971 matches
-
două file au fost rupte între timp), fiind completat de Ioan Bogdan pe baza Cronicii polone și a Letopisețului Țării Moldovei al lui Grigore Ureche. Comparația cu Letopisețul de la Putna permite însă concluzia că pe cele două file dispărute din Letopisețul de la Bistrița istorisirea continua, probabil, până în anii 1518-1526 sau până la o dată apropiată. Față de paginile referitoare la domniile din secolul precedent, cele șaisprezece pagini de manuscris consacrate lui Ștefan cel Mare vădesc un contemporan - pe alocuri chiar martor ocular - al victoriilor
LETOPISEŢUL DE LA BISTRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287788_a_289117]
-
în fața dogelui Andrea Vendramin și a senatului Veneției, și cu inscripția de la Războieni, din 8 noiembrie 1496. Textul acesta a stat în cea mai mare parte, alături de celelalte versiuni interne, la baza capitolelor dedicate domniei lui Ștefan cel Mare în letopisețul scris de Grigore Ureche. Străbătut de suflul eroic și evlavios al epocii, Letopisețul de când s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei este cea mai însemnată operă istoriografică și literară românească în limba slavonă din a doua jumătate a
LETOPISEŢUL DE LA BISTRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287788_a_289117]
-
din 8 noiembrie 1496. Textul acesta a stat în cea mai mare parte, alături de celelalte versiuni interne, la baza capitolelor dedicate domniei lui Ștefan cel Mare în letopisețul scris de Grigore Ureche. Străbătut de suflul eroic și evlavios al epocii, Letopisețul de când s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei este cea mai însemnată operă istoriografică și literară românească în limba slavonă din a doua jumătate a secolului al XV-lea și de la începutul celui de-al XVI-lea, continuată
LETOPISEŢUL DE LA BISTRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287788_a_289117]
-
târziu în limba națională, la un nivel superior de informație, interpretare și artă literară, de marii cronicari din secolul al XVII-lea și din prima jumătate a celui de-al XVIII-lea, Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce. Ediții: Letopisețul de când s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei, în Ioan Bogdan, Cronice inedite atingătoare de istoria românilor, București, 1895, 34-78, în Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, publicate de Ion Bogdan, îngr. P.P. Panaitescu, București, 1959, 1-23, în LRV
LETOPISEŢUL DE LA BISTRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287788_a_289117]
-
LETOPISEȚUL ANONIM AL ȚĂRII MOLDOVEI, 1661-1709 (Letopisețul Țărei Moldovei de la Ștefan sin Vasile vodă, de unde este părăsit de Miron Costin logofătul), scriere terminată în 1712 de un autor necunoscut, atribuită de Dumitru Velciu lui Sava ieromonahul. Cronica, cunoscută în istoriografie și
LETOPISEŢUL ANONIM ALTARII MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
LETOPISEȚUL ANONIM AL ȚĂRII MOLDOVEI, 1661-1709 (Letopisețul Țărei Moldovei de la Ștefan sin Vasile vodă, de unde este părăsit de Miron Costin logofătul), scriere terminată în 1712 de un autor necunoscut, atribuită de Dumitru Velciu lui Sava ieromonahul. Cronica, cunoscută în istoriografie și sub denumirea de Pseudo-Nicolae Costin, conține
LETOPISEŢUL ANONIM ALTARII MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
de la Ștefan sin Vasile vodă, de unde este părăsit de Miron Costin logofătul), scriere terminată în 1712 de un autor necunoscut, atribuită de Dumitru Velciu lui Sava ieromonahul. Cronica, cunoscută în istoriografie și sub denumirea de Pseudo-Nicolae Costin, conține, în continuarea letopisețului lui Miron Costin, expunerea evenimentelor petrecute în Moldova în intervalul 1661-1709. Se menționează drept izvoare ale acestei lucrări cu caracter de compilație „izvodul lui Vasile Damian ce au fost treti-logofăt” și „izvodul lui Tudosie Dubău logofătul”, de fapt și acestea
LETOPISEŢUL ANONIM ALTARII MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
Tudosie Dubău logofătul”, de fapt și acestea tot scrieri anonime. Autorul, având o bună cultură bisericească și slavonă, pare atașat în oarecare măsură familiei Cantemireștilor - lui Constantin Cantemir și fiului acestuia, Antioh -, fără ca lucrarea să aibă caracterul oficial al unui letopiseț de Curte. Situat între cronica lui Miron Costin și cea a lui Ion Neculce (căruia îi va servi și de izvor), acest letopiseț, departe de valoarea literară a operelor celor doi cronicari, are o fizionomie distinctă, caracterizată prin bogăție portretistică
LETOPISEŢUL ANONIM ALTARII MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
familiei Cantemireștilor - lui Constantin Cantemir și fiului acestuia, Antioh -, fără ca lucrarea să aibă caracterul oficial al unui letopiseț de Curte. Situat între cronica lui Miron Costin și cea a lui Ion Neculce (căruia îi va servi și de izvor), acest letopiseț, departe de valoarea literară a operelor celor doi cronicari, are o fizionomie distinctă, caracterizată prin bogăție portretistică și amănunte semnificative, creatoare de atmosferă. Începe cu domnia lui Eustratie Dabija, urmărind în continuare prezentarea tuturor domnilor moldoveni care i-au succedat
LETOPISEŢUL ANONIM ALTARII MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
boierii grupați în jurul lui Gheorghe Duca (între ei și cronicarul Miron Costin), ucis în chinuri atroce, fusese „nelacom, bun la judecăți, libovnic”, ultima trăsătură având-o și fiul său, Alexandru Ruset, ale cărui chefuri rămân de pomină în multe din letopisețele cronicarilor moldoveni. Un spațiu mai larg ocupă evocarea lui Gheorghe Duca, a cărui domnie nefastă a polarizat resentimentele tuturor cronicarilor. Răutatea lui Duca era celebră și dincolo de hotare, fiind cunoscută de vecinii turci, tătari, greci și sârbi. Duca este pizmaș
LETOPISEŢUL ANONIM ALTARII MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
le face în adunările divanului. Epoca e zguduită deopotrivă de evenimente sângeroase și de calamități naturale. În timpul lui Dumitrașcu Cantacuzino a bântuit o foamete mare, urmată de ciumă și de năvălirea fiarelor; lupii ajunseseră până la Iași, atacând în plină zi. Letopisețul se încheie cu prezentarea celei de-a doua domnii a lui Mihai Racoviță. În cronică sunt incluse și știri despre evenimente externe: informații despre domnia regelui Carol al XII-lea al Suediei și conflictul acestuia cu țarul Petru cel Mare
LETOPISEŢUL ANONIM ALTARII MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
Carol al XII-lea al Suediei și conflictul acestuia cu țarul Petru cel Mare, descrierea luptei de la Poltava. Limba cronicarului se caracterizează printr-o mare claritate, o topică apropiată celei actuale, printr-o cursivitate rece, asemănătoare expunerii unui istoric. Ediții: Letopisețul Țărei Moldovei de la Ștefan sin Vasile vodă, de unde este părăsit de Miron Costin logofătul, în Letopisițele Țării Moldovii, II, publ. Mihail Kogălniceanu, Iași, 1845, 1-130, în Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, II, publ. Mihail Kogălniceanu, București, 1872, 1-117
LETOPISEŢUL ANONIM ALTARII MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
actuale, printr-o cursivitate rece, asemănătoare expunerii unui istoric. Ediții: Letopisețul Țărei Moldovei de la Ștefan sin Vasile vodă, de unde este părăsit de Miron Costin logofătul, în Letopisițele Țării Moldovii, II, publ. Mihail Kogălniceanu, Iași, 1845, 1-130, în Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, II, publ. Mihail Kogălniceanu, București, 1872, 1-117; Letopisețul Țării Moldovei de la Istratie Dabija până la domnia a doua a lui Antioh Cantemir (1661-1705), îngr.și pref. C. Giurescu, București, 1913. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 481-485
LETOPISEŢUL ANONIM ALTARII MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
Țărei Moldovei de la Ștefan sin Vasile vodă, de unde este părăsit de Miron Costin logofătul, în Letopisițele Țării Moldovii, II, publ. Mihail Kogălniceanu, Iași, 1845, 1-130, în Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, II, publ. Mihail Kogălniceanu, București, 1872, 1-117; Letopisețul Țării Moldovei de la Istratie Dabija până la domnia a doua a lui Antioh Cantemir (1661-1705), îngr.și pref. C. Giurescu, București, 1913. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 481-485; Constantin Giurescu, Contribuțiuni la studiul cronicelor moldovene (Nicolae Costin, Tudosie Dubău
LETOPISEŢUL ANONIM ALTARII MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
lui I. este precocitatea. Spunând mai târziu că „n-a învățat a ceti și scrie”, acestea fiind „lucruri care i-au venit de la sine”, el mărturisea că la șase ani citise în original pe Champfleury, Amédée Pichot, Émile Souvestre, parcursese letopisețele editate de Mihail Kogălniceanu, adăugând: „Știam pe de rost fabulele din Florian, care nu-mi ziceau nimic, deși erau pentru mine, și Orientalele lui Hugo, care, deși nu erau pentru mine, îmi dădeau visuri de lupte crâncene și de locuri
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
au cinstit și i-au slăvit numele.” Ediții: Istoria Țărei Românești de când au descălecat românii (publ. N. Bălcescu), „Magazin istoric pentru Dacia”, 1846, 231-372, 1847, 3-32; Istoria Țărei Românești începând de la descălecătoarea românilor..., în Istoria Moldo-României, II, București, 1859, 1-165; Letopisețul Țării Românești (publ. Stoica Nicolaescu), RIAF, XI, 1910, partea I, 97-186, partea II, 346-355; Istoriile domnilor de la Adam până au venit Radul Negru voievod domn din Țara Ungurească în Țara Românească (publ. M. Gaster), RIR, 1937, 1-2; Letopisețul cantacuzinesc (și
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
1859, 1-165; Letopisețul Țării Românești (publ. Stoica Nicolaescu), RIAF, XI, 1910, partea I, 97-186, partea II, 346-355; Istoriile domnilor de la Adam până au venit Radul Negru voievod domn din Țara Ungurească în Țara Românească (publ. M. Gaster), RIR, 1937, 1-2; Letopisețul cantacuzinesc (și Variante), în Cronicile românești, II-III, îngr. și pref. N. Simache și Th. Cristescu, București, 1942; Istoria Țării Românești. 1290-1690 (Letopisețul cantacuzinesc), îngr. și introd. Constant Grecescu și Dan Simonescu, București, 1960; Istoria Țării Românești de când au descălecat pravoslavnicii
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
au venit Radul Negru voievod domn din Țara Ungurească în Țara Românească (publ. M. Gaster), RIR, 1937, 1-2; Letopisețul cantacuzinesc (și Variante), în Cronicile românești, II-III, îngr. și pref. N. Simache și Th. Cristescu, București, 1942; Istoria Țării Românești. 1290-1690 (Letopisețul cantacuzinesc), îngr. și introd. Constant Grecescu și Dan Simonescu, București, 1960; Istoria Țării Românești de când au descălecat pravoslavnicii creștini (Letopisețul cantacuzinesc), în Cronicari munteni, I, îngr. Mihail Gregorian, pref. Dan Horia Mazilu, București, 1984, 77-213. Repere bibliografice: Gr. G. Tocilescu
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
și Variante), în Cronicile românești, II-III, îngr. și pref. N. Simache și Th. Cristescu, București, 1942; Istoria Țării Românești. 1290-1690 (Letopisețul cantacuzinesc), îngr. și introd. Constant Grecescu și Dan Simonescu, București, 1960; Istoria Țării Românești de când au descălecat pravoslavnicii creștini (Letopisețul cantacuzinesc), în Cronicari munteni, I, îngr. Mihail Gregorian, pref. Dan Horia Mazilu, București, 1984, 77-213. Repere bibliografice: Gr. G. Tocilescu, Studie critice asupra cronicelor române, RIAF, II, 1884, vol. III, fasc. 2; I. G. Sbiera, Mișcări culturale și literare la
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
Stoica Ludescu și paternitatea cronicii „Istoria Țării Românești”, AUB, istorie, t. V, 1956; Constant Grecescu, Rostul „Vieții lui Nifon” în „Istoria Țării Românești de când au descălecat românii”, BOR, 1958, 9; Constant Grecescu, Dan Simonescu, Introducere la Istoria Țării Românești. 1290-1690 (Letopisețul cantacuzinesc), București, 1960, I-LXII; Eugen Stănescu, Valoarea istorică și literară a cronicilor muntene, în Cronicari munteni, I, îngr. Mihail Gregorian, București, 1961, V-CXXVI; I.I. Georgescu, O copie necunoscută a „Letopisețului cantacuzinesc”, MO, 1961, 7-9; Cioculescu, Varietăți, 29-44; Zamfirescu
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
Dan Simonescu, Introducere la Istoria Țării Românești. 1290-1690 (Letopisețul cantacuzinesc), București, 1960, I-LXII; Eugen Stănescu, Valoarea istorică și literară a cronicilor muntene, în Cronicari munteni, I, îngr. Mihail Gregorian, București, 1961, V-CXXVI; I.I. Georgescu, O copie necunoscută a „Letopisețului cantacuzinesc”, MO, 1961, 7-9; Cioculescu, Varietăți, 29-44; Zamfirescu, Studii, 184-231; Pavel Chihaia, A fost Negru Vodă un personaj real sau legendar?, „Magazin istoric”, 1969, 5; Ivașcu, Ist. lit., I, 152-155, 208-214; Virgil Cândea, Letopisețul Țării Românești (1292-1664) în versiunea arabă
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
I.I. Georgescu, O copie necunoscută a „Letopisețului cantacuzinesc”, MO, 1961, 7-9; Cioculescu, Varietăți, 29-44; Zamfirescu, Studii, 184-231; Pavel Chihaia, A fost Negru Vodă un personaj real sau legendar?, „Magazin istoric”, 1969, 5; Ivașcu, Ist. lit., I, 152-155, 208-214; Virgil Cândea, Letopisețul Țării Românești (1292-1664) în versiunea arabă a lui Macarie Zaim, STD, 1970, 4; Ist. lit., I, 384-394; G. Mihăilă, Letopisețul Țării Românești în secolul al XVI-lea, LRV, I, 221-225; Panaitescu, Contribuții, 390-476; Rosetti-Cazacu-Onu, Ist. lb. lit., I, 303-360; Liviu
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
fost Negru Vodă un personaj real sau legendar?, „Magazin istoric”, 1969, 5; Ivașcu, Ist. lit., I, 152-155, 208-214; Virgil Cândea, Letopisețul Țării Românești (1292-1664) în versiunea arabă a lui Macarie Zaim, STD, 1970, 4; Ist. lit., I, 384-394; G. Mihăilă, Letopisețul Țării Românești în secolul al XVI-lea, LRV, I, 221-225; Panaitescu, Contribuții, 390-476; Rosetti-Cazacu-Onu, Ist. lb. lit., I, 303-360; Liviu Onu, Date noi cu privire la Stoica Ludescu. Din nou problema paternității „Letopisețului cantacuzinesc”, LR, 1972, 1; Piru, Analize, 21-37; Cătălina Velculescu
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
STD, 1970, 4; Ist. lit., I, 384-394; G. Mihăilă, Letopisețul Țării Românești în secolul al XVI-lea, LRV, I, 221-225; Panaitescu, Contribuții, 390-476; Rosetti-Cazacu-Onu, Ist. lb. lit., I, 303-360; Liviu Onu, Date noi cu privire la Stoica Ludescu. Din nou problema paternității „Letopisețului cantacuzinesc”, LR, 1972, 1; Piru, Analize, 21-37; Cătălina Velculescu, Observații asupra „Cronicii lui Mihai Viteazul” din „Letopisețul cantacuzinesc”, RITL, 1973, 2; Ștefan Andreescu, Considérations sur la date de la première chronique de Valachie, „Revue roumaine d’histoire”, 1973, 2; Țepelea-Bulgăr, Momente
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
LRV, I, 221-225; Panaitescu, Contribuții, 390-476; Rosetti-Cazacu-Onu, Ist. lb. lit., I, 303-360; Liviu Onu, Date noi cu privire la Stoica Ludescu. Din nou problema paternității „Letopisețului cantacuzinesc”, LR, 1972, 1; Piru, Analize, 21-37; Cătălina Velculescu, Observații asupra „Cronicii lui Mihai Viteazul” din „Letopisețul cantacuzinesc”, RITL, 1973, 2; Ștefan Andreescu, Considérations sur la date de la première chronique de Valachie, „Revue roumaine d’histoire”, 1973, 2; Țepelea-Bulgăr, Momente, 88-90, 94-97; Mircea Anghelescu, Asupra cronicilor muntene din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, RITL
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]