540 matches
-
ceapa, usturoiul, prazul etc 7. legume din grupa verzei varzele de căpățână, conopida, guliile, broccoli etc. 8. legume condimentare-aromatice mărarul, pătrunjelul de frunze, țelina de frunze, asmățuiul, magheranul+oregano, cimbrul, cimbrișorul etc 9. legume perene sparanghel, revent (rubarbă), ștevie, hrean, leuștean, tarhon 10. ciuperci ciuperca de strat (champignon), bureții. Se grupează cartofii de toamnă separat de legume, iar cartofii timpurii alături de rădăcinoase într-o grupă comună (rădăcini tuberizate-tuberculi). Se acceptă denumirile de rădăcinoase, bulboase, dar mai puțin ardeioase, bostănoase, frunzoase, vărzoase
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
STAS 179385); cartofi deshidratați (STR 924-87); făină de cartofi (STR 925-87); fulgi de cartofi (NTR 172-74); ceapă deshidratată (NID 30-89); făină de ceapă (STR 76689); hribi deshidratați (STAS 7890-67); fulgi de fasole boabe (NTR 216-76); fasole păstăi deshidratată (STR 1-90); leuștean frunze deshidratat (STR 31-89); fulgi de mazăre (NTR 234-76); mărar frunze deshidratat (STR 31-89); făină de morcov (STR 588-88); morcov deshidratat (STAS 10722-82); făină de păstârnac (STR 588-88); păstârnac rădăcini deshidratat (STAS 10722-82); pătrunjel frunze deshidratat (STR 31-89); praz deshidratat
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sfeclă); oenocolorant din pielița de struguri după vinificare (tescovina epuizată) Coloranți carotenoidici capsantină (în oleorezina extrasă din paprika); licopină din pielițe de tomate industrializate. Uleiuri volatile (numite și esențiale sau eterice) Busuioc (Ocimum basilicum), cimbru (Satureja hortensis), cimbrișor (Thymus serpyllum), leuștean (Levisticum officinale), maghiran (Majorana hortensis, sinonim Origanum majorana), mărar (Anethum graveolens), morcov (Daucus carota), părunjel (Petroselinium sativum), tarhon (Atemisia dracunculus), țelină (Apium graveolens) etc. Uleiuri volatile și rezinoide Ceapă (Allium cepa), usturoi (Allium sativum) Coloranții clorofilieni (porfirinici) din frunze de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
legumă cu proprietăți medicinale recunoscute. Prin timpurietatea perioadei de consum (martie-mai), prin importantele cantități prelucrate de industria conservelor în țările producătoare, precum și prin calitatea preparatelor obținute, sparanghelul este o plantă legumicolă a cărei cultură se extinde în multe țări. ASMĂȚUIUL, LEUȘTEANUL, MĂRARUL, PĂTRUNJELUL DE FRUNZE, TARHONUL ȘI ȚELINA DE FRUNZE se folosesc mai frecvent în țara noastră pentru condimentarea preparatelor culinare, iar LOBODA se cultivă pentru frunzele tinere, întrebuințate mai ales în prepararea borșurilor. Majoritatea acestor zarzavaturi sau verdețuri apar pe
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
substanțe minerale (minim 2 %, predominând K cu 160 mg %) și vitamine (vitamina C, 70 mg %). Conținutul în betacaroten este în medie de 3 %. Se aseamănă cu spanacul, fiind un remineralizant și revitaminizant apreciat, dar având totodată calități depurative și diuretice. Leușteanul (Levisticum officinale), este o plantă perenă cu valoare energetică de 300 Kcal/kg, al cărei consum are loc de-a lungul întregului an, sub forma frunzelor sale verzi sau uscate în anotimpul rece. Proprietățile sale condimentare sunt completate de valoarea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Conținutul în minerale este de aproximativ 2%, având în cantități mai importante K (220 mg %) și P (70 mg %). Vitamina C are o valoare medie de 55 mg %, iar conținutul în carotenoizi este de 14 %. Se poate menționa faptul că leușteanul are in componența sa un procent important de fibre (celuloză 3%). Mărarul (Anethum graveolens) este o plantă condimentar-aromatică, caracterizată printr-un conținut ridicat în ulei volatil cu 50 % carvonă. Foarte bogat în vitamine (vitamina C 120 mg %) și săruri minerale
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Emil Brumaru Oh cît de verde-i leușteanul În care tu îți verși ligheanul După ce-ți speli lin dolofanul Și cît de roșie-i garoafa Ce-o poartă-n rît spre tine scroafa Ca să ți-o prinzi în păr cu-agrafa Și cît de-albastru-i trandafirul Din care
Culorile terținelor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8697_a_10022]
-
face În zorii Rusaliilor la o movilă când se prind frați de cruce și rostesc Împreună Tatăl nostru. Jurământul legăturii se face pe sabia vătafului. Ceiușul are după cap o traistă În care ține nouă buruieni cunoscute pentru virtuțile lor magico-medicale: leuștean, usturoi, pelin și altele: „cu un ciocan ceiușul rupe din aceste buruieni câte puțin și le aruncă asupra lor, iar blajul Îi atinge din când În când cu biciul spre a nu lăsa duhurie necurate să se apropie de ei
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cu autohtonii români, de genul băuturilor alcoolice care, după cum se știe, sunt interzise prin Talmud Tora evreilor. Românii majoritari, erau invitați zilnic la cazanul public unde serveau un meniu „extra”: la felul I ciorbă de zarzavaturi (ștevie, lobodă, leurdă, ceva leuștean, oleacă de dragavei și grâușor, atât cât se mai găsea prin pârjolitele păduri din jurul orașului, etc.) iar la felul II, câteva coji de cartofi fierte și asezonate cu murături de anul trecut. Despre pâine nici nu se vorbea pe atunci
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
-ți dea o bucată bună, din mijloc. Și bucata de somn adusă de fratele meu cel mai mare avea în jur de 4-5 kilograme. Când voia borș, cumpăra cap de somn, care era mai ieftin. Dar ce borș ieșea, cu leuștean mult și acrit cu borș de putină. De Paști venea de la țară cumătra mamei, care îi dădea sfatul cum să scape vreun plod (eu, de exemplu) de răceală: remediul nu era altul decât ceai cu pâine. Ne aducea de toate
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
închis ușa pe dinafară și am ieșit afară, la băieți. Le-am povestit totul, despre năstrușnica casieriță de la filială, au râs cu poftă și ne-am urcat în mașină. Am făcut niște cumpărături: supe de pachet, fructe, pătrunjel, mărar și leuștean, ardei iuți, cartofi, ardei, țelină, morcov, vreo 20 de franzele, apă minerală și altele. Le-am depozitat pe bancheta din spate, ocupau destul loc încât eu ajunsesem să stau cam înghesuit, dar nu-mi păsa, mergeam la pescuit, ce naiba! Ne-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
am acrit-o cu sare de lămâie și am adăugat peștele mare, bucăți de crap. Între timp, peștele mic s-a topit în fierbere. Am gustat, avea nevoie de sare. Am pus. Apoi am adăugat pătrunjelul, mărarul și la urmă, leușteanul și cimbrul. Și am gustat, era dumnezeiască! Tarzan stătea în picioare lângă mine, cu castronul în brațe. Avea privirea fixă, ochii îi sticleau a foamete mare, ca aceea a unui subnutrit somalez; când m-am uitat la fața lui, să
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
întrerupse Ilinca, fără căpcăuni, destul că a fost Zamfira pe aici. — Zamfira... Ei, ce mai face Zamfira? — Ce să facă, începu Stanca cea mică, depănând de pe fus pe vârtelniță, ce să facă, vrăji, asta face ea. Zice c-a dat leușteanul pe la grădinarii sârbi și ea s-a dus la Slobozie în mahalaua Broștenilor să adune leuștean ca să frece ușorul casei. Jupâneasa Marica, torcând la lumina puțină a lumânărilor sau mai degrabă a vetrei cu jeratic, că deși ziua crescuse era
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Zamfira? — Ce să facă, începu Stanca cea mică, depănând de pe fus pe vârtelniță, ce să facă, vrăji, asta face ea. Zice c-a dat leușteanul pe la grădinarii sârbi și ea s-a dus la Slobozie în mahalaua Broștenilor să adune leuștean ca să frece ușorul casei. Jupâneasa Marica, torcând la lumina puțină a lumânărilor sau mai degrabă a vetrei cu jeratic, că deși ziua crescuse era tot frig și ea și fetele și mai ales soacră-sa Stanca nu se lăsau duse
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
când colo, doftorii satului, moș Vasile Țandură și altul, nu-mi aduc aminte, erau la noi acasă și prăjeau pe foc într-un ceaon mare niște hoștine cu său; și după ce mi-au tras o frecătură bună cu oțet de leuștean, mi-aduc aminte ca acum, au întins hoștinele fierbincioase pe o pânzătură și m-au înfășat cu ele peste tot, ca pe-un copil; și nu pot ști cât a fi trecut la mijloc, până ce am adormit mort, și de-
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
fraților, Îl durea În spate și de uichilics, și de certificatul de satanist al lui obama, și de concertul lu` șachira, și de unu mai muncitoresc! Meserie, te halesc! Pakistanezii cică nu știau nimic, vai mama lor, Îi trimiți după leuștean și ei vin cu cânepă indiană. Gore mângâie halba plină, abia primită, admirându-i spuma, apoi aruncă și el o privire Înduioșată către ecranul televizorului. Sandule, despre morți numai de bine, așa se spune. Ei l-au făcut celebru, ei
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
un oraș din Laconia, în sudul Greciei; cupru este format în latină de la numele insulei Cyprus; gablonz < Gablonz, numele german al localității Jablonec-nad-Nisou din Cehia; gutui provine, prin greacă, de la orașul Cydonia din Creta; holender < Holland, numele german al Olandei; leuștean < pro vincia italiană Liguria; magnet < Magnesia, oraș din Asia Mică; muscal < Mosc, nume arhaic al Moscovei; palat < colina Palatinum din Roma; pergament < Pergam, în prezent Bergama, în Turcia; sacîz < sakiz, numele turcesc al insulei grecești Chios; sardea < Sardinia; satin < Zaitun
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în formele vechi, fiecare oiconim avînd atestări atît articulate, cît și nearticulate). Etimonul ambelor oiconime pare a fi antropo nimul Devesel, care la rîndul lui ar putea proveni dintr-un apelativ bulgăresc divisil, numele mai multor plante, printre care și leușteanul. Toponimizarea (directă sau prin intermediar antroponimic) a numelui unei asemenea plante i-ar putea surprinde pe unii. Dicționarele toponimice consemnează însă și alte nume asemănătoare de locuri: Leușteanu (loc în moșia satului Chirnogi, județul Călărași), Leurda (sat în județele Cluj
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de găină, curcan, rață, gâscă, vițel, porc, vită, miel sau ied, din pește 17, din brânză etc.), dar și a învelișurilor (foi de varză acră sau dulce, frunze de viță, de ștevie, de tei, de hrean, ba chiar și de... leuștean!). Pe vremuri, umpluturile se mai înveleau și în frunze de sfeclă sau de paltin. Sarmalele din pește sunt pomenite de Radu Anton Roman: foile de varză se umplu cu un amestec din carne (dezosată, bineînțeles) de șalău sau de știucă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
dintre paginile volumului nu pornesc Într-o competiție, eu am fost convins că pornisem exact Într-o competiție, cea mai importantă dintre toate. De altfel, peste doi ani aveam să-i spun, În piață, unei mătuși Înmărmurite cu plasa cu leuștean În mîna strînsă la piept, că voi ajunge cel mai mare scriitor român. Tocmai văzusem Drumul spre Înalta societate. Primise premiul Academiei Britanice de Film pentru cel mai bun film al anului 1958. Debutul regizoral al lui Jack Clayton era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Unisem” (Bd. Regele Carol nr. 19-21) comercializează următoarele tipuri de semințe ambalate în plicuri: mazăre - 2,50 lei/250 g, morcov - 1 leu/5 g, pătrunjel - 1 leu/5 g, mărar - 1 leu/5 g, păstârnac - 1 leu/5 g, leuștean - 2 lei/3 g, spanac - 2,50 lei/100 g, salată - 1,50 lei/ 10 g, ridichi de vară - 1 leu/10 g, ridichi negre 1 leu/3 g, fasole verde - 2,50 lei/50 g, dovleac - 1 lei/50
Agenda2006-13-06-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/284912_a_286241]
-
adaugă la sfârșit deoarece prin fierbere se distruge aroma și vitamina C. Sezonul pătrunjelului este iunie-noiembrie.El se păstrează la frigider în pungă de plastic timp de câteva zile. Pătrunjelul se păstrează pentru iarnă conservat sau uscat păstrându-și calitățile. Leușteanul are frunzele aromate și păr a fi făcute anume pentru a îmbunătăți gustul supelor sau ciorbelor de orice fel. Se folosește la preparatele din carne. În alimentație se folosește atât verde cât și uscat,are efect diuretic și stimulează digestia
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
are frunzele aromate și păr a fi făcute anume pentru a îmbunătăți gustul supelor sau ciorbelor de orice fel. Se folosește la preparatele din carne. În alimentație se folosește atât verde cât și uscat,are efect diuretic și stimulează digestia. Leușteanul se folosește atât în alimentație publică pentru gustul plăcut cât și pentru tratament sub formă de ceaiuri , el se folosește la diferite cirbe de carne ,de fasole ,de cartofi etc. Leușteanul se poate utiliza și la prepararea unor sosuri albe
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
cât și uscat,are efect diuretic și stimulează digestia. Leușteanul se folosește atât în alimentație publică pentru gustul plăcut cât și pentru tratament sub formă de ceaiuri , el se folosește la diferite cirbe de carne ,de fasole ,de cartofi etc. Leușteanul se poate utiliza și la prepararea unor sosuri albe cu smântână,brânză de vaci. Sosurile se servesc cu rasoluri și cu fripturi. Cimbrul este o plantă aromatica,antiseptica,cu gust înțepător,mai ales când e sălbatică(cimbrișorul). Împreună cu pătrunjelul,cimbrul
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
ouă. Mâncărurile sunt mai dietetice, se realizează fără rântașuri, prăjite cu ceapă înnăbușită și făină dizolvată în apă. Sosurile sunt albe dar și colorate cu pastă de bulion și boia de ardei. La condimentare se folosește mărarul, cimbrul, usturoiul, hasmațuchiul, leușteanul, pătrunjelul etc. Renumitele sarmale moldovenești sunt fine și delicate, ele se obțin din carne tocata, sunt mici, câte 8-10 la o porție, înfășurate toate într-o foaie de varză sau frunză de vită de vie. Nu putem vorbi de bucătăria
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]