450 matches
-
42 de elevi având ca dascăl pe Vasilie Pop, situându-se astfel pe locul al II-lea pe regiment. Intențiile Curții de la Viena de extinde învățământul într-un mod organizat și controlat de stat au stat la baza a numeroase legiuiri de-a lungul timpului. Astfel, prima lege privind învățământul de stat poartă data de 6 decembrie 1774. Autorul ei a fost pedagogul Johann Ignaz von Felbiger, cunoscut pentru activitatea sa de reformator pe tărâm școlar. Cunoscută sub numele de ""Allgemeine
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
Rall. Completată mai apoi în 1777 cu ""Ratio Educationis totiusque Rei Litterariae per Regnum Hungariae et Provincias eidem adnexsas"" iar în anul 1781 cu ""Norma Regia pro Scholis Magni Principatus Transsilvaniae, Ioseph II, Caes. Aug. Magni Principis Transsilvaniae jussu edita"", legiuirile școlare respective care au guvernat și școala din Racovița, au rămas în vigoare și au dirijat politica școlară a Curții din Viena până în anul 1805, când au fost înlocuite cu un nou cod școlar intitulat ""Politische Verfassung der deutschen Volksschulen
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
au dirijat politica școlară a Curții din Viena până în anul 1805, când au fost înlocuite cu un nou cod școlar intitulat ""Politische Verfassung der deutschen Volksschulen"", expresie a tendințelor de consolidare pe calea învățământului a statului multinațional austriac. Toate aceste legiuiri au fost încununate cu ""Nova Ratio Educationis publicae"" din 1806 urmată de ""Systema Scholarum"" din 1845, care cu mici modificări au rămas în vigoare până în 1868. Principalele prevederi ale acestor legi se refereau la obligativitatea învățământului pentru toți copii între
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
noua organizare a procesului de învățământ, care urma să fie pus în aplicare începând cu anul școlar 1855-1856. Reflectând inconsecvența politicii imperiale specifică perioadei respective, la data de 13 mai 1857 apare o ordinațiune a Înaltei locotenențe transilvane care completa legiuirea similară din 1854. Principala prevedere a legii era obligativitatea frecventării școlii de către toți copii de ambele sexe între 6 și 12 ani în cadrul cursului „de toate zilele” și de cei între 12 și 15 ani în cadrul așa ziselor „școli cu
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
iar „toate lefile străinilor să lipsească cu totul”. Aparatul administrativ trebuia redus la strictul necesar, urmând să fie desființate toate organele socotite „jăfuitoare”: Hătmănia Divanului, Vornicia Capitalei, Spătăria cea mare, etc. „Cererile...” prevedeau și o reformă a justiției, prin desființarea „legiuirii lui Caragea”, care nu era făcută „cu voința a tot norodul”. Învățământul, care trebuia să cuprindă întreg „tineretul națiunii roe” indiferent de originea socială, trebuia să devină treptat obligatoriu și gratuit. Problemele fiscale formau un capitol aparte, urmând să fie
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
lucrurile pot fi definite în funcție de un referențial de adresare. Familia antropologică, în cazul cercetării noastre, este familia nucleară propriu-zisă, și acesta e de fapt reflexul central-european al tipului de familie preferat în civilizația occidentală. În primul rând, construită pe temeiul legiuirilor creștine, în al doilea rând, juridic și, mai ales din secolul al XVIII-lea încoace, familia înseamnă nucleul central, bărbat-femeie, dar, apoi, copiilor li se adaugă toate argumentele prezenței lor în dinamica socială a cuplului. Cristina făcea referință la moștenire
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
teritoriul de coabitare al dreptului canonic și al dreptului social; amândouă însă au aceeași sorginte... Cătălin Avramescu: Să zicem rânduiala pământului. Mihai-Răzvan Ungureanu: Rânduiala pământului, da. Amândouă au aceeași sorginte, numai că, la un moment dat, spre secolele V-VI, legiuirile post-bizantine încep... se și despart și încep să fie specifice pe fiecare ram de adresare, pe fiecare speță. Pentru familie însă, procesul se ducea pe divorț, pentru că divorțul este cel mai bine argumentat - că de aici pornise întrebarea ta. Divorțul
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
merge pe ascendență, de unde vine zestrea, ce s-a cumpărat în timpul căsătoriei, câți copii sunt, unde se împart bunurile etc., iar pe ramul spiritual se verifică dacă mariajul a fost deteriorat din cauza uneia dintre cauzele pe care le invocă toate legiuirile subsecvente, fie că sunt cele la care s-a referit Cristina, fie că sunt cele de început de secol XIX, unde se merge chiar la detaliu. Ce urma - că procesul e simplu, plângerea era instrumentată, era cercetată, în cazul în
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
în societatea modernă în acest stadiu, dacă vreți, contractual? Mihai-Răzvan Ungureanu: Răspunsul meu ar fi foarte scurt. El este: relația maritală este implicit contractuală din cauza încărcăturii juridice a proiectului. Atâta vreme cât aproape fiecare element de dinamică maritală are referință într-o legiuire, contractul este implicit, nu explicit. Evidențele documentare de contracte nupțiale în sensul propriu al cuvântului sunt rare, există câteva cazuri, unele dintre ele sunt de o anecdotică suculentă, dar ele se sustrag regulii, sunt niște excepții; contractul propriu-zis aparține mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
cu bine de pe o zi pe alta. Dar așa ne-am dezgrădit, făcând drum lung unei civilizații pripite, unei pospăieli apusene care, în schimbul păturilor bogate ale brazdei noastre, ne împle cu trebuințe de cari n-am fi avut trebuință; prin legiuiri de un caracter cosmopolit pe cari liberali obicinuesc a le numi "tot ce e romînesc", am făcut din țara noastră o nouă Americă, în care se grămădește superfluența populațiilor apusene, cărora le convine foarte bine teoria de "om și om
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
miliard de franci datorie publică, o scădere regulată atât a muncitorilor agricoli cât și a breslașilor, o despoiare mai neîndurată a țăranului, ba sărăcirea claselor de sus, produsă prin sărăcirea generală, iar negoț și meserii în mâni străine. Am admis legiuiri străine? Ei bine, nu le-am admis pentru român, cu trebuințele căruia nu se potriveau, ci pentru elemente economice cu care se potriveau și cari știu a se folosi de dânsele. Am creat o atmosferă publică pentru plante exotice, de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ci sunt totdauna gata de război, oameni vârtoși, cari nu știa multă carte dar au multă minte sănătoasă; averi mari iar n-au, dar nici săraci nu sunt. Și tot astfel au fost până-n vremea noastră, până la Regulament, cea dîntîi legiuire importantă și plăsmuită. Românii au fost popor de ciobani și, daca voiește cineva o dovadă anatomică despre aceasta, care să se potrivească pe deplin cu teoria lui Darwin, n-are decât să se uite la picioarele și la mînile lui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ai proprietății; castitatea o arată ca o virtute principală și ca temeiul familiei; sentimentul de patrie e-n ochii lui atât de mare încît în scara virtuțiilor omenești sacrificarea pentru patrie e aproape de sfințenia deplină, de asceză; el cere aspre legiuiri pentru păstrarea onorii cetățenești, combate însă le point d'honneur al evului mediu, care-ți comandă să nu-ți plătești datoriele contractate legitim, ci numai pe cele de la jocuri de hazard, iar, când cineva îți spune adevărul, să-l ucizi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că tocmai existența unor asemenea mijloace electorale ne dovedește că nu individualitatea și voința cetățenilor e ceea ce n-am respectat noi. Dacă "Romînia liberă" ar fi binevoit a reproduce întreg articolul oricine ar fi văzut că importațiunea cu deridicata de legiuiri organice străine în mijlocul poporului românesc a introdus o corupțiune care nu poate fi atribuită întru nimic partidului conservator și anume nu i se poate atribui ca faptă positivă. Vina partidului nu este alta decât că nu s-a opus cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o formațiune istorică care trăiește de șapte sute și mai bine de ani, și trăiește numai prin încordarea cea mai mare, fie a brațelor, fie a isteției poporului românesc. Tot d-nia lor sânt aceia cari, printr-un exagerat liberalism și prin legiuiri cosmopolite, au prefăcut țara într-un loc neutru de colonizare pentru toate elementele străine de primprejur; cari, prin favorizarea culpabilelor comitete revoluționare bulgărești, au grăbit soluțiunea unei cestiuni ce trebuia să se rezolve numai de cătră noi și de cătră
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
declarăm de mai nainte că le dăruim pe amândouă dd-lor radicali, ca fiind foarte potrivite cu firea d-lor. Tocmai vremea Regulamentului este aceea care au favorizat boierirea lichelelor a căror fii sânt liberalii de astăzi. Regulamentul a fost acea legiuire impusă de muscali care era îndreptată contra elementelor istorice din țară și avea scopul de-a desființa puternica clasă superioară din România, pentru a substitui în locu-i caracudă semiliberală. Regulamentul Organic - deși încă destul de restrâns - inaugurează deja epoca domniei ciocoiești
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a[le] Moldovei se constată prin cifrele oficiale. În anul 1870 s-au încheiat în satele Moldovei 634 căsătorii între izraeliți, s-au născut 2048 copii izraeliți și au murit 1268. În lipsa de supraveghere serioasă de către poliție, în disprețul diferitelor legiuiri făcute în diferite timpuri în Moldova, izraeliții au fost îngăduiți a se așeza ca cârciumari și a locui în sate, cu toate că prin legea din 1843 s-a recunoscut aceasta ca o pricină de dărâmare a stării materiale și morale a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
încep a ne inspira mirare prin strania lor izolare în cercul restrâns al redacțiunilor roșii. În ajunul soluțiunii cestiunei izraelite, ținem însă de datoria noastră de a reaminti cititorilor că această reformă cată să fie începutul unei reforme serioase a legiuirilor noastre organice. A apăra munca noastră națională în contra exploatării uzurare de tot soiul trebuie să fie ținta de căpetenie a măsurilor de luat. Ținem a reaminti deci că năvălirea elementului speculator al izraeliților în țările noastre e mai mult simptomul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Basarab și ai lui Vasilie Lupul ca coloarea pielei - oricât de neagră ar fi - și deosebirea de origine să mai fie o cauză de deosebire între cetățenii unui stat democratic ca al nostru. Acei doi voievozi opreau de ex. prin legiuirile lor pe neamul studiat de d. dr. B. Constantinescu de-a ajunge la popie, necum la deputăție sau ministeriu. Cauza acelei opriri era că asemenea cuvioși părinți, brodindu-se cam buzați și negri, s-ar fi stricat evlavia și se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nemuririi, în așa chip că fiecare poetastru evreu primește peșin, fără dobândă de întîrziere, acea glorie de o zi pe care o dau gazetele. Mai periculoasă decât oriunde e însă precumpănirea evreilor în presă - o fatală urmare a strâmtelor noastre legiuiri vechi cari opreau pe izraeliți de la intrarea în cele mai multe cariere învățate. Zece ani de-a rândul opinia publică din cele mai multe orașe germane se făcea prin pene evreiești; a fost o nenorocire pentru partidul liberal că tocmai presa lui a dat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a pierzaniei”. Iată ce amarnică istorie ne dau ereticii!” (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, XXVIII, 16-19, în PSB, vol. 13, p. 222 223) „Constantin Biruitorul, Măritul și Augustul, către eretici. Cuvine-se să recunoașteți în temeiul acestei legiuiri (atât voi, novațienilor, cât și voi: valentinieni, marcioniți, paulieni, sau voi care vă trageți numele de la frigieni; pe scurt, voi toți care, în adunările voastre, ați dat glas unor crezuri sectare) cu cât fir de minciună sa împletit deșarta voastră
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
văzut susținîndu-se ideea că embaticarul e proprietar al locului ce posedă, că un bun grevat cu embatic sau besmăn e proprietatea aceluia ce plătește embaticul. Vrun advocat desigur o fi scris acele articole, împodobite cu flori de citate falsificate din legiuirile vechi, producând în noi acea silă pe care ne-o face orice cârciocar ce, rumegând paragrafe, uită că asemenea lucruri au stat totdauna în legătură c-o anume organizație socială și economică a unui popor. Ba ilustrul advocat nici pare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
întru cât privește trecutul încît ne e rușine a vedea că azi niște oameni ce nu știu românește cutează a falsifica pentru bunul simț al mulțimii termeni hotărâți și ca esență și ca sferă. Noi suntem siguri că în spiritul legiuirilor vechi și nouă locurile acele sunt numai în posesiunea ereditară a embaticarului și că iluzia că ele ar fi chiar proprietatea lui nu s-a născut decât din neînsemnătatea relativă a arenzii ce să plătește azi, care în timpul în care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din lemn de tei (1955), strană pentru cântăreți bisericești (1901), cristelniță, din metal (1954), felinare pentru procesiuni (1960), sfeșnice, din lemn de tei (1945), policandru din bronz (1900), clopot (1900), Octoih, legat În pânză, Catavasier (1971), Apostolat social, 4 volume, Legiuirile Bisericii Ortodoxe Române, broșată (1953), colecția revistelor „Biserica Ortododoxă Română” (1949-1975), „Ortodoxia” (1949-1975), „Mitropolia Moldovei și Sucevei” (19491975) . Cimitirul satului Conform unei fișe Întocmite la 19 aprilie 1967, cimitirul din satul Frenciugi, comuna Drăgușeni, raionul Negrești, situat În afara satului spre
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
În biserică și bibliotecă: Evanghelie, București, Institutul Biblic, 1895, legată În metal; Liturghier, 1953; Catavasier, 1920; Minee, 1920; Evhologhiu, 1921; Tipic, 1920; Penticostar, 1920; Octoih, 1912; Triod, 1923; Apostolat social, 1949; volumul IV, 1952; volumul V, 1955; volumul VI, 1958; Legiuirile Bisericii Ortodoxe Române, 1953; revistele „Biserica Ortodoxă Română”, 1948-1965; „Ortodoxia”, 1948-1965; „Studii teologice”, 1949 1965; „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, 1952-1965 . Prin donații de cărți și un calculator de la diferite persoane s-a amenajat În 2011 o bibliotecă provizorie de către preotul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]