrului Național din București e numit director interimar, iar în 1911 inspector al teatrelor. Colaborează la „Convorbiri literare
POLIZU-MICSUNESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288876_a_290205]
-
timp se apropiase de N. Filipescu și de tinerii din preajma acestuia, la a căror publicație, „Săptămâna politică și culturală”, colaborează cu note și cu o suită de incisive „păreri ale unui provincial”. Va fi ulterior avocat în București, atașat de legație și consilier juridic în delegația ce negociază, după război, tratatele de pace. Intermitent dă la iveală în „Ilustrația”, „Parlamentul”, „Politica”, „Tribuna politică”, „Adevărul” ș.a. note și comentarii privitoare la politica internă și europeană, medalioane și însemnări de drum din epoca
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]