27,810 matches
-
legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului, întrucât stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, ca, de altfel, și a cuantumului acestora este o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 626 din 9 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 5 martie 2019, paragraful 19). De asemenea, acest aspect nu este
DECIZIA nr. 189 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259101]
-
de judecată sunt cele prevăzute numai prin lege, iar, în conformitate cu prevederile art. 129 din Legea fundamentală, împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. Astfel, în virtutea acestei învestiri constituționale, legiuitorul are competența de a adopta reglementări cu caracter general sau special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situații, în mod egal, pentru toți cei interesați în exercitarea drepturilor constituționale și legale. ... 18. Totodată, Curtea observă că în cadrul aceluiași articol din
DECIZIA nr. 189 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259101]
-
statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020 sunt aplicabile mutatis mutandis și în cauza de față, întrucât se creează o discriminare între persoane îndreptățite la despăgubire care se află în aceeași situație juridică, fără ca legiuitorul să reglementeze criterii obiective pentru această diferențiere. În plus, având în vedere că instanța constituțională s-a mai pronunțat cu privire la o soluție similară, constatând neconstituționalitatea soluției legislative, apreciază că nu este respectat nici art. 147 alin. (4) din
DECIZIA nr. 245 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258798]
-
și nediscriminării, contravenind dispozițiilor art. 16 din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea a observat că, în ceea ce privește persoanele în patrimoniul cărora a fost transmis, prin intermediul unor contracte cu titlu oneros, dreptul de a obține măsurile reparatorii, legiuitorul a realizat deja o diferențiere față de titularii originari ai dreptului de proprietate și de moștenitorii acestora, prin faptul că a reglementat exclusiv posibilitatea acordării unei despăgubiri constând într-un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit pentru
DECIZIA nr. 245 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258798]
-
în natură, cât și pe cea a compensării integrale prin puncte, pe considerentul că măsurile de preluare abuzivă s-au răsfrânt, direct sau indirect, doar asupra titularilor dreptului și moștenitorilor acestora. În consecință, Curtea a constatat că criteriul utilizat de legiuitor pentru stabilirea modalității de evaluare a imobilelor este unul pur subiectiv, care nu are nicio legătură cu beneficiarii despăgubirilor, și, prin urmare, contrar prevederilor art. 16 din Constituție. ... 33. Ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei
DECIZIA nr. 245 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258798]
-
prin art. 11 și art. 14, impunând oricărei persoane fizice sau juridice respectarea ordinii publice și a bunelor moravuri, precum și buna-credință în executarea și exercitarea obligațiilor și a drepturilor civile. Totodată, prin art. 14 alin. (2) din Codul civil, legiuitorul a consacrat conceptul de „bună-credință“ ca o prezumție legală relativă care valorează până la proba contrarie. În același sens este și art. 12 din Codul de procedură civilă, conform căruia drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului pentru care
DECIZIA nr. 184 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258844]
-
insolvență, este o aplicare a dispozițiilor constituționale consfințite la art. 137 alin. (1), potrivit cărora „Formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului, ale unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor publice sunt reglementate prin lege“. Prin urmare, stabilirea de către legiuitor a unui regim distinct, în favoarea creditorului fiscal, comparativ cu alți creditori ai unor debitori insolvabili, nu echivalează cu o inegalitate în drepturi între aceștia, iar situațiile diferite în care se află cele două categorii de creditori necesită reglementări diferite
DECIZIA nr. 184 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258844]
-
compensatorii pentru un imobil imposibil de restituit în natură prin aplicarea, la evaluarea acestuia, a grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, așa cum dispune art. 21 alin. (6) din aceasta, reprezintă modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele și recomandările exprimate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa în materia restituirii proprietăților. Astfel, Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de legiuitor ca urmare a pronunțării de către instanța
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
6) din aceasta, reprezintă modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele și recomandările exprimate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa în materia restituirii proprietăților. Astfel, Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de legiuitor ca urmare a pronunțării de către instanța europeană a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, prin care au fost reținute în sarcina statului român obligația implementării unor proceduri simplificate și eficiente, întemeiate pe
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
Invocând jurisprudența sa anterioară în legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, Curtea Constituțională a mai reținut că modul de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. ... 20. Tot astfel, prin Hotărârea din 29 aprilie
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
observă că astfel cum reiese din cadrul legislativ analizat, persoana fizică beneficiază de calea de atac a reexaminării doar împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar, spre deosebire de persoana juridică, în cazul căreia legiuitorul nu distinge, astfel încât aceasta poate formula cerere de reexaminare indiferent de modalitatea de soluționare a cererii de acordare a ajutorului public judiciar de către instanță, respectiv atât împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
taxei judiciare de timbru. ... 18. În jurisprudența sa, spre exemplu fiind Decizia nr. 749 din 22 noiembrie 2018, precitată, paragrafele 43 și 44, referitor la termenele prevăzute de art. 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 stabilite de legiuitor pentru a face dovada achitării taxei judiciare de timbru sau pentru formularea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, Curtea a statuat, în mod constant, că reglementarea de către legiuitor a condițiilor de exercitare a unui
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
a Guvernului nr. 80/2013 stabilite de legiuitor pentru a face dovada achitării taxei judiciare de timbru sau pentru formularea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, Curtea a statuat, în mod constant, că reglementarea de către legiuitor a condițiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
instanță, organele fiscale fiind cele care, în cazul eșalonării, procedează la urmărirea executării obligației. ... 22. Curtea a statuat, de altfel, în mod constant în jurisprudența sa că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Așa fiind, atunci când timbrarea acțiunii este o cerință imperativă a legii, judecătorul nu poate soluționa o cerere fără
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
este total diferită de cea a pârâtului chemat în judecată prin acțiunea introdusă de reclamant. Cu privire la nerestituirea taxei judiciare de timbru, în situația în care reclamantul renunță la judecata cererii de chemare în judecată, Curtea a reținut că legiuitorul are în vedere faptul că, în momentul în care justiția a fost învestită cu judecarea unei cauze, mecanismul pe care îl presupun declanșarea și desfășurarea unui proces a fost deja pus în mișcare, ceea ce implică anumite cheltuieli. Totodată, având
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
care justiția a fost învestită cu judecarea unei cauze, mecanismul pe care îl presupun declanșarea și desfășurarea unui proces a fost deja pus în mișcare, ceea ce implică anumite cheltuieli. Totodată, având în vedere caracterul de serviciu public al justiției, legiuitorul a apreciat că restituirea taxei judiciare de timbru în situația renunțării la un anumit moment la judecată nu se justifică, cu excepția situațiilor expres prevăzute de lege. ... 25. Astfel, prin Decizia nr. 722 din 20 noiembrie 2018, precitată, paragrafele 23
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
unităților administrativ-teritoriale, în vederea executării creanțelor. Curtea a apreciat însă că prin învestirea hotărârilor judecătorești cu titlu executoriu în ceea ce privește serviciile deja prestate de instanțele judecătorești ori în privința obligațiilor reclamantului de a plăti în viitor taxa judiciară, legiuitorul a urmărit facilitarea executării creanțelor vizând această taxă. Acest fapt nu impietează în niciun fel asupra dreptului persoanelor de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime și nici asupra libertății de a renunța
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
niciun fel asupra dreptului persoanelor de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime și nici asupra libertății de a renunța la judecată, în virtutea principiului disponibilității. ... 26. Cu privire la reglementarea de către legiuitor în cuprinsul art. 45 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 a situațiilor în care sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea petiționarului, în jurisprudența
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
din 6 iulie 2016, paragraful 20, Curtea a constatat că, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, procedura de judecată este prevăzută de lege, astfel încât stabilirea cazurilor în care se restituie taxele judiciare de timbru este de competența legiuitorului, judecătorul urmând să aprecieze care este cuantumul sumei care va fi reținută, corespunzător, în funcție de specificitatea cauzei și a activităților desfășurate până la momentul la care acesta constată că devine aplicabil vreunul dintre cazurile de restituire, integrală sau parțială
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
persoanele fizice sau juridice care solicită și beneficiază de un serviciu public din partea unor instituții publice, fără, însă, ca acest serviciu să reprezinte o contraprestație perfect echivalentă a sumei de bani plătite. Restituirea acestor taxe reprezintă o opțiune a legiuitorului, o facilitate pe care acesta o acordă în funcție de specificul situațiilor concrete. Instituirea taxei judiciare de timbru este o aplicare a principiului consacrat de art. 56 alin. (1) din Constituție privind contribuțiile financiare, dispoziții potrivit cărora „Cetățenii au obligația
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
consacrat de art. 56 alin. (1) din Constituție privind contribuțiile financiare, dispoziții potrivit cărora „Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice“. Totodată, în considerarea dispozițiilor art. 139 alin. (1) din Constituție, este la latitudinea legiuitorului stabilirea atât a modului de timbrare a cererilor, cât și a cazurilor în care se justifică restituirea taxei de timbru. ... 28. În subsidiar, cu privire la susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate referitoare la inexistența unui termen procedural, de decădere, în
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
în cazul depășirii acestor termene nu acoperă și ipoteza în care persoana interesată dorește să cunoască, ulterior, conținutul actului procesual/ procedural. Apreciază că un astfel de drept nu poate fi îngrădit celor interesați, bineînțeles, cu excepția cazurilor expres prevăzute de legiuitor. Totuși, sancțiunea decăderii trebuie să privească momentul de început al curgerii termenului pentru formularea unei căi de atac, aceasta fiind însăși esența pentru existența unor termene în cursul procesului penal - prevenirea și limitarea eventualelor abuzuri în exercitarea drepturilor procesuale, de
DECIZIA nr. 260 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258855]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 2 noiembrie 2017, a reținut că prevederile art. 260 alin. (1) din Codul de procedură penală prevăd, în mod expres, că înmânarea citației trebuie făcută personal. Astfel, rezultă intenția legiuitorului de a reglementa, ca regulă, prevăzută la alin. (1) al art. 260 din Codul de procedură penală, înmânarea citației, în mod personal, persoanei citate, oriunde este găsită, cu condiția semnării dovezii de primire. În continuare, la alin. (2) al articolului
DECIZIA nr. 260 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258855]
-
Mai mult, Curtea observă că nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la citare constituie cauză de nulitate relativă, conform art. 282 alin. (1) coroborat cu art. 281 din Codul de procedură penală. Acestea din urmă, fiind norme cu caracter general, prevăzute de legiuitor în partea generală a Codului de procedură penală, sunt aplicabile în privința tuturor cazurilor de nerespectare a dispozițiilor procesual penale care pot interveni pe tot parcursul procesului penal. Acest mecanism juridic de sancționare a nelegalei citări constituie o altă formă
DECIZIA nr. 260 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258855]
-
procedură, care se face potrivit dispozițiilor prevăzute în capitolul referitor la citare. Cu acel prilej, Curtea a apreciat că norma nu îngrădește în niciun fel dreptul la apărare al persoanei interesate, ci, dimpotrivă, reprezintă expresia dreptului la un proces echitabil, legiuitorul stabilind, astfel, procedura de urmat în cazul comunicării celorlalte acte de procedură. Împrejurarea că un act se consideră comunicat de la data expirării termenului stabilit de organul judiciar nu este de natură a împiedica accesul liber la justiție și de
DECIZIA nr. 260 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258855]