2,103 matches
-
corpul unei legi la alte norme trebuie să fie clare și neechivoce, pentru că, în caz contrar, cum este cazul de față, nu se poate determina cu exactitate norma la care se trimite, iar interpretul legii va deveni el însuși legiuitor, întrucât va fi pus în situația de a alege și a stabili norma pe care o consideră cea mai potrivită, ceea ce este inadmisibil. ... 11. Tribunalul București - Secția a V-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât
DECIZIA nr. 655 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267368]
-
Constituției, a supremației sale și a legilor revine atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice și se aplică, în egală măsură, și Parlamentului, inclusiv în privința modului de exercitare a atribuției sale principale și esențiale, respectiv aceea de unică autoritate legiuitoare a țării, care constă în elaborarea proiectelor de lege și adoptarea acestora ca legi ale statului român. ... 13. Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa constantă, că respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 constituie un veritabil criteriu de constituționalitate, prin raportare
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
se menționează Decizia nr. 411 din 14 iunie 2017, prin care Curtea Constituțională a statuat că manifestarea suveranității cu care este învestit Parlamentul ca organ reprezentativ suprem al poporului român constă, în esență, în exercitarea puterii legislative - ca unică autoritate legiuitoare a țării. ... 36. De altfel, așa cum rezultă și din expunerea de motive, prevederile legii criticate „vin în sprijinul contracarării eventualelor perturbări pe piața agroalimentară generate în urma unei noi posibile situații conflictuale, de criză sau de urgență“. Prin Decizia
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
7 din aceeași lege, criticile referitoare la lipsa de claritate și previzibilitate a dispozițiilor legii nu pot fi reținute. ... 38. Totodată, din analiza sesizării se apreciază că autorii acesteia sunt în profund dezacord atât cu rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, cât și cu procedurile parlamentare aplicabile edictării legilor. Prin urmare, Parlamentul, în calitate de unică putere legiuitoare, a adoptat actul normativ în mod legitim și asumat, conform prevederilor constituționale, principiul legalității stând la baza oricăror acte adoptate de
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
38. Totodată, din analiza sesizării se apreciază că autorii acesteia sunt în profund dezacord atât cu rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, cât și cu procedurile parlamentare aplicabile edictării legilor. Prin urmare, Parlamentul, în calitate de unică putere legiuitoare, a adoptat actul normativ în mod legitim și asumat, conform prevederilor constituționale, principiul legalității stând la baza oricăror acte adoptate de organul reprezentativ al poporului român. ... 39. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 45 coroborat cu art. 135 din
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
poate constitui motiv de neconstituționalitate. În sprijinul argumentației prezentate este și jurisprudența Curții Constituționale, care, în Decizia nr. 30 din 27 ianuarie 2016, statuează că, în temeiul prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, acesta poate adopta orice soluție pe care o consideră oportună și necesară. ... 45. Președintele Senatului și Guvernul nu au transmis Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra obiecției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând obiecția de neconstituționalitate, punctul de vedere
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
conținutul prevederilor art. 4 alin. (3) și art. 13 din Legea nr. 24/2000. ... 121. Pe acest aspect, Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, că „art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a țării, iar în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică care adoptă legi“ (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 63 din 8 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27
DECIZIA nr. 11 din 20 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266808]
-
2015 și nr. 534 din 2 iulie 2020. ... 21. Pe de altă parte, se susține că, în condițiile în care prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție stabilesc că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, competența de legiferare a acestuia cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitată dacă legea astfel adoptată respectă exigențele Legii fundamentale (se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 157 din 13 mai 2020). Prin urmare
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
propagandă sau dezinformare este avută în vedere de legiuitor, ci doar acele campanii de propagandă sau de dezinformare de o gravitate extremă, de natură să reprezinte o amenințare la adresa securității naționale, prin îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute expres de legiuitor, enunțate mai sus. ... 144. Ca atare, o sintagmă neclară, imprecisă și impredictibilă prin analiza sa „în abstract“, independent de elementele determinate și de scopul avut în vedere, devine clară, precisă și predictibilă prin analiza elementelor care îi determină conținutul normativ
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
nr. 718 din 10 august 2020, paragraful 16, Decizia nr. 790 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 8 martie 2017, paragraful 16). Așa fiind, cu excepția acelor situații calificate expres de legiuitor ca intrând în categoria unor servicii de interes public, în oricare altă situație revine destinatarului normei obligația de a analiza dacă persoana fizică sau cea juridică de drept public/privat exercită/furnizează sau nu un serviciu de interes public. Or, calificarea unei
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată, astfel, că din prevederile art. 129 din Constituție nu rezultă că legiuitorul constituant ar fi avut intenția de a supune căilor de atac orice hotărâre judecătorească, exercitarea acestui drept fiind lăsată la latitudinea autorității legiuitoare. ... 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 7. Președinții
DECIZIA nr. 10 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266676]
-
se dă o altă redactare unor texte sau se completează legea cu noi reglementări, urmează să se asigure corelările necesare cu textele care au făcut obiectul cererii Președintelui României. Cererea de reexaminare nu poate afecta statutul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării. Cererea formulată de Președintele României în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituție are ca efect reluarea procesului legislativ, cadru în care Parlamentul poate modifica sau completa legea în sensul cerut de Președinte, poate menține legea în forma
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
Se arată că, la momentul exercitării acestei prerogative, Președintele României trebuie să aibă certitudinea și garanția că, în cadrul procedurii reexaminării, soluția legislativă adoptată nu încalcă limitele reexaminării. În caz contrar, dacă nu ar exista această certitudine, dacă intervenția autorității legiuitoare ar reprezenta altceva decât admitere/admitere în parte/respingere/modificare în beneficiul reglementării impuse de necesitatea coerenței reglementării, recurgerea la acest mecanism constituțional ar rămâne golită de conținut. Mai mult, Președintele României s-ar afla în imposibilitatea de a mai solicita reexaminarea unor
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
de legiferare. ... 22. Consideră că stabilirea criteriilor de selecție a membrilor organelor de conducere ale administrațiilor portuare nu poate fi reținută ca argument de neconstituționalitate, fiind mai degrabă un aspect de oportunitate, în care Parlamentul, în calitate de unică autoritate legiuitoare, are deplină competență de apreciere. În sprijinul acestei argumentații se menționează Decizia nr. 30 din 27 ianuarie 2016, prin care s-a statuat că, în temeiul prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, Parlamentul poate adopta orice soluție pe care
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
care se dă o altă redactare unor texte sau se completează legea cu noi reglementări, urmează să se asigure corelările necesare cu textele care au făcut obiectul cererii Președintelui României. Curtea a reținut, de asemenea, că Parlamentul, fiind unica autoritate legiuitoare a țării, conform prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, în raport cu solicitările cuprinse în cererea de reexaminare a Președintelui României, poate adopta orice fel de soluție pe care o va considera necesară. Astfel, poate admite în întregime sau
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
contrară prevederilor constituționale. Din contră, prevederile art. 108 alin. (2) din Legea fundamentală consacră în mod expres posibilitatea Guvernului de a emite hotărâri pentru organizarea executării legilor, iar în acest sens Curtea Constituțională a precizat că „Parlamentul, ca unică putere legiuitoare a țării, poate împuternici Guvernul să reglementeze anumite aspecte prin acte normative specifice, în temeiul dispozițiilor art. 108 din Constituția României“ (a se vedea, spre exemplu, paragraful 46 din Decizia nr. 686 din 2 noiembrie 2017, precitată). ... 23. Curtea a
DECIZIA nr. 673 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266776]
-
specialitate din cadrul instanțelor și al parchetelor reprezintă opțiunea legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere, fără a încălca dispozițiile art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi. ... 19. Curtea Constituțională a mai statuat că reprezintă dreptul și obligația autorității legiuitoare să elaboreze măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele
DECIZIA nr. 674 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266748]
-
discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă, deci, că într-o astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci o simplă contrarietate între norme legale din același domeniu, coordonarea legislației în vigoare fiind de competența autorității legiuitoare (a se vedea Decizia nr. 126 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 16 iunie 2020, Decizia nr. 105 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 467 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267591]
-
procedurii de urgență. Tergiversând dezbaterea legii de aprobare a ordonanței de urgență, Parlamentul nu numai că nesocotește dispozițiile art. 115 alin. (5) din Constituție, dar încalcă și prevederile art. 61 alin. (1), care îl obligă, în calitate de unică autoritate legiuitoare, să cenzureze actele Guvernului cu rang de lege, reglementând prin legea de aprobare sau de respingere, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței de urgență, conform art. 115 alin. (8
DECIZIA nr. 672 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267605]
-
penal încalcă principiile fundamentale privind respectarea legilor, egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil, legalitatea pedepsei, dreptul la apărare, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și a regimului executării acestora, unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, independența judecătorilor, realizarea justiției prin instanțele judecătorești, atribuția Curții Constituționale de a hotărî asupra excepțiilor de neconstituționalitate. În acest sens, arată
DECIZIA nr. 551 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266012]
-
1) privind dreptul la apărare, ale art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, ale art. 73 alin. (3) lit. h) privind reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și a regimului executării acestora, ale art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției și alin. (3) privind independența judecătorilor
DECIZIA nr. 551 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266012]
-
se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, și, pe de altă parte, dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, conform cărora „Parlamentul este (...) unica autoritate legiuitoare a țării“. ... 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 619 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267183]
-
că se referă la autoritatea care are competența de a reglementa în materia avută în vedere și de a emite un act normativ de același rang cu cel asupra căruia se operează modificările. În speță este avută în vedere autoritatea legiuitoare, care, așa cum rezultă din prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, este Parlamentul. Tot prevederile constituționale ale art. 115 consacră însă posibilitatea Parlamentului de a-și delega competențele de legiferare Guvernului, în condițiile limitativ stabilite de textul fundamental, iar
DECIZIA nr. 796 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252603]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna procuror Nicoleta Ecaterina Eucarie, având cuvântul referitor la chestiunea de drept supusă dezlegării, în temeiul art. 475-477 din Codul de procedură penală, a susținut că în speță sunt îndeplinite condițiile prevăzute cumulativ de legiuitor pentru admiterea sesizării, inclusiv sub aspectul existenței unei veritabile probleme de drept ce se cere a fi explicitată. Doamna procuror a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care să se statueze că o cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 453
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte ce țin de competența autorității legiuitoare. ... 31. Curtea a subliniat că modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, aceasta revenind autorităților publice responsabile, iar în caz de litigiu, instanțelor judecătorești. ... 32. Întrucât nu au intervenit elemente
DECIZIA nr. 196 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257752]