661 matches
-
de transmisie”, ci una organică, fundamentală. Grupurile formale și informale sunt absolut necesare atât pentru funcționarea societății ca întreg, cât și pentru existența și împlinirea personalității umane. Studierea sistematică (științifică) a diverselor grupuri sociale face obiectul mai multor discipline, de legitățile mai generale ale ființării, structurii și procesualității lor ocupându-se două științe cu statut academic: sociologia și psihologia socială. După cum se știe, la rândul ei, psihologia socială cunoaște încă de la începuturi două orientări marcante: una psihologică (psihologia socială psihologică), focalizată
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
societatea bazată pe cunoaștere Etica În societatea bazată pe cunoaștere doar cu reflecția asupra realității ci de a se apleca și asupra Înțelegerii și descrierii unei lumi care nu este Încă, dar ar putea fi, Întrucât nu contrazice tendințele și legitățile dezvoltării sociale actuale. Importanța aceste funcții prospective se regăsește În capacitatea discursului etic de a anticipa o realitate socială viitoare, cu bune și rele, cu mutații mai mult mai sau puțin semnificative la nivelul comportamentului moral individual sau de grup
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
accesibil copiilor, dar cu antene întinse către abstract pentru a deschide perspective sesizării esențelor matematice. Nu este vorba de o simplă colecție de obiecte cu care copiii se joacă, ci de mulțimi de obiecte semnificative care poartă în ele principiile, legitățile matematice pe care copiii trebuie ajutați să le descopere, să le sesizeze, acționând cu ele. Nu cantitatea materialului didactic și nici estetica lui nu constituie calitățile de bază ale intuiției ci modul în care aceste materiale servesc ca aspect concret
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
audit urmărește studierea minuțioasă efectuată sistematic asupra proceselor, interacțiunilor dintre procese și a sistemului în ansamblul său. 16. Principul analizei examinarea realității se face amănunțit prin descompunerea sistemului / procesului în părți componente în scopul cunoașterii, stabilirii și explicării legăturilor și legităților care le guvernează, pentru a determina îndeplinirea și eficacitatea obiectivelor planificate și pentru obținerea unor concluzii documentate. 17. Principiul asigurării înregistrărilor elementele analizate care furnizează dovezi ale activităților de audit desfășurate sunt consemnate în documente. 18. Principiul permanenței observări formarea
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
deprinderi, motivații, atitudini etc.), de cadru instituțional (poate exista comunicare didactică și în afara procesului de învățământ, în diversele forme ale educației nonformale și informale) sau privitoare la parteneri. Nu prezența „personajelor” profesor-elev/elevi dă unei comunicări caracter didactic, ci respectarea legităților presupuse de un act sistematic de învățare. Astfel, comunicare didactică poate apărea între diferiți alți „actori”: elev-elev, manual-elev, cartepersoană care învață, părinte-copil, instructor-instruiți, antrenor-antrenați, inițiat ucenici etc. Condiția este ca „personajul-resursă” să depășească statutul de informator, și să cunoască, sau
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
un act sistematic de învățare. Astfel, comunicare didactică poate apărea între diferiți alți „actori”: elev-elev, manual-elev, cartepersoană care învață, părinte-copil, instructor-instruiți, antrenor-antrenați, inițiat ucenici etc. Condiția este ca „personajul-resursă” să depășească statutul de informator, și să cunoască, sau să intuiască, legitățile fomei de învățare implicate în situația dată. Schema oricărei comunicări, ca ansamblu al aspectelor ce concură la realizarea ei, cuprinde: * factorii (actorii/personajele/agenții) comunicării; * distanța dintre aceștia * așezarea lor, ambele fiind importante pentru precizarea particularităților * canalului de transmitere a
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
profesor-educator, ci îl întărește, îl sprijină în eficiență. 1.2.2. Competența pedagogică și performanțele profesionale Prin competență pedagogică se înțelege, în sens larg, capacitatea unui educator de a se pronunța asupra unei probleme pedagogice, pe temeiul cunoașterii aprofundate a legităților și determinărilor fenomenelor educative; în sens restâns, se referă la capacitatea unei persoane de a realiza la un anumit nivel de performanță, totalitatea sarcinilor tipice de muncă specifice profesiei didactice. Noțiunea de “competență pedagogică” începe să fie folosită, la ora
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
de organizație, care produce cu succes produsele obișnuite, dar și dezvoltă o serie de noi produse care le impune pe piață este posibil să fie adaptivă. Această concepție îl duce pe Ashby la ideea de auto-organizare și chiar formulează o legitate referitor la aceasta: „Orice sistem dinamic determinat supus unor legi neschimbate, dezvoltă „organe” care sunt adaptate la mediul său înconjurător”. Pentru acea vreme, o astfel de concepție era prea radicală, confirmarea deplină a teoriei lui W. Ross Ashby venind însă
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de a se ajunge la „unificarea științelor”. Keneth Boulding (1910-1993), unul dintre primii economiști care au privit în mod sceptic bazele destul de șubrede pe care era construită teoria economică a timpului său, a încercat să reformuleze aceste baze pornind de la legitățile și principiile teoriei generale a sistemelor. Din păcate, programul său de regenerare pe baze sistemice a economiei nu a putut fi dus până la capăt, lăsând în urmă un mare hiatus și producând, în prezent, un decalaj serios în ceea ce privește dezvoltarea pe
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
pas important înainte în cibernetică. Acest avans este considerat de unii autori ca o nouă cibernetică, sau o cibernetică de ordinul doi. Gordon Pask (1928-1996), cibernetician și psiholog englez, a fost unul dintre cei care au înțeles importanța principiilor și legităților generale ale ciberneticii pentru înțelegerea gândirii umane și, în special, pentru cunoaștere. Științele cognitive de astăzi sunt, în cea mai mare parte, dezvoltate pe baza lucrărilor lui Pask în domeniul cunoașterii și conștiinței de tip cibernetic. Pornind de la concepția lui
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
1978, Academic Press, New York) cred că situațiile complexe sunt adeseori parțial sau în întregime neobservabile, deci măsurarea lor este supusă riscului de eroare sau chiar imposibilă fără a distruge integritatea sistemului. De asemenea, este dificil de stabilit anumite regularități sau legități în astfel de situații complexe, deoarece nu există date suficiente, sau datele existente sunt indisponibile, ceea ce face ca doar observații probabiliste să fie disponibile. Situațiile complexe sunt adeseori difuze și încorporează sisteme de valori care sunt dificil de observat și
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
cu comunitățile de afaceri, ceea ce explică de ce companiile, ca și organismele biologice, funcționează în cadrul unei rețele dense de interacțiuni, începând de la economia locală și până la economia globală. Ecosistemele biologice și sistemele economice „sunt sisteme adaptive complexe și deci urmează aceleași legități profunde”. Cu toate acestea, există și o diferență fundamentală între aceste sisteme și anume capacitatea oamenilor de a adopta decizii conștiente în sistemele economice, în timp ce organismele biologice nu au o conștiință de același fel. În ciuda acestei diferențe, Lewin crede că
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
există și o diferență fundamentală între aceste sisteme și anume capacitatea oamenilor de a adopta decizii conștiente în sistemele economice, în timp ce organismele biologice nu au o conștiință de același fel. În ciuda acestei diferențe, Lewin crede că „o înțelegere a acelor legități din natură va conduce la o mai mare înțelegere a modului de lucru al companiilor și a economiei din care ele fac parte”. (Lewin, 1999). Sturat Kauffman a fost preocupat în mod special de ecosisteme care, după părerea sa, reprezintă
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
structura și comportamentul sistemelor care includ astfel de rețele. A doua direcție încearcă să creeze modele ale rețelelor cu ajutorul cărora să înțelegem mai bine proprietățile rețelelor și efectele lor asupra sistemelor complexe. A treia direcție încearcă să găsească regulile și legitățile care guvernează evoluția rețelelor, astfel încât să se poată stabili modul în care aceste reguli și legități influențează vârfurile individuale sau o parte a rețelei. 6.2. Tipuri de rețele complexe Existența unui număr mare de noduri și arce între acestea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
ale rețelelor cu ajutorul cărora să înțelegem mai bine proprietățile rețelelor și efectele lor asupra sistemelor complexe. A treia direcție încearcă să găsească regulile și legitățile care guvernează evoluția rețelelor, astfel încât să se poată stabili modul în care aceste reguli și legități influențează vârfurile individuale sau o parte a rețelei. 6.2. Tipuri de rețele complexe Existența unui număr mare de noduri și arce între acestea nu reprezintă singura sursă de complexitate în cazul rețelelor din lumea reală. Frecvent, nodurile și/sau
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
efecte negative în plan performanțial. Iată de ce nu intensitatea în sine (crescută sau scăzută) a motivației interesează în relația dintre motivație și performanță, ci intensitatea optimă a motivației. În aceste condiții, în psihologie, cercetările au fost orientate spre stabilirea unei legități a optimului motivațional. Încă de la începutul secolului trecut, Yerkes și Dodson au formulat o lege care le poartă numele și care postulează că intensificarea trebuinței (a activizării motivaționale) asigură îmbunătățirea performanței numai până la nivelul unei zone critice, după care dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la tendința cercetării tehnice a burnout-ului; dacă până acum cercetătorii erau preocupați de a inventaria sursele burnout-ului, simptomele și efectele lui, modalitățile de prevenire sau de ameliorare, de data aceasta pe prim-plan trec eforturile de a descifra mecanismele și legitățile fenomenului respectiv, astfel încât se oferă cadrul teoretic conceptual pentru cercetările empirice. Translația de la studiul cazurilor individuale la studiul grupurilor profesionale. În literatura de specialitate se face aprecierea că în momentul de față studiul cazurilor clinice constituie mai degrabă cazuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
extraordinarei complexități a activităților de conducere pe care suntem nevoiți să le "înghesuim" într-un concept niciodată suficient de încăpător. Managementul a devenit un complex care trebuie privit atât ca o știință, dar și ca o artă. Cunoștințele « exacte » adică legități, principii, teorii, instrumente și cerințe ce trebuie să fie respectate în procesul conducerii efective a activității întreprinderilor care au sau nu drept obiectiv final profitul reprezintă partea științifică, în timp ce stabilirea strategiilor, a obiectivelor de atins, comunicarea acestora către subordonați sau
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
factor care acționează asupra unui complex de fitness este în fapt unul multidimensional și cuprinde legislația și cadrul politic în care aceasta este aplicată. Complexul de fitness este în primul rând încadrat într-o anumită formă juridică de organizare cu legități și condiții proprii de evoluție, apoi este supus plății unui impozit pe profit către stat, este obligat să achite contribuțiile angajaților săi către stat în funcție de contractul de muncă încheiat cu fiecare. Văzută dintr-un unghi opus, legislația trebuie tratată și
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
aproape imposibil să se regăsească și în lista de avantaje ale concurenței. Rezistența în timp a avantajului competitiv rezultat poate fi deteriorată prin schimbări structurale produse în industria sportului, iar ceea ce era atu într-o anumită perioadă caracterizată prin anumite legități să devină depășit, fiind transformat într-un factor irelevant sau chiar într-o slăbiciune. Din perspectiva resurselor folosite pentru a crea un 59 avantaj competitiv sustenabil, potențial în acest sens îl au doar cele care îndeplinesc următoarele criterii: sunt valoaroase
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
decît o religie. Karl Popper sugerează o metodologie empirică, împrumutînd din științele naturale. Acesta spu-nea că ipotezele științifice trebuie să fie falsifi-cabile și nonverificabile. Dacă este așa, înseamnă că economia este într-adevăr o știință și anume una umană. O legitate se impune prin ea însăși, nu poate fi contrazisă nici măcar de realitate. Or, legitățile economice sunt extrem de fragile. Să luăm, spre pildă, teoria avantajelor comparative în comerțul internațional. Ce spun statisticile? Sau chiar legea cererii și ofertei. Axioma fundamentală a
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
spu-nea că ipotezele științifice trebuie să fie falsifi-cabile și nonverificabile. Dacă este așa, înseamnă că economia este într-adevăr o știință și anume una umană. O legitate se impune prin ea însăși, nu poate fi contrazisă nici măcar de realitate. Or, legitățile economice sunt extrem de fragile. Să luăm, spre pildă, teoria avantajelor comparative în comerțul internațional. Ce spun statisticile? Sau chiar legea cererii și ofertei. Axioma fundamentală a economiei este cea a acțiunii (von Mises), care enunță faptul că oamenii utilizează mijloace
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
da Vinci, "printre lucrurile importante pe care le avem, cel mai important este existența lui nimic". În rest, tot ce există, Universul întreg e doar o idee trecătoare în mintea lui Dumnezeu. Nu a făcut el totul din nimic? O legitate printre celelalte ce guvernează Universul, pe care o mai acreditam undeva, este legea conservării informației. Anticii cu-noșteau se pare ceea ce noi aflăm abia acum, anume, corespondențele dintre macrocosmosul universului și universul microcosmic al acceleratorului de particule. Alchimia, considerată de Jung
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
deprinderilor achiziționate de matricea preexistentă a culturii primite. 5.5.5. Postulatele comportamentului conflictual (conflict behavior)tc "5.5.5. Postulatele comportamentului conflictual (conflict behavior)" Comportamentul conflictual este opusul comportamentului imitativ. După Miller și Dollard, el este diriguit de șase legități. Redăm cu fidelitate formularea lor, cu precizarea că Miller și Dollard le-au considerat doar „axiome” ale unui anumit mod de a reacționa în general. (A) Tendința de a se apropia de un țel este mai puternică pe măsură ce subiectul este
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
riguroase. În acest sens, el a introdus conceptul de „magnitudine” (magnitude)1. Ar exista o „magnitudine a disonanței” (the magnitude of dissonance) și o „magnitudine a consonanței” (the magnitude of consonance). Studiul magnitudinii celor două procese permite cel puțin două legități cu valoare practică enormă pentru orice tip de activitate umană și, indubitabil, pentru învățare. Deși le-a considerat simple „ipoteze”, Festinger a atribuit celor două enunțuri care urmează o importanță capitală. Le putem considera ca fiind și legi ale învățării
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]