510 matches
-
vulgarisme, s-a fi concluzionat în ce stare agravată de ebrietate se afla. De ce zbiera? De ce pretindea s-aibă acces în local? Și-n halul acela? Și purtând pușcă? Și cu ogarul total de izbeliște? Bietul animal era liber de lesă, fără botniță, urmărind obedient gestica tulburată a stăpânului... În totală contradicție cu ținuta acestuia, emana prin luciul blănii sale rasa, pedigree-ul. Vânătorul se trânti pe un scaun aproape de grupul prietenilor, spulberând dintr-o mișcare violentă cu pușca aranjamentul floral
LA... „CONCORDIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373801_a_375130]
-
Românul abrutizat de conștiința și ideologia comunistă a fost nepregătit în fața propriei sale revoluții, a spiritului, a mentalității, a convingerilor despre lume și viață, și-n locul evoluției sale pe scara valorică a existenței umane s-a trezit scăpat din lesă ca un câine abandonat pe maidan Avem obiceiuri, datini și tradiții specifice, etnografie și folclor unice pe Terra. Ansamblurile noastre folclorice în costume naționale se bucură de mari succese internaționale pe vestitele scene ale lumii. Singurii care au rupt barierele
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
și primit cu brațele deschise, numai să-mi facă mie în ciudă? - Hai, hai, nu te mai victimiza atât, sări ca arsă Simona. Cred să nu prea mai aveai ce să-i oferi interesant ca să-l mai poți tine în lesă ca pe un cățeluș. Poate de aceea ți-a dat un șut în cur. - Tu să taci, să nu mă reped în părul tău! Te credeam prietena mea când de fapt tu tot timpul abia așteptai să-i dai ocazia
CAPITOLUL DOISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372367_a_373696]
-
tâlhari) una-n tăcere și-alta bâzâind contemporană umbra lui sisif trecea cu un icnet grăbit târându-și cu buzele strânse sacoșele pline și-n scocul nevăzutei mori râul de bitum topit pașii îmi purta și ca un câine în lesă durerea mă urma opintindu-se din când în când cu încăpățânare pentru a amușina cu nesaț golul fierbinte al văzduhului prea bătrână pentru a mai lătra mă privea drept în ochi dând din coadă. Referință Bibliografică: POTAIA / Tania Nicolescu : Confluențe
POTAIA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371112_a_372441]
-
puțină teamă: -Vin ! Merge el și vede treaba Cum se- mpute pe la dos, Și aleargă într-un suflet Înapoi cu coada-njos. Ce faci? Strigă iar stăpânul. Pleci așa, ce nu-ți mai place, De alergi că o năluca Cu o lesă prinsa-n spate. Nu găsești o cățelușă, Sau ciolanul nu e bun. Nu vezi ce frumos e cerul De ce fugi, ce ești nebun? -Așa e, chiar tot îmi place. Doar un simplu fapt banal, Am lătrat din întâmplare Și m-
ACTA EST FABULA de PETRU JIPA în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348979_a_350308]
-
când focul de tabără oarba nu-l mai vede și totuși undeva pe o pajiște ascunsă el arde neîncetat pe treptele pe care soarele răzbate la răsărit rostirea lunecă odată spre rădăcinile cuvintelor rostogolește spre cer vocalele târăște consoanele în lesa scânteii apoi tăcerea împrăștie deasupra hărții lor tămâia fumul ei parfumat vindecător acoperiș de fum lăsat să zburde ca un hotar al versurilor negândite simplu așternute prin mâna care cântă fără hamuri noduri puncte... Anne Marie Bejliu, 27 octombrie 2014
RĂZBATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347028_a_348357]
-
locul de veci. Mi-e greu să te găsesc acolo unde timpul împodobise cândva speranțele cu vise. Mi-e teamă că-n locul lor o să găsesc iluzii... Mi-e greu să te caut acolo unde singurătatea și-a pus în lesă iubirea și-o plimbă bâjbâind prin întuneric, ca o umbră eliberată de la închisoare de-o rază de soare... Mi-e greu să te găsesc chiar într-o tăcută cărămidă, într-un zid ce suspina cândva a sacrificiu. Mi-e teamă
MI-E GREU SĂ TE GĂSESC de VASILICA ILIE în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348448_a_349777]
-
luat ostatic într-o noosferă fertilă : « în acest timp cu defrișări masive de memorie/ cu umbre păgubitoare și prejudecăți/ în acest timp cu ipotecă pe trup/ și datorie pe suflet/ cuvântul, da, cuvântul/ umblă cu ferocitate prin lume/ scăpat din lesa divinei tragedii » (Ferocitatea cuvântului, p.14). Autorul își asumă tranzitivitatea miturilor, în care statutul de erou nou impus subminează eroul recent învins, amândoi fiind de fapt grefele aceleiași personalități auctoriale supuse presiunii unui histrionism vitalist - la fel cum, bunăoară, încoronarea
UN IMAGINAR ARTISTIC ORIGINAL SEMNAT DE ION CARAGEA de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345028_a_346357]
-
atacă și nici nu latră către om, îl recunosc și nu-l confundă-n drum cu trunchi uscat de pom... Ei legea lor o fac și-o apără cu vehemență, că-n lumea lor, câinoasă, nici nu primesc clemență... Ei lesă n-au, nici zgardă, nu recunosc pe cei ce-s slugă la stăpân și stau ca prințișorii pe perne, nu pe fân... Ei sunt blamații zilei, sunt neam de boschetari și n-au statut ori lege, nu-s câini comunitari
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375284_a_376613]
-
Păi sigur ! Din cauza asta au ajuns și chiloții doamnei pe fața dumnealui ! - Cuum ? Chiloții pe fața dumnealui ? Ce naiba s-a întâmplat aici ? Orgie sexuală ?! Vă dau amenzi la toți ! urlă exasperat ca un câine turbat ce tocmai a scăpat din lesă. - Dar... - Nu vreau să mai aud nimic ! Vouă,la bătăuși vă dau amendă câte două sute. Și-ți dau și dumitale o sută. Pentru perversiuni ! Și îmi întinde fițuica cu amenda. -La prima, să dispăreți din trenul meu ! Mult trebuie să
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
că oficiile... cu viitorul primar fuseseră făcute de același pișicher personaj. Antrenorul oaspeților e, de regulă, mai agitat, mai agresiv (cu elevii lui de pe gazon). Acum două săptămîni, unul din aceștia, un piticuț tuciuriu, se zbătea cumplit ca-ntr-o lesă (tot de el ținută). Încă puțin și arbitrul l-ar fi trimis în tribună. Ieșea glonț din cușca lui, gata să calce tușa, se zvîrcolea, țipa cu mîinile pîlnie, se lăsa pe vine, amenința pe unul de-ai lui, de la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Strada. Și tot într-o Veneție care, se știe, nu e chiar model occidental de curățenie. Dar, pe stradelele dintre palate, din loc în loc, sticle mari din plastic, pline cu apă. Mirarea e curmată de explicația cerută: dacă animăluțul (în lesă) se vrea cu udul (sau cu uscatul), stăpînul așteaptă consumarea urgenței, după care apelează, obligatoriu (și sub amenințarea amenzii), la sticla cu apă. La noi?... Animăluțe și animăluțe. În cazul Nietzsche, dezordinea mentală se instalează lent, filosoful conștientizîndu-și, de altfel
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
întotdeauna mai multă sau mai puțină poezie. M.U. Pînza-i deja un tablou. Îl voi înrăma. Tocmai cînd, dînd colțul la Continental, socoteam că multe alte întrebări strigă după răspuns, iat-o pe Cerasela flanînd cu minunea ei teriercanișă în lesă. Punînd capăt și întrebărilor, și răspunsurilor. Ningea. 6 decembrie De Samson cum că muierea... Văzînd-o pe Mariana Codruț cum se strecoară felin pe trotuar și cum răspunde suav la salut, n-ai crede că poate scrie: "Chiar și simpla prezență
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Saint-Cricq, care ar fi putut să ajungă un Leu sublim, după spusele contemporanilor, dar a supralicitat excentricitatea și nu a obținut În schimb decât reputația de ființă bizară. Iată-l plimbându-se În trăsură, cu unul din cai ținut În lesă prin portieră sau presărându-și sare În cafea sau turnându-și În cizme Înghețata de fragi și vanilie care i se servea la Tortoni. Nici ducele de Brunswick nu face o figură mai bună atunci când năvălește ca un nebun la
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
doilea mod de a produce efect asupra celorlalți prin postùrile propriului corp e dat de gesturile excentrice ale dandy-lor, puse În scenă cu aceeași siguranță sfidătoare. Cum ar fi, de pildă, purtatul unei țestoase, al unui homar sau urs În lesă. Ori aruncatul În mare al unei sticle de Eau de Cologne când un dandy face baie sau pudrarea de către un șir de valeți a coafurii prințului de Kaunitz. Nu mai puțin șocant e Oscar Wilde, cu crinul ofilit ținut În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dar acesta putea fi, În plus, biciuit de femei (H. Rey-Flaud, 1985, p. 133). Autorul citat vede În aceste rituri o evocare teatralizată a haosului, prin reîntoarcera la nuditate și prin inversarea rolurilor femeii și bărbatului: prima Îl ținea În lesă și Îl conducea pe cel de-al doilea. În plus, aș adăuga, aceste charivari puneau În mișcare mai multe inversiuni simbolice, fără ca acestea să aibă neapărat funcția de a evoca haosul primordial. Ele arătau pericolul Încălcării regulilor matrimoniale prin punerea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al fetelor împotriva zburătorului), fie de „brâul fecioarelor” (simbol vesti- mentar al castității, care era dăruit mirelui în preajma nunții) (117). Privite fiind din perspectiva acestor arhaice valențe magico-erotice ale brâului, gestul sfântului militar de a purta el însuși balaurul în lesă (ca în balada germană) și, mai ales, acela de a lega balaurul cu propriul său brâu (ca în versiunea românească a legendei) devin cu atât mai insolite și mai lipsite de sens. Pierzându-și semnificațiile mito-rituale și magico-simbolice (existente în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
svântului și marelui mâcenic Gheorghe” (46, pp. 441-450). Și totuși, paradoxal, capitolul respectiv din Cazanie are ca frontispiciu o gravură reprezentându-l pe sfânt călare și înfigând lancea în gura balaurului. Cu coada dispărând în peșteră, balaurul este ținut în lesă de fecioară (vezi gravura de la p. 358). Este un semn că artistul rutean Helias (Ilia) - care a realizat xilogra vurile pentru ilustrarea Cazaniei (48, p. 193) - nu a cunoscut în detaliu cuprinsul cărții. Dar este și un indiciu privind răspândirea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
absolută în natură; cinicilor și lui Montaigne le plac animalele și dau, fiecare cu bestiariul său, lecții oamenilor invitându-i să prefere calea imitării naturii în locul sirenelor culturii și ale artificiului. Peștele masturbator, șoricelul amator de firimituri, scrumbia târâtă în lesă, broasca în apa înghețată îi învață pe oameni ce este anatomia, frugalitatea, determinarea, puterea de a le îndura; pisica din castel, zborul din floare în floare al albinelor, cel al rândunelelor, balena și peștișorul oferă tot atâtea teme de meditație
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
s-a manifestat în sfârșit) al respectivei mode, Valcarenghi își dezvăluie odată cu trăsăturile propriei culturi și trăsăturile propriei psihologii. Exact ca un italian de pe vremuri, are un suflet foarte bun. Este ca un cățel care, după ce și-a smuls întâmplător lesa, a plecat rătăcitor prin lume (sau între Milano și Roma), nerăbdător să-și arate bucuria față de noii stăpâni. Umilința lui esențială face ca orice comportament huliganic al său să pară absolut mecanic. Revolta sa este pur mimetică. Și, aici e
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a filmului, cu vădită disponibilitate interogativă față de atitudini, opțiuni privind capacitatea de adaptare la provocările prezentului. SCRIERI: Vizite, București, 1985; Pajura singurătății, București, 1994; Bilete de favoare, București, 1996; Baraka, bunii mei, București, 1998; Bazar sentimental, București, 2000; Fluture în lesă de aur, București, 2002. Repere bibliografice: Napoleon Toma Iancu, Dicționarul actorilor de film, București, 1977, 11-12; Cristina Corciovescu, Bujor T. Râpeanu, 1234 cineaști români, București, 1996, 9-11; Cristea, Teleorman, 40-41; Liviu Grăsoiu, Vocile interioare ale actorilor, LCF, 2003, 8. N.I.
ALBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285229_a_286558]
-
întunecat și coșmaresc” al acestei poezii. Observația se întemeia, între altele, pe o viziune precum aceasta: „Lovitura mirositoare sparse fereastra în întregime./ Orașul i se sparse la picioare, în țăndări de rime / [...] Orașul, până departe, urca în baloane de săpun./ Lesa roșie număra tactul, domol./ Aerul rămăsese gol./ Lumea se sufocă brusc./ Guri puse pe fața lumii ca niște bătături/ scoaseră, laolaltă, vaiete, gemete, lătrături.../ Și-n gălăgia colosală care urca în casă/ între suspin și efort, ea-și îndesă batista
IARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
Înapoi, exact În clipa În care voiam să traversez strada. — Becky, Înainte să mergem, vreau să-ți spun doar un lucru. — Ce? Încerc să-mi extrag mîna din strînsoarea lui, exact ca un cîine care vrea să scape dintr-o lesă. Ce e? — Încearcă să pari relaxată, de acord? Nu vrem să părem excesiv de doritori. Prima regulă a negocierii În afaceri, Întotdeauna trebuie să ai aerul că poți pur și simplu să Întorci spatele ofertei. — A. Nu-l mai trag de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
grozav în răsuflătoarea aia și-am putea bea din ea ca dintr-o fîntînă cu apă vie! Tot trăncănind așa, Stubb își repetă iscusita manevră, iar lancea se întoarce la el, ca un ogar ținut de stăpînul lui într-o lesă. Balena intră în agonie, parîma de remorcare era slăbită, iar dibaciul aruncător de lance se așază la pupa și, cu mîinile încrucișate pe piept, contemplă în tăcere sfîrșitul monstrului. Capitolul LXXXIV FÎNTÎNA Faptul că timp de șase mii de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lui Marlowe. Detectivul nu mai este justițiarul care încearcă, obstinat, să afle adevărul. Acum, prizonier al sistemului, el îmbrățișează, submisiv, realitatea așa cum i se înfățișează ea. În The Big Sleep, Marlowe lăsa impresia că-și alege clienții și metodele. Aici, lesa e mult mai scurtă și capacitatea de a-și impune punctul de vedere - drastic limitată. Marlowe intuiește, de la bun început, că va fi obligat să joace pe un scenariu scris de adversari. Acesta e motivul pentru care nu deleagă nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]