304 matches
-
de a ataca teme esențiale ale societății noastre, inclusiv a celei de astăzi. Suntem unde suntem, pare a spune autoarea, pentru că avem, de generații, rădăcinile rupte, pentru că avem, de generații, psihologia unor indivizi hăituiți, obsedați doar să supraviețuiască. În particular, legionarismul este văzut ca o formă de nebunie care a întâlnit o altă formă de nebunie, comunismul, rezultatul fiind totalmente alienant pentru societate. Dincolo de diferențele tematice, atât romanul lui Dinu Pillat, cât și cel al Gabrielei Adameșteanu, respiră aerul valorilor democratice
Perspective epice asupra legionarismului by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/5794_a_7119]
-
orice încercare de prezentare obiectivă - chiar mizând pe împletirea documentului istoric cu ficțiunea - a imaginii Legiunii nu poate scoate în evidență decât caracterul profund nociv la acestei mișcări. Această convergență epică, prezentă în trei romane de calitate, face ca imaginea legionarismului, ilustrată prin forța eposului, să fie percepută adecvat nu doar în imediat, ci, mult mai important, pe termen mediu și lung. Note: 1. În emisiunea Eugeniei Vodă, Ion Cristoiu l-a numit pe Zelea Codreanu „personaj tragic”, „personaj idolatrizat”, „un
Perspective epice asupra legionarismului by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/5794_a_7119]
-
creîndu-se opere cu adevarat rezistente estetic. Și asta, cu excepțiile știute, și în teatru sau în artele plastice. Interesantă e și analiza Ketmanului etic, în care apare aberația forjarii omului nou, preocupare comună și a totalitarismului de dreapta (la noi legionarismul a năzuit, și el, să creeze un om nou). Impresionante, chiar tulburătoare, sînt în carte portretele exemplificatoare ale cîtorva scriitori (numiți criptic Alfa, Beta, Gama, Delta) în care polonezii (printre care cartea lui Czeslaw Milosz a circulat, în samizdat, încă
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
suspendare - la sfîrșitul lui 1933), desi n-a avut nimic comun cu ideologia-i xenofob-retrogradă. Dar pentru roboata de corectura nu era nevoie de împărtășirea convingerilor, dl. Vlaicu Barna fiind, din junețe, un democrat, respingînd, cu oroare, diferitele ipostaze ale legionarismului și ale cuzismului militante. Așa se și explică frecventarea cenaclului lovinescian (Sburătorul) și chiar colaborarea cu Zaharia Stancu la Azi, unde autorul memoriilor de astăzi a fost chiar secretar de redacție, singurul angajat al publicației, pentru apariția căreia se colectase
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
se manifeste în apropiații ani următori. Morbul legionar încă nu-l atinsese pe tânărul debutant. Ceea ce vreau să subliniez este că opțiunea lui de atunci a fost repede anulată de noul său debut, produs în 1941, după ce se lepădase de legionarism, eliminând aproape orice reminiscență în scrierile sale ulterioare, nu însă și în comportamentul social, dominat de limba lui ascuțită. începând din 1945, venind pentru prima oară în contact personal cu Frunzetti, în calitatea sa de asistent la Catedra de Estetică
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
serios” (și, din păcate, asta n-au înțeles prozatorii „obsedantului deceniu”), ci prin caricaturizarea valorilor sale forte, prin „îngroșarea grotescă a derizoriului”. Lipsește această înscenare stilistică extrem de colorată din eseurile dedicate interbelicilor români. Recitit azi, după ce adeziunea lui Eliade la legionarism nu mai constituie un secret pentru nimeni, eseul Felix culpa, apărut în 1992, pare pedant și cuminte. Mai interesantă e, în schimb, urmărirea prieteniei Eliade-Sebastian în Jurnalul celui din urmă, pe fondul ascensiunii extremismului românesc. Ambiguitatea relației dintre cei doi
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]
-
Mircea Mihăieș Publicarea Jurnalelor lui Rebreanu (volumele 17 și 18 din seria "Opere" de la Minerva) rezolva o serie de probleme care, până acum, rămăseseră în suspensie. Între altele, relația romancierului cu legionarismul. Darea la iveală a notațiilor intime din perioada anilor 1939 - 1944, omise prostește la tipărirea ediției din 1985 (spun prostește pentru că, din punct de vedere ideologic, poziția lui Rebreanu se suprapunea perfect celei oficiale, comuniste, din epoca, măcar în legătură cu aberantă
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, UB, cu sediul în Bd. Schitu Măgureanu nr.9 va găzdui, vineri, 20 ianuarie, la ora 16, lansarea volumului ”Capcanele politice ale sociologiei interbelice - Școala gustiană între carlism și legionarism”, apărut la Editura Curtea Veche, al colaboratorului DC News, Antonio Momoc. Capcanele politice ale sociologiei interbelice - Școala gustiană între carlism și legionarism - de Antonio Momoc, este prima carte care vorbește despre sociologii români din perspectiva vieții lor cotidiene în perioada
Lansare de carte: Antonio Momoc, despre PR-ul politic din România () [Corola-journal/Journalistic/67448_a_68773]
-
vineri, 20 ianuarie, la ora 16, lansarea volumului ”Capcanele politice ale sociologiei interbelice - Școala gustiană între carlism și legionarism”, apărut la Editura Curtea Veche, al colaboratorului DC News, Antonio Momoc. Capcanele politice ale sociologiei interbelice - Școala gustiană între carlism și legionarism - de Antonio Momoc, este prima carte care vorbește despre sociologii români din perspectiva vieții lor cotidiene în perioada crizei financiare interbelice, dar și despre relația acestor intelectuali cu partidele și cu puterea politică. Noutatea volumului este demonstrația autorului că Monarhia
Lansare de carte: Antonio Momoc, despre PR-ul politic din România () [Corola-journal/Journalistic/67448_a_68773]
-
Cazaban este un om care știe multe, iar cîteva dintre informațiile pe care le deține sînt în măsură să modifice spectaculos sensul unor întîmplări ce păreau de mult clasificate. Esențiale sînt dezvăluirile pe care Theodor Cazaban le face despre substanța legionarismului și despre inocența morală a unor tineri intelectuali din perioada interbelică, fascinați de idealurile mișcării. Theodor Cazaban face o distincție netă între mișcarea legionară și cuzism și respinge principiul "identificărilor în lanț" (Raymond Aron) care a făcut școală în propaganda
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
litigiu sînt însemnările lui Sebastian despre episodul legionar al lui Eliade de pe la sfîrșitul lui 1936 pînă tîrziu în 1939. De aceea, editorul precizează în finalul succintului său cuvînt înainte: "Dacă mai sînt îndoieli asupra "exactității" acuzațiilor de antisemitism, fascism, hitlerism, legionarism proferate împotriva lui Mircea Eliade, cred că numai probele pro și contra prezentate în volumul de față (și în următoarele) pot face lumină". Editorul are dreptate, dacă, într-adevăr, ar prezenta toate probele necesare relevării acestui litigiu. Cum se va
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
Vremea (în două numere), apărînd romanul și polemizînd chiar cu profesorul său iubit pentru ideile din prefață. Deodată, nu fără o istoricitate a fenomenului, Sebastian își dă seama, de prin 1936, că bunul său prieten Mircea Eliade se convertește spre legionarism (sau, păstrîndu-ne în termenii vestitei piese de teatru a lui Eugen Ionescu, se "rinocerizează"). A fost această observație a lui Sebastian despre convertirea lui Eliade la legionarism o efectivă tragedie, o rupere dramatic tulburătoare. Își dădea seama, disperat, că pierde
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
seama, de prin 1936, că bunul său prieten Mircea Eliade se convertește spre legionarism (sau, păstrîndu-ne în termenii vestitei piese de teatru a lui Eugen Ionescu, se "rinocerizează"). A fost această observație a lui Sebastian despre convertirea lui Eliade la legionarism o efectivă tragedie, o rupere dramatic tulburătoare. Își dădea seama, disperat, că pierde un prieten de inimă, drag cu totul. Nu e un lucru oarecare o astfel de lovitură primită în adîncul sufletului de un tînăr aflat în al treilea
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
fiind verde, titlul indică deja culoarea, am zice, preferată. Dl. Necula adoptă un ton aparent obiectiv. În anii '50, ar fi fost considerat obiectivist. Nu face aprecieri, lăsînd subtextul să vorbească. În fond, autorul e de părere că adeziunea la legionarism a multor intelectuali din anii '30-'40 se leagă de exigențele unei tinere și talentate generații care pășea pe scena culturală. Se simțea nevoia unei primeniri de competențe", scrie dl. Necula. Și cum gerontocrații liberalo-țărăniști nu păreau deschiși aspirațiilor noii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15509_a_16834]
-
liberalo-țărăniști nu păreau deschiși aspirațiilor noii generații, Codreanu s-a dovedit singurul capabil a reacționa corect ("alta era receptivitatea arătată tinerilor de liderii mișcării legionare"). Noua generație n-a fost pur și simplu sensibilă la elementul emoțional și butaforic din legionarism: adeziunea ei izvora din "starea de disperare, cu absența altor oferte politice." Să citești și să crezi! De ce or fi fost ei așa de disperați încît să cauționeze crima politică și restul? Dl. Necula încheie deplîngînd faptul că mulți din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15509_a_16834]
-
rostim sentințe prefabricate, să azvîrlim anateme pe urmele propagandei comuniste care mixa în furoarea sa negativă adevărul și minciuna, binele și răul, valoarea și nonvaloarea, pentru a da naștere la un produs de întrebuințare obligatorie? Spre deosebire de fascism și de nazism, legionarismul nu a avut un punct de plecare preponderent politic, ci unul spiritual, declarîndu-și țeluri educative, pe un fundal regenerator în raport cu politicianismul oneros, cu afacerismul parazitar al interbelicului. Iată cuvintele lui Noica: "Sînt oameni care, în judecata lor, au rămas în
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
de plecare preponderent politic, ci unul spiritual, declarîndu-și țeluri educative, pe un fundal regenerator în raport cu politicianismul oneros, cu afacerismul parazitar al interbelicului. Iată cuvintele lui Noica: "Sînt oameni care, în judecata lor, au rămas în urmă cu anii: ei înțeleg legionarismul ca o mișcare politică sau chiar haiducească, în loc s-o vadă drept una spirituală, adică interiorizată și năzuind către forme de viață creștină. E adevărat, pot fi și dintre legionari unii care au rămas la mentalitatea politică sau la cea
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
încă nu e mulțumit de sine, atunci veți fi văzut ceva din Legiunea însăși". Ne dăm seama de vulnerabilitatea actuală a unor atari aserțiuni, care cu ușurință pot fi abordate într-o cheie parodică. Și totuși nu există deosebire între legionarismul incipient, dominat de Corneliu Zelea Codreanu, și cel degenerat în violențe vindicative, din etapa Horia Sima, între membrii idealiști ai mișcării, de la preoții și învățătorii din mediul rural, de la muncitorii oropsiți, de la periferiile marilor orașe, la intelectualii de vîrf ai
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
televiziune despre "părțile bune" ale Legiunii n-ar izbucni un scandal care ar trece dincolo de granițele țării? Nu cumva din acest dezechilibru moral, generator al unei conștiințe încărcate, provine măcar în parte stînjenirea noastră de a consacra o discuție liberă legionarismului, analizei și explicitării resorturilor sale, ducînd, după cum afirmă Sorin Lavric, la "o ratare a înseși esenței acestui fenomen cu urmări atît de tragice pentru istoria noastră"? Din păcate, aplicăm încă celor două extremisme, de stînga și de dreapta, măsuri diferite
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
pe lângă Kant. Eu am citit Critica rațiunii pure ca student și am înlemnit de emoție. Acum am față de ea, ca mistic biblic, considerația pe care am avut-o față de Informația Bucureștiului. Dar a trebuit să fac 80 de ani... LEGIONARI Legionarismul era în înseși ideile epocii, dar legionarismul nu putea să iasă câștigător deoarece avea la bază o eroare — naționalismul absolut, care este impracticabil. De la excesul de naționalism li s-a tras sfârșitul legionarilor. La comuniști, dacă nu ești cu ei
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
pure ca student și am înlemnit de emoție. Acum am față de ea, ca mistic biblic, considerația pe care am avut-o față de Informația Bucureștiului. Dar a trebuit să fac 80 de ani... LEGIONARI Legionarismul era în înseși ideile epocii, dar legionarismul nu putea să iasă câștigător deoarece avea la bază o eroare — naționalismul absolut, care este impracticabil. De la excesul de naționalism li s-a tras sfârșitul legionarilor. La comuniști, dacă nu ești cu ei — sau nu mai ești cu ei — înseamnă
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
de polarități. Boală veche. La fel fusese-n vremea boierimii degrab’ tăietoare de capete, potrivit facțiunilor turcofile sau rusofile, apoi a burgheziei germanofile sau francofile, întru pacostea comună și folosul alogeniei hrăpărețe. Ca și la instaurarea monarhiei, în vremea carlismului, legionarismului, antonescianismului ș.a.m.d. Totul, cu o istoriografie mai mereu pigmentată partizan, de la Xenopol și Iorga la Florin Constantiniu, de la Hasdeu și C. Giurescu la Gheorghe Buzatu, astfel încât cititorul cuminte se uită dezorientat-disperat după câte-un Keith Hitchins, Arnim Heinen
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cu Giurescu în Iorga, cu Sebastian în Eliade, cu Motru și Stăniloae în Blaga. Cât despre generația ’27, de energiile căreia s-a temut întreg spectrul politic, ea a fost când persiflată („puțoism“, „mucoși“, trăiriști gidiano-papinieni), când diabolizată („năism“, extremism, legionarism), oricum, numai cât mai iute țintuită-n formule otrăvite. Or, evantaiul generației ’27 a fost mult mai generos răsfirat, fie și doar rămas în latențe, sau în eșecuri, decât le-ar conveni marxizanților de serviciu. Preluând senin tactica Securității de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Paul Cernat Antonio Momoc, Capcanele politice ale sociologiei interbelice. Școala gustiană între carlism și legionarism, prefață de Zoltán Rostás, București, Editura Curtea Veche, 2012, 416 p. Sociologul Antonio Momoc (n. 1978) e un tînăr universitar cu formație multiplă. Discipol de elită al lui Zoltán Rostás, a publicat de curînd un studiu excepț ional, aflat în
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
un capăt, apropierea ideologică de Legiune, iar la celălalt - apropierea metodologică de profesor sunt studiate „cazurile” principalilor reprezentanți ai școlii gustiene: D. C. Amzăr (liderul grupului legionar antigustian de la revista Rînduiala), Ernest Bernea (adversar al monografismului de pe pozițiile etnologiei și legionarismului), Traian Herseni (legionarizat vremelnic, dar fără să trădeze concepția sociologică a lui Gusti), Mircea Vulcănescu (aflat la jumătatea distanței între Gusti și Nae Ionescu), Henri Stahl (austromarxist debitor în tinerețe lui Iorga și Gherea), Anton Golopenția (adept al unei sociologii
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]