2,543 matches
-
a minelor de huilă, se impune luarea unei măsuri imediate pentru reglementarea acestor aspecte pe calea ordonanței de urgență, ținând cont de faptul că la acest moment, reglementarea la nivel de lege nu se poate realiza prin procedura obișnuită de legiferare, întrucât procedurile parlamentare presupun o perioadă mai îndelungată de timp, în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public general și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, pentru a nu genera întârzieri în implementarea Planului
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 108 din 30 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256928]
-
completelor să fie realizat în mod direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative, astfel că textul criticat nu contravine art. 61 și art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție. ... 34. Curtea a reținut, totodată, la paragraful 36 al Deciziei nr. 71 din
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
instanțelor judecătorești este un act de reglementare secundară, act de executare a legii. Însă nu se poate susține că dispozițiile criticate conferă unei autorități administrative - Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care aprobă acest regulament - o competență de legiferare cu privire la compunerea completelor, deoarece nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca modul de desemnare a membrilor completelor să fie realizat în mod
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
urmare, prevederile criticate sunt neconstituționale sub aspectul încălcării principiului securității juridice prin lipsa de previzibilitate a normei legale. Art. 1 alin. (5) din Constituție instituie o obligație generală, impusă tuturor subiecților de drept, inclusiv puterii legislative, care, în activitatea de legiferare, trebuie să respecte Legea fundamentală și să asigure calitatea actelor normative emise. Principiul previzibilității impune autorităților publice să reglementeze relațiile sociale prin adoptarea de acte normative previzibile și care să asigure securitatea juridică a destinatarilor acestora. Lipsa unor asemenea exigențe
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
în cadrul căreia sunt amplasate. ... 50. În concluzie, în lipsa unor prevederi legale concrete privind condițiile schimbării destinației terenului spațiu verde și a limitei maxime a suprafeței supuse schimbării destinației, însoțite de norme de trimitere la legislația specifică, exigențe de legiferare ce trebuie să caracterizeze o normă juridică de excepție, textul este susceptibil a fi interpretat în sensul că, fără documentație de urbanism, se poate schimba destinația întregii suprafețe de teren care constituie spațiu verde în vederea amplasării elementelor de infrastructură
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
infrastructuri performante și adaptate evoluțiilor tehnologice, totuși amplasarea elementelor de infrastructură fizică necesare susținerii rețelelor de comunicații electronice pe spațiile verzi situate în intravilan nu reprezintă o măsură adecvată și necesară atingerii scopului menționat. Curtea subliniază că în activitatea de legiferare legiuitorul trebuie să reglementeze mecanisme de natură a permite realizarea scopului urmărit la standardul calitativ propus, fără a impune însă sarcini sau restrângeri excesive ale drepturilor individuale, indiferent de natura acestora. Or, Curtea constată că măsura legislativă instituită prin reglementarea
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
printre altele, prin conservarea terenurilor cu destinația de spații verzi, terenuri identificate astfel în documentațiile de urbanism. În fine, în ceea ce privește justul echilibru între interesele concrete ale beneficiarilor legii, Curtea reiterează că, în aplicarea principiului proporționalității în materia legiferării, legiuitorul este ținut de o condiție de rezonabilitate, respectiv să fie preocupat ca exigențele instituite să fie îndeajuns de rezonabile încât să nu pună sub semnul întrebării însăși existența unor drepturi, or, prin măsura prevăzută, legiuitorul a încălcat această condiție
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
în caz de urmări periculoase ori păgubitoare. Faptul că cerințe similare, cu aceleași consecințe juridice, au fost impuse și profesiei de avocat constituie o opțiune a legiuitorului, care intră în marja de apreciere a Parlamentului în cadrul activității sale de legiferare (Decizia nr. 339 din 10 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 1 iunie 2012). De asemenea, Curtea a constatat că organizarea avocaților în barouri și a barourilor în Uniunea Avocaților din România nu
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
comunicării, putând fi atacate la instanța de contencios administrativ, conform legii. De asemenea, Curtea a observat că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilirea procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta având obligația ca, în procesul de legiferare, să se circumscrie cadrului constituțional. Or, reglementările deduse controlului de constituționalitate satisfac exigențele impuse de normele constituționale, fiind în deplină concordanță cu prevederile art. 16, 21 și 24 din Legea fundamentală și cu cele ale art. 6 din Convenția pentru
DECIZIA nr. 854 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254566]
-
284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. ... 10. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textele criticate încalcă standardele constituționale de calitate a legii prevăzute în art. 1 alin. (5), precum și cele de tehnică de legiferare exprimate în art. 3, 58 și 66 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Astfel, întrucât dispozițiile legale criticate suspendă acte normative abrogate, se încalcă art. 58 din Legea nr. 24/2000, care permite doar
DECIZIA nr. 900 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254587]
-
să decidă cu privire la politica penală a statului, în virtutea prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării. Totodată, Curtea a reținut că nu are competența de a se implica în domeniul legiferării și al politicii penale a statului, orice atitudine contrară constituind o imixtiune în competența acestei autorități constituționale (a se vedea Decizia nr. 629 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 932 din 21 decembrie
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
între dreptul comun și procedura specială. Așadar, în timp ce în materie civilă reclamantul poate alege între procedura specială și procedura de drept comun, în materie contravențională legiuitorul primar, deși ar trebui să dea dovadă de o rigoare sporită în legiferare datorită caracterului acestei materii asimilate unei acuzații de natură penală, s-a rezumat doar la inserarea a două articole în actul normativ privind regimul juridic al contravențiilor, fără să prevadă caracterul alternativ al acestei proceduri. Or, în situația unei abordări
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
ci doar asupra raportului comisiei de avizare și a proiectelor în ansamblu. Se susține că legea criticată a fost adoptată într-o procedură adhoc, neprevăzută de Regulamentul Senatului, stabilită de către Biroul permanent, care și-a arogat, astfel, competențe de legiferare care, constituțional, sunt rezervate doar Senatului, ceea ce a dus la limitarea dezbaterilor parlamentare, încălcându-se art. 64 alin. (1) și art. 76 din Constituție. Stabilirea de către acesta a procedurii hibrid de desfășurare a ședinței Senatului din 17 octombrie
DECIZIA nr. 521 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261391]
-
o simplă problemă de interpretare a Regulamentului Senatului, ci echivalează cu exercitarea suveranității naționale în nume propriu de către un grup de persoane (13), membri ai Biroului permanent, ceea ce este contrar art. 2 din Constituție. Stabilirea procedurii propriuzise de legiferare nu ține de competența acestui birou, ci de cea a Senatului. Prezumția de comportament constituțional loial a fost încălcată de Biroul permanent, care nu numai că șia depășit limitele delegării stabilite prin Regulamentul Senatului, ci a și anulat dreptul senatorilor
DECIZIA nr. 521 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261391]
-
asupra proiectului rezultat din dezbaterea pe articole. ... 8. Or, legea care face obiectul sesizării de neconstituționalitate a fost adoptată într-o procedură ad-hoc, neprevăzută de Regulamentul Senatului, stabilită de către Biroul Permanent, care și-a arogat astfel competențe de legiferare care constituțional sunt rezervate doar Senatului. În acest sens, autorii sesizării precizează că stabilirea procedurii de desfășurare a ședinței din 17 octombrie 2022, prin Hotărârea nr. 27 din 19 septembrie 2022 ca fiind în sistem „hibrid“, având drept consecință limitarea
DECIZIA nr. 525 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261395]
-
delegat prin regulamentul menționat către Biroul permanent este exclusiv posibilitatea de a stabili normele tehnice legate de desfășurarea ședințelor prin mijloace electronice, la distanță, respectiv chestiuni care țin de mijlocul electronic folosit, soluția informatică etc., iar nicidecum procedura propriu-zisă de legiferare, care, potrivit art. 64 alin. (1) din Constituție, nu poate fi reglementată decât prin Regulamentul Senatului, votat cu majoritatea prevăzută de art. 76 alin. (1) din Constituție. ... 10. De altfel, asupra tuturor acestor aspecte Curtea Constituțională s-a pronunțat, în
DECIZIA nr. 525 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261395]
-
limitele delegării acordate și va adopta acte neconstituționale. ... 11. Or, prezumția de comportament loial constituțional a fost încălcată în mod flagrant de către Biroul permanent atunci când prin Hotărârea nr. 37 din 19 septembrie 2022 a prevăzut că procedura de legiferare pentru ședința din 17 octombrie 2022 va fi aceea prevăzută la anexa nr. 1 la Hotărârea Biroului permanent nr. 19/2022, precum și atunci când prin această ultimă hotărâre a reglementat o procedură de legiferare neprevăzută și nereglementată de Regulamentul Senatului
DECIZIA nr. 525 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261395]
-
2022 a prevăzut că procedura de legiferare pentru ședința din 17 octombrie 2022 va fi aceea prevăzută la anexa nr. 1 la Hotărârea Biroului permanent nr. 19/2022, precum și atunci când prin această ultimă hotărâre a reglementat o procedură de legiferare neprevăzută și nereglementată de Regulamentul Senatului (sistem mixt de prezență, fizic și online) și a extins procedura excepțională de legiferare arătată la art. 111 și la alte situații decât cele excepționale menționate explicit în art. 136, depășind astfel limitele delegării
DECIZIA nr. 525 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261395]
-
1 la Hotărârea Biroului permanent nr. 19/2022, precum și atunci când prin această ultimă hotărâre a reglementat o procedură de legiferare neprevăzută și nereglementată de Regulamentul Senatului (sistem mixt de prezență, fizic și online) și a extins procedura excepțională de legiferare arătată la art. 111 și la alte situații decât cele excepționale menționate explicit în art. 136, depășind astfel limitele delegării. ... 12. Respectarea dispozițiilor art. 75 și ale art. 76 alin. (3) din Constituție reprezintă fundamentul dezbaterilor democratice din Parlament care
DECIZIA nr. 525 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261395]
-
în măsura în care acesta se limitează la luarea acestei decizii ca fiind o măsură tehnică și urgentă care asigură continuitatea funcționării Parlamentului, premisă necesară exercitării suveranității naționale de către Parlament. Cum Biroul permanent a stabilit o procedură propriu-zisă de legiferare, cu caracter excepțional, cu limitarea dezbaterii parlamentare, contrar prevederilor art. 64 alin. (1) și ale art. 76 din Constituție și prevederilor Regulamentului Senatului, acesta s-a comportat practic ca însuși Senatul, exercitând astfel în nume propriu suveranitatea națională, contrar art.
DECIZIA nr. 525 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261395]
-
asupra proiectului rezultat din dezbaterea pe articole. ... 8. Or, legea care face obiectul sesizării de neconstituționalitate a fost adoptată într-o procedură ad-hoc, neprevăzută de Regulamentul Senatului, stabilită de către Biroul permanent, care și-a arogat astfel competențe de legiferare care constituțional sunt rezervate doar Senatului. În acest sens, autorii sesizării precizează că stabilirea procedurii de desfășurare a ședinței din 17 octombrie 2022 prin Hotărârea nr. 27 din 19 septembrie 2022, ca fiind în sistem „hibrid“, având drept consecință limitarea
DECIZIA nr. 523 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261393]
-
delegat, prin regulamentul amintit, către Biroul permanent este exclusiv posibilitatea de a stabili normele tehnice legate de desfășurarea ședințelor prin mijloace electronice, la distanță, respectiv chestiuni care țin de mijlocul electronic folosit, soluția informatică etc., iar nicidecum procedura propriu-zisă de legiferare, care, potrivit art. 64 alin. (1) din Constituție, nu poate fi reglementată decât prin Regulamentul Senatului, votat cu majoritatea prevăzută de art. 76 alin. (1) din Constituție. ... 10. De altfel, asupra tuturor acestor aspecte Curtea Constituțională s-a pronunțat, în
DECIZIA nr. 523 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261393]
-
delegării acordate și nu va adopta acte neconstituționale. ... 11. Or, prezumția de comportament loial constituțional a fost încălcată în mod flagrant de către Biroul permanent atunci când prin Hotărârea nr. 37 din 19 septembrie 2022 a prevăzut că procedura de legiferare pentru ședința din 17 octombrie 2022 va fi aceea prevăzută la anexa nr. 1 la Hotărârea Biroului permanent nr. 19/2022, precum și atunci când prin această ultimă hotărâre a reglementat o procedură de legiferare neprevăzută și nereglementată de Regulamentul Senatului
DECIZIA nr. 523 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261393]
-
2022 a prevăzut că procedura de legiferare pentru ședința din 17 octombrie 2022 va fi aceea prevăzută la anexa nr. 1 la Hotărârea Biroului permanent nr. 19/2022, precum și atunci când prin această ultimă hotărâre a reglementat o procedură de legiferare neprevăzută și nereglementată de Regulamentul Senatului (sistem mixt de prezență, fizic și online) și a extins procedura excepțională de legiferare arătată la art. 111 și la alte situații decât cele excepționale menționate explicit în art. 136, depășind astfel limitele delegării
DECIZIA nr. 523 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261393]
-
1 la Hotărârea Biroului permanent nr. 19/2022, precum și atunci când prin această ultimă hotărâre a reglementat o procedură de legiferare neprevăzută și nereglementată de Regulamentul Senatului (sistem mixt de prezență, fizic și online) și a extins procedura excepțională de legiferare arătată la art. 111 și la alte situații decât cele excepționale menționate explicit în art. 136, depășind astfel limitele delegării. ... 12. Respectarea dispozițiilor art. 75 și ale art. 76 alin. (3) din Constituție reprezintă fundamentul dezbaterilor democratice din Parlament, care
DECIZIA nr. 523 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261393]