4,839 matches
-
simptome ale bolilor ori ale persoanelor bolnave. În publicitatea și etichetarea produselor alimentare este interzisă utilizarea cuvintelor, expresiilor, textelor sau, după caz, a reprezentărilor, după cum urmează: „ecologic“, „biologic“, „organic“, precum și traduceri ale acestora, sinonime sau cuvinte care provin din familia lexicală a acestora, în cazul în care nu se încadrează în prevederile legale în vigoare; „natur“, „pur“, dacă aceste cuvinte sunt utilizate în sensul propriu, și nu ca termeni culinari. Este interzisă orice referire la un efect al produsului alimentar asupra
Agenda2003-14-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/280861_a_282190]
-
contextului dat, autonomizîndu-se. De altfel, cum se vede din multe dintre citatele de mai sus, adjectivele substantivizate respective sînt uneori puse între ghilimele (în rest, sublinierile îmi aparțin), autorii textelor recunoscînd astfel implicit caracterul inovator și/sau efemer al creațiilor lexicale. La exemplele anterioare, în care apare exclusiv pluralul, se mai poate adaugă un singular destul de recent și de îndrăzneț, în care procedeul lexical e folosit cu o anume intenție umoristica: "să se facă o multiculturală" ("Academia Cațavencu" 37, 1998, 5
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
în rest, sublinierile îmi aparțin), autorii textelor recunoscînd astfel implicit caracterul inovator și/sau efemer al creațiilor lexicale. La exemplele anterioare, în care apare exclusiv pluralul, se mai poate adaugă un singular destul de recent și de îndrăzneț, în care procedeul lexical e folosit cu o anume intenție umoristica: "să se facă o multiculturală" ("Academia Cațavencu" 37, 1998, 5). Și în acest caz, presiumea contextuala (disputele în jurul înființării unei universități multiculturale) este decisivă în producerea și în înțelegerea termenului. Nu se poate
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
tratat în termeni similari, verbul folosit fiind popular și arhaic: "Chuck Bronson a venit din America să-i necinstească pe micuții bucureșteni" (L 2068, 1997, 3). Spre deosebire de verbele din cele două citate anterioare (comparabile și pentru că fac parte din familiile lexicale ale cuvintelor onoare și cinste), sinonimele a batjocori și a-și bate joc nu mai sînt arhaice, ci doar populare. Și acestea apar în știrile actuale: "La patru luni după ce a batjocorit o fetiță de cinci ani/ Violatorul din cimitirul
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]
-
din tînără noastră societate de consum. Știe, de asemenea, să infuzeze căldură umană subtilelor accesorii intelectuale învăluindu-le abil în haină "paraliterara", jonglînd cu ele pe mai multe paliere de semnificație sau drenîndu-le cu lejeră virtuozitate în jocuri semantice și lexicale de un haz irezistibil (specialitatea casei). Nu lipsită de tîlc mi se pare, în acest sens, alegerea discursurilor de escorta de pe coperta a patra - extrase ultralaudative despre Coaja lucrurilor..., ca la best seller-urile occidentale. Toate aparțin unor critici foarte tineri
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
implicării afective a vorbitorului, dispune în orice limbă de mijloace expresive variate, care depășesc cu mult limitele formelor gramaticalizate. Pentru limba română au fost de mult semnalate și descrise mijloace precum lungirile de sunete, repetiția, folosirea unor construcții cu elemente lexicale expresive (uneori cu sens "dezagreabil" - groaznic de frumoasă), cu substantive adverbializate (frumoasă foc), cu propoziții consecutive tipice (frumoasă de pică) etc.; o prezentare sintetică a acestor procedee se poate găsi la Mioara Avram, în Gramatică pentru toți, ediția a II
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
552, 1999, 3). Termenul de bază marfă, cu semantism argotic relativ recent, dar de mare succes și răspîndire rapidă, are deja un sens superlativ: se folosește că determinant cu valoare adjectivala, cu sensul "foarte bun, excelent": "o muzică - marfă!". Repetițiile lexicale au fost studiate, în anii '30-'40, de J. Byck (într-un articol clasic, în care se stabilea diferența dintre caracterul subiectiv său obiectiv al procedeului) și mai ales de Iorgu Iordan, care dedică fenomenului un intreg capitol al Stilisticii
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
fi fost un motto perfect pentru cartea de față. Ținută academică a interpretării este confirmată și de prezentarea grafică sobra. Academismul nu este conferit numai de statutul de lucrare de doctorat, ci și de instrumentarul analitic, care merge de la nivelul lexical la cel psihanalitic și trece în revistă cele mai importante abordări critice ale operei lui Caragiale. Dacă tradiționaliștii ar putea atacă lipsa unui comparativism critic abundent, care este de obicei "punctul forțe" al multor lucrări de doctorat, Maria Cap-Bun preferă
Despre oglinzi by Tudor Vlă () [Corola-journal/Journalistic/17862_a_19187]
-
Ion Dănăilă, în Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, vol. ÎI: "Sufixul -mente în limba română", p. 185-198. Marca a occidentalizării romanice masive petrecute în secolul trecut, sufixul (dezvoltat de celelalte limbi romanice dintr-un element lexical latin - ablativul lui mens, -tis) a fost preluat de română deopotrivă din franceză și din italiană; sursele s-au suprapus adesea, uneori franceză oferind modelul lexical, iar italiană - structura fonetica. În articolul citat, Ion Dănăilă includea o listă impresionantă de
Realmente, fatalmente by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17846_a_19171]
-
masive petrecute în secolul trecut, sufixul (dezvoltat de celelalte limbi romanice dintr-un element lexical latin - ablativul lui mens, -tis) a fost preluat de română deopotrivă din franceză și din italiană; sursele s-au suprapus adesea, uneori franceză oferind modelul lexical, iar italiană - structura fonetica. În articolul citat, Ion Dănăilă includea o listă impresionantă de cuvinte (229), majoritatea culese din publicistica de la jumatatea secolului trecut, din scrierile lui Heliade Rădulescu, Hașdeu, Filimon, Ghica ș.a. Unele par azi simple ciudățenii, complet ieșite
Realmente, fatalmente by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17846_a_19171]
-
utilizarea tot mai masivă a obiectelor denumite de ele sînt, în momentul de față, celularul și/sau mobilul. Despre succesul obiectului pe care cele două cuvinte îl desemnează comentariile sînt de prisos; mă voi opri de aceea doar asupra alegerilor lexicale care îi însoțesc ascensiunea rapidă. Evoluțiile de acest tip sînt destul de greu de urmărit nu numai pentru că au loc într-un timp scurt, dar și pentru că sursele lor lingvistice sînt aproape incontrolabile. Limbajul comercial internaționalizat - traducînd sau transferînd cuvinte dintr-
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
perioada în care Occidentul lua în serios revoluția din România. Acum, cînd în treacăt fie spus România tinde să fie un partener credibil în relațiile cu Vestul grație eforturilor actualei puteri, dl Iliescu nu face nici măcar un minim de strădanie lexicală pentru a asigura Vestul și Statele Unite că indiferent ce cred anumiți congresmeni despre revenirea sa la putere, asta nu va afecta relațiile României cu Vestul. Dl Iliescu se grăbește să le dea peste bot în numele României, deși nu are mandat
Datul peste bot în numele țării by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17204_a_18529]
-
formele lui scrise dar și în cele orale, unul din rolurile textuale tradițional îndeplinite de articolul hotărît, de pronumele personale de persoana a III-a, de pronumele sau adjectivele demonstrative este preluat destul de des de o întreagă serie de elemente lexicale specifice. Pentru a asigura coeziunea textului, explicitînd relațiile dintre elementele evocate, un cuvînt o dată introdus reapare însoțit de un semn de recunoaștere sau e substituit de un așa numit anaforic: un doctor... doctorul/ acel doctor... el/ acela. În același scop
Respectivul, împricinatul ... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17197_a_18522]
-
credeam că e o vrabie alungită, credeam că e un plămân de clovn/ în realitate nu era decât un coșciug zburător, un tip mai vechi, de prin anii patruzeci, un ou translucid întemeietor." (p. 45) În unele pasaje întâlnim jocuri lexicale care nu sunt cu totul străine de experimentele textualiste și post-textualiste: "scumpișor dulce, țonțonel mult iubit, gândel, înlăcrămist, nesincereală, credincioșitate, se roșează, a carnivoriza, ignorizează, grămădenie, întinsoare, neadunabilă, moțonel, se încăierează, transhumanțăm, sperez, borțoasă mică, hoit a-ntâia". (p. 44
Portretul scribului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17212_a_18537]
-
cei doi autori cu doi profesorași năpustiți cu creionul roșu asupra lucrărilor elevilor, într-un fel de exces de zel periculos de asemănător cu un fel de vendetta sau defulare dubioasă. Citind fragmentele din Lacan ori Kristeva, de pildă, demontate lexical de cei doi, am avut într-adevăr impresia clară că sensul adînc al teoriilor prezentate de filozofi rămîne complet impenetrabil autorilor cărții. Retorica alcătuirii Imposturii intelectuale e, la rîndul ei, deosebit de suspectă: scrisă după ce articolul lui Alan Sokal, publicat în
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
Don Juan rămîne fără importanță. Ce-l interesează pe scriitor este doar jocul dintre sintagme prin care personajele pot scăpa de o filosofie parodiindu-se reciproc. Pe dimensiunea cotidianului genialul constă în jocul dintre cuvinte, în confruntarea lor pe teritoriul lexical de unde inovația începe măsurat și atinge punctul ultim în negarea oricărui tip de discurs care comunică ceva: "Mîncam imens și ne hidratam cu suc de zmeură, cantități cisternabile. Era prima dată cînd savuram o băutură nealcoolică (....) apa era tot din
Arta imprevizibilului by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17246_a_18571]
-
Sufixul - moștenit, dar întărit și ca urmare a adaptării fonetice și morfologice a unor împrumuturi culte (latinisme sau corespondente romanice moderne) - produce adjective, pornind mai ales de la substantive, în baza unei atribuiri sau a unei comparații. Îl regăsim în structura lexicală a multor adjective, care constituie astfel modele derivative pentru noi creații; acestea aparțin unor straturi diferite ale limbii, fiind cuvinte ale lexicului de bază (bărbos, rușinos), neologisme (dubios, religios) sau formații populare și familiar-argotice (păgubos, haios). În 1943, în Limba
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
citînd din scrierile vremii, mai ales din presă, formații ca lăcrămos, hazos, milităros, mutros, năzbîtios, pricinos, spăimos, tabietos etc. S-a vorbit și de o anumită valoare peiorativă a sufixului, care ar fi provenit din combinarea sa cu anumite teme lexicale (Zorela Creța, într-un articol din 1967, cita multe derivate în -os cu sens depreciativ, între care arțăgos, bădărănos, clonțos, ghebos, mătăhălos, păduchios, porcos, rufos, zdrențăros). La lista elementor populare și familiare astăzi în uz s-ar mai adăuga bășcălios
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
parte, și amatorismul curatorial, pe de alta. Ceea ce se impune aici, în primul rînd, este o senzație de flagrantă neînțelegere, dublată de o dorință imperativă de a spune totul dintr-odată, precipitat, dar fără priceperea elementară de a instrumenta bagajul lexical al lucrărilor, cu enormul său potențial expresiv, în limitele unei gramatici coerente. Piatră, lemn, bronz, dintre care unul ( un relief adosat unui suport de lemn) nici nu pare a fi al lui Apostu, cărora li se mai adaugă un număr
Noul exil al lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17269_a_18594]
-
limbajul informatic s-a răspîndit și s-a internaționalizat, o dată cu tot mai larga folosire a computerului personal și a Internetului, ne oferă o ilustrare contemporană a schimbării lingvistice, în care se manifestă fenomene generale precum formarea cuvintelor, evoluția sensurilor, împrumutul lexical și calcul sintactic, interferența registrelor etc. Un caz special al influenței reciproce dintre limbajul de specialitate și limba comună este cel al extinderii metaforice. într-o primă fază, limbajul de specialitate recurge la metaforă, ca la unul dintre mijloacele pentru
Metaforele computerului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17264_a_18589]
-
limba curentă. Sursa metaforică a terminologiei rămîne transparentă în limba în care ea s-a dezvoltat cu preponderență - în cazul informaticii, în engleză. Transpunerile în alte limbi pot consta, cum se știe, în preluarea ca atare a cuvîntului, ca împrumut lexical, opacizîndu-i-se astfel originea metaforică, sau în calchierea sensului său, refăcîndu-se traseul metaforic. Cazul engl. mouse e cel mai cunoscut și mai evident: preluat ca atare în unele limbi, de exemplu în română sau în italiană, dar tradus în altele, cum
Metaforele computerului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17264_a_18589]
-
disiparea și ocultarea înțelesului. Dificultățile propriei sale elaborări formînd mesajul de căpetenie al discursului, ne putem gîndi la o similitudine între faza aurorală a unei limbi și faza ei finală, somptuoasa-i agonie. Heliade și latiniștii, cu ai lor monștri lexicali suav-terifici, ce stîrneau hazul ori indignarea contemporanilor, însă pe care-i percepem azi cu o blîndă comprehensiune și în care vedem nu o dată prefigurările neologistice ale limbii literare ulterioare, s-ar putea cu bucurie regăsi pe o altă buclă a
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
al "curierului sentimental", rubrică prin care e stimulată producerea de texte de către persoane cu nivel de instrucție foarte diferit, uneori cu competențe de ortografie și punctuație destul de limitate; textele lor conțin destule erori de construcție a frazei, redundanțe și confuzii lexicale. Rescrierea pentru publicare a unor asemenea texte e normală, în măsura în care reproducerea exactă ar risca să-i pună pe expeditori într-o lumină ridicolă, deplasînd interesul rubricii de la dramele sentimentale și sfaturile psihologice către umorul involuntar și cultivarea limbii. E totuși
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
al scrisorilor redactate de inși cu un nivel de instrucție limitat. Un exemplu semnificativ îl oferă un interviu (rubrica " Viața mea e un roman", în "Evenimentul zilei", 2317, 2000, 5), în care interlocutoarea, o profesoară, folosește doar mijloacele sintactice și lexicale standard ale oralității familiare ("una-alta", "e lemn pentru limbi străine", "se aruncau exact ca disperații", "ăsta", "nu ne despărțim nici morți", "din prima", "ca lumea", "mă tocau", "nici de-ai dracului", "dom'le", "lălăială"); povestirea curge destul de clar, tonul
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
manifestat (sic) zgomotos prin localurile capitalei!" Articolașul "dat anonim", inaugurează, fără să o știe, lungul drum al turnătoriei și al mediocrației în cinematografia românească. În publicistica de gen a anilor '50, autorul descifrează, cu ironie, "o desăvîrșită unitate ideologică și lexicală". Pentru că trebuie să dăm un nume, să spunem Florica Șelmaru: " Dacă cineva întreabă: este Viața învinge un ajutor în îndeplinirea planului cincinal? i se poate răspunde din toată inima: Da!"... Și poate am rîde cu lacrimi, dacă nu am citi
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]