663 matches
-
din motive ce țin de procedura de eșantionare, care pornește, pentru a ajunge la indivizii umani ce vor fi anchetați, de la locuința (gospodăria) acestora. După cum se va vedea în capitolul destinat eșantionării, pentru alegerea eșantioanelor cărora li se pot aplica legitățile statistico-probabilistice este nevoie ca fiecare unitate a „populației statistice” să poată fi identificată (să aibă o probabilitate calculabilă de a intra în eșantion). Or, deficiențele în înregistrarea curentă a situației fiecărui individ uman fac mult mai ușoară identificarea locuințelor, de pe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Cu cât intervalul dintre sondaj și vot este mai mic, cu atât, restul condițiilor fiind egale, predicția este mai bună, tocmai pentru că scade probabilitatea de a se mai produce schimbări sensibile în atitudinea oamenilor. Practica sondajelor demonstrează din plin această legitate, ea nefiind infirmată, ci, dimpotrivă, confirmată de anumite schimbări „de ultim moment”, care-șigăsesc explicația în apariția unor factori de ultim moment (posteriori sondajului). 3. Validitatea de construct (sau conceptuală) este forma esențială a validității, întrucât ea se referă la cât
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
știința cu un caracter aplicativ deosebit, cu un rol major în conceperea de noi sisteme, metode, tehnici, proceduri de management al organizației în ansamblul său și ale componentelor sale majore. Pornind de la studiul relațiilor și proceselor de conducere și a legităților descoperite, elementele metodologice ale științei managementului reprezintă instrumentarul pus la dispoziția managerilor și a colaboratorilor acestora pentru a eficientiza activitățile organizației. Obiectivul acestei lucrări este de a dezvălui și explică mecanismul complet și articulat al organizației, al sistemului, al științei
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
tradiții, autoritate de tutelă etc. sau, altfel spus, cultura organizațională. Managementul organizației este abordat din multiple puncte de vedere, care adesea se deosebesc substanțial între ele. Managementul organizației rezidă în studierea proceselor și relațiilor de management din cadrul lor, în vederea descoperirii legităților și principiilor care le guvernează și a conceperii de noi sisteme, metode, tehnici și modalități de conducere, de natură să asigure obținerea, menținerea și creșterea competitivității 3. Elementele specifice științei managementului organizației sunt deci procesele și relațiile de management, care
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
al acestei științe, un rol major în cadrul sau îl deține conceperea de noi sisteme, metode, tehnici, proceduri de management al organizației în ansamblul său și ale componentelor sale majore. Elaborate pe baza studiului relațiilor și proceselor de conducere și a legităților descoperite, elementele metodologice ale științei managementului reprezintă instrumentarul pus la dispoziția managerilor și a colaboratorilor acestora pentru a eficientiza activitățile organizației. O dată fixat cadrul-context, acesta poate evolua, se poate modifica, dar trebuie avută în vedere și adaptarea practicii manageriale la
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
metode proprii de ajutorare a persoanelor defavorizate, să construiască doctrine naționale ale asistenței sociale. Din această perspectivă prezintă interes abordările asistenței sociale în Germania, Canada și în țările scandinave. Cercetările efectuate permit să definim teoria asistenței sociale ca știință despre legitățile și principiile funcționării, dezvoltării și dirijării proceselor sociale concrete și a stărilor individului în condiții de viață dificile, despre protecția drepturilor și libertăților personalității prin acțiunea cu un anumit scop asupra ei și a mediului social în care se află
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
pozitivismul și raționalismul critic. *) Sociologia analizează fenomenul cultural ca fapt social și ca fapt cultural propriu-zis. În acest sens, sociologia culturii ramură distinctă a sociologiei explică și analizează fenomenele și procesele culturale care au loc în societate, descifrând cauzele și legitățile care determină dinamica acestor procese, tendința lor de dezvoltare, interdependența și condiționarea reciprocă dintre procesele culturale și alte procese supuse dezvoltării continue. * Donald Treiman, Occupational Prestige in Comparativ Perspective, Academic Press, 1977 ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2 7 1 12 SOCIOLOGIE GENERALĂ 14 OBIECTUL
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de organizație, care produce cu succes produsele obișnuite, dar și dezvoltă o serie de noi produse care le impune pe piață este posibil să fie adaptivă. Această concepție îl duce pe Ashby la ideea de auto-organizare și chiar formulează o legitate referitor la aceasta: „Orice sistem dinamic determinat supus unor legi neschimbate, dezvoltă „organe” care sunt adaptate la mediul său înconjurător”. Pentru acea vreme, o astfel de concepție era prea radicală, confirmarea deplină a teoriei lui W. Ross Ashby venind însă
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de a se ajunge la „unificarea științelor”. Keneth Boulding (1910-1993), unul dintre primii economiști care au privit în mod sceptic bazele destul de șubrede pe care era construită teoria economică a timpului său, a încercat să reformuleze aceste baze pornind de la legitățile și principiile teoriei generale a sistemelor. Din păcate, programul său de regenerare pe baze sistemice a economiei nu a putut fi dus până la capăt, lăsând în urmă un mare hiatus și producând, în prezent, un decalaj serios în ceea ce privește dezvoltarea pe
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
pas important înainte în cibernetică. Acest avans este considerat de unii autori ca o nouă cibernetică, sau o cibernetică de ordinul doi. Gordon Pask (1928-1996), cibernetician și psiholog englez, a fost unul dintre cei care au înțeles importanța principiilor și legităților generale ale ciberneticii pentru înțelegerea gândirii umane și, în special, pentru cunoaștere. Științele cognitive de astăzi sunt, în cea mai mare parte, dezvoltate pe baza lucrărilor lui Pask în domeniul cunoașterii și conștiinței de tip cibernetic. Pornind de la concepția lui
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
1978, Academic Press, New York) cred că situațiile complexe sunt adeseori parțial sau în întregime neobservabile, deci măsurarea lor este supusă riscului de eroare sau chiar imposibilă fără a distruge integritatea sistemului. De asemenea, este dificil de stabilit anumite regularități sau legități în astfel de situații complexe, deoarece nu există date suficiente, sau datele existente sunt indisponibile, ceea ce face ca doar observații probabiliste să fie disponibile. Situațiile complexe sunt adeseori difuze și încorporează sisteme de valori care sunt dificil de observat și
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
cu comunitățile de afaceri, ceea ce explică de ce companiile, ca și organismele biologice, funcționează în cadrul unei rețele dense de interacțiuni, începând de la economia locală și până la economia globală. Ecosistemele biologice și sistemele economice „sunt sisteme adaptive complexe și deci urmează aceleași legități profunde”. Cu toate acestea, există și o diferență fundamentală între aceste sisteme și anume capacitatea oamenilor de a adopta decizii conștiente în sistemele economice, în timp ce organismele biologice nu au o conștiință de același fel. În ciuda acestei diferențe, Lewin crede că
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
există și o diferență fundamentală între aceste sisteme și anume capacitatea oamenilor de a adopta decizii conștiente în sistemele economice, în timp ce organismele biologice nu au o conștiință de același fel. În ciuda acestei diferențe, Lewin crede că „o înțelegere a acelor legități din natură va conduce la o mai mare înțelegere a modului de lucru al companiilor și a economiei din care ele fac parte”. (Lewin, 1999). Sturat Kauffman a fost preocupat în mod special de ecosisteme care, după părerea sa, reprezintă
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
structura și comportamentul sistemelor care includ astfel de rețele. A doua direcție încearcă să creeze modele ale rețelelor cu ajutorul cărora să înțelegem mai bine proprietățile rețelelor și efectele lor asupra sistemelor complexe. A treia direcție încearcă să găsească regulile și legitățile care guvernează evoluția rețelelor, astfel încât să se poată stabili modul în care aceste reguli și legități influențează vârfurile individuale sau o parte a rețelei. 6.2. Tipuri de rețele complexe Existența unui număr mare de noduri și arce între acestea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
ale rețelelor cu ajutorul cărora să înțelegem mai bine proprietățile rețelelor și efectele lor asupra sistemelor complexe. A treia direcție încearcă să găsească regulile și legitățile care guvernează evoluția rețelelor, astfel încât să se poată stabili modul în care aceste reguli și legități influențează vârfurile individuale sau o parte a rețelei. 6.2. Tipuri de rețele complexe Existența unui număr mare de noduri și arce între acestea nu reprezintă singura sursă de complexitate în cazul rețelelor din lumea reală. Frecvent, nodurile și/sau
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
0,5. Pentru cazul valorilor lui p mai mare decât 0,5, mergând spre 1, gradul de organizare și progres H’ crește tinzând spre valoarea maximă de 2 biți. În același timp, entropia H scade, tinzând spre zero. Descoperirea cestei legități reprezintă o contribuție fundamentală a lui Gheorghe Zapan la dezvoltarea modelării proceselor dinamice, evolutive. El demonstrează că În procesul Învățării, ca și În cazul oricărui sistem evolutiv calitativ cu evenimente preferențiale, entropia și organizarea (negentropia), adică dezordinea și ordinea se
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
include, În primul rând, o trebuință de cunoaștere, În al doilea rând, căutarea cunoștințelor sau a procedeelor de acțiune necunoscute, compuse din experiența și capacitățile acestuia. Clasele principale de situații-problemă se diferențiază În funcție de componenta acțiunii care se cere Însușită (o legitate a unui obiect, anumite procedee sau condiții de operare). Una dintre acestea, pentru specializările din domeniul ingineriei și economiei sunt cele cunoscute sub numele de studii de caz. Dar, indiferent de clasa din care face parte situația-problemă de rezolvat, În
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și financiare care au loc în economie între diferitele subiecte economice; b) SCN este o reprezentare simplificată și agregată a realității economice. Economia națională este formată dintr-o mulțime de agenți economici care desfășoară diverse activități. Pentru a putea înțelege legitățile funcționării unei astfel de economii, SCN trebuie să simplifice, adică să reflecte din toate elementele caracteristice pe cele esențiale și să obțină indicatori macroeconomici care să ofere o imagine sintetică a activității economice. Elementele evidențiate prin SCN sunt fluxurile de
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
care demografia se apropie mai mult de științele sociale. Ținând cont și de cele prezentate anterior, putem defini demografia ca fiind o știință socială care are ca obiect studiul colectivităților umane, al fenomenelor și proceselor demografice specifice, în scopul determinării legităților care guvernează aceste fenomene. Principalele sarcini care îi revin demografiei sunt: − obținerea, înregistrarea informațiilor referitoare la numărul și structurile populației; − măsurarea fenomenelor și proceselor demografice; − analiza și prognoza fenomenelor studiate; − elaborarea conceptelor și metodelor utilizate în analiza demografică; − stabilirea legităților
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
legităților care guvernează aceste fenomene. Principalele sarcini care îi revin demografiei sunt: − obținerea, înregistrarea informațiilor referitoare la numărul și structurile populației; − măsurarea fenomenelor și proceselor demografice; − analiza și prognoza fenomenelor studiate; − elaborarea conceptelor și metodelor utilizate în analiza demografică; − stabilirea legităților care guvernează fenomenele demografice; − elaborarea unor modele de bază în științele sociale. Pentru realizarea obiectivelor precizate anterior, demografia folosește un ansamblu de metode de observare, prelucrare și analiză a fenomenelor și proceselor demografice, în rândul cărora rolul preponderent îl au
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
popula”. footnote> (umană) reprezintă o colectivitate statistică formată din persoane care trăiesc într-o anumită perioadă de timp, într-un teritoriu bine delimitat. Populația este - într-o altă concepție - o colectivitate umană, definită printr-un ansamblu de caracteristici specifice și legități proprii de dezvoltare. Rezultă așadar, că nu orice grup de indivizi umani formează o populație în sensul demografic al cuvântului; acesta trebuie să îmbrace forma unei comunități, fiind deci vorba de totalitatea persoanelor care conviețuiesc pe un anumit teritoriu și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
înregistrare în actele de stare civilă sau în alte sisteme de evidență, fiind supuse observării statistice curente. Evenimentele demografice, fiind cazuri reale singulare, prezintă interes din punct de vedere medical, biologic, social și economic, dar ele nu permit desprinderea unor legități care guvernează populațiile, și de aceea nu constituie obiect de studiu al demografiei, luate individual; c) Fenomenul demografic definește masa (totalitatea) evenimentelor de același fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp. În funcție de natura evenimentelor demografice a căror masă o
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
poartă denumiri specifice: − natalitate - masa născuților vii; − mortalitate - masa deceselor; − mortinatalitate - masa născuților morți; − divorțialitate - masa divorțurilor; − nupțialitate - masa căsătoriilor; − migrație - masa evenimentelor de schimbare a domiciliului stabil. Fenomenele demografice au ca trăsătură distinctivă caracterul de masă, fiind supuse unor legități statistice; ca urmare a caracterului lor aleatoriu, ele se supun conceptelor teoriei probabilităților. În vederea prelucrării și analizei statistico-demografice, fenomenele demografice se exprimă într-o primă etapă cantitativ, în mărimi absolute (numărul născuților vii, numărul deceselor etc.) și apoi și în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
înregistrat într-un interval calendaristic, la efectivul mediu al populației, pentru acest interval. 2.2. Indicatorii numărului și structurii populației Considerente de ordin socioeconomic, politic și demografic impun cunoașterea permanentă a numărului și structurii populației, condiție absolut necesară a descifrării legităților care guvernează evoluția demografică și a influenței acesteia asupra dezvoltării social-economice. Populația reprezintă elementul de bază al potențialului economic al unei țări, cunoașterea aspectelor privind numărul, structura și evoluția acesteia în timp reprezentând practic punctul de pornire în fundamentarea opțiunilor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
înregistrate în rândul persoanelor de sex masculin, respectiv feminin, într-o anumită perioadă de timp, la efectivul mediu al persoanelor de sex masculin și respectiv, feminin. Calculul ratelor specifice de mortalitate pe vârste a dus la descoperirea uneia dintre primele legități din demografie, și anume intensitatea mai ridicată a mortalității în cadrul populației masculine, comparativ cu cea feminină, fenomen denumit supramortalitate masculină. În mod obișnuit, pentru orice populație mm > mf la toate vârstele. Alături de caracteristica demografică sexul persoanei, vârsta este o altă
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]