281 matches
-
al ei, un Moliere mai leneș, chiar foarte leneș, dar tot Moliere." Cel care îl numise garson de talent este atacat în chiar centrul personalității (hărnicia proverbială și construirea de proiecte ciclopice) și preocupărilor sale (cele lingvistice și spiritiste). Monumentul lexicografic Magnum Etymologicum Romaniae conceput în dimensiuni strivitoare pentru puterile unui om, devine în varianta Caragiale Magnum mophtologicum: "Și s-a pornit bătrînu-atunci La lucru cu ardoare. Dar, vai! păcat! s-a-nțepenit Cu limba în a mare." Aflat într-o îngrijorătoare bună
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în lucrarea Orthographia romana..., unde M. propune norme care să evidențieze prototipul latin al cuvintelor, folosind unele sugestii de notare a sunetelor din italiană. Ideile și criteriile sale în acest domeniu au servit și ca norme în alcătuirea unei lucrări lexicografice colective începute de Samuil Micu, apărută postum sub titlul Lesicon românesc-latinesc-unguresc-nemțesc (1825), a cărei revizie finală M. o începuse cu puțin înainte de moarte. Pe lângă contribuțiile teoretice, toate scrierile sale au dus la dezvoltarea limbii literare, îmbogățind lexicul, definind și nuanțând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
Litere și Științe ale Comunicării a Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava și cercetător la Institutul de Filologie Română "A. Philippide" din Iași. A realizat mai multe studii despre modernizarea limbii române literare, influența germană asupra românei literare, lexicologie, teoria lexicografică, formarea limbajelor de specialitate. Principalele lucrări sînt: Lingvistică și filozofie, Institutul European, Iași, 1992; Terminologia filozofică românească modernă. Studiu asupra epocii de formare, Editura Științifică, București, 1996 (Premiul "Timotei Cipariu" al Academiei Române), (împreună cu Rodica Nagy); Istoria limbii române literare. Epoca
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și Maiorescu). Alteori obține, conlucrând cu șansa, unele performanțe aparent de amănunt, dar prețioase pentru istoria literară (date noi privitoare la biografia lui Daniil Scavinschi, Al. Hâjdeu ș.a.). Dacă nu ar fi pus atâta statornicie în devotamentul ei pentru construcția lexicografică, D. ar fi putut, cu siguranță, realiza câteva cărți de exegeză istorico-literară. Stau mărturie articolele despre B. Delavrancea, N. Filimon, B.P. Hasdeu, N. Milescu, A.I. Odobescu, Anton Pann ori despre F. Aderca, Emanoil Bucuța, Alexandru Cazaban și multe altele. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
reacții critice în ceea ce privește opera fiecăruia. Obiecția principală care, de regulă, a fost făcută unor astfel de întreprinderi, este legată de inegalitatea valorică a celor prezentați. În ce mă privește, consider acest tip de obiecție nefuncțională, pentru că un astfel de demers lexicografic nu-și poate propune mai mult decât rolul de instrument de cercetare literară, iar ierarhiile sunt, fatalmente, subiective și conjuncturale în articulările lor temporale. Cred, de aceea, că rostul unui astfel de dicționar este să prezinte, cu detalii și acuratețe
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
important îl au coordonările oculo-manuale. Concluzii Având în vedere că la debilul mintal se manifestă frecvent deficiențe senzoriale (văz, auz, motricitate și psihomotricitate) cât și ale contextului, simptomele specifice tulburărilor dislexo disgrafice se asociază cu acestea, ceea ce accentuează dificultățile comportamentului lexicografic. Gravitatea tulburărilor dislexo-grafice se află într-o relație de feed-back cu gravitatea deficienței de intelect. Ca o specialitate față de dislexo-grafia la normal, la debilul mintal predomină rigiditatea și lipsa de estetică a grafiei ca efect al automatizării scrisului. Deficienții de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
citire lentă, fragmentată, alteori precipitantă, cu ezitări și pauze mari, ineficiente în sesizarea sensului. De foarte multe ori se citește „pe ghicite” cu substituiri nelogice, cu repetări și reveniri, cu pierderea rândului etc. care amplifică dificultățile înțelegerii lecturii. Tulburările structurilor lexicografice. Generalități Specialiști logopezi au constatat un coeficient statistic crescut al acestor tulburări față de celelalte ale limbajului la aceleași colective de elevi. Acest fapt conduce la cunoașterea cauzelor predominante, la evidențierea complexității și gravității acestor tulburări, cât și la necesitatea intervenției
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
este abordată pe o perioadă mai îndelungată și face parte dintr o comunicare mai amplă. Experimentul are un caracter constatativ și terapeutic. În cadrul fenomenului instructiv-educativ abordat, materializarea calitativă și cantitativă a fost concretizată prin tabele numerice, coeficienți statistici asupra fenomenelor lexicografice, probe de scriere și lexie (benzi), histograme etc. Literatura de specialitate ne ajută să precizăm câteva generalități asupra acestei logopatii. Majoritatea ajutorilor descriu oarecum complet fenomenele respective, incluzând adesea etiologia pe prim plan, fără a neglija criteriul simptomatologic, psiho-pedagogic etc.
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cauzate de leziuni cerebrale localizate în capătul central al analizatorului vizual cât și în zona interferenței occipito-parietală, înnăscute sau dobândite, necesită tratament îndelung, combinat cu proceduri terapeutice similare alaliei, în general irecuperabile sau parțial recuperate. Acestea fiind aspectele caracteristice tulburărilor lexicografice, urmează să ne preocupăm în continuare de etiopatologia și simptomatologia dislexiei și a disgrafiei. Modalități de apărare împotriva stresului pensionării Problematica omului în etapa actuală a societății este mult mai complexă decât în trecut. Omul, această creație unică, poate atinge
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vocabule vechi sud-slave și răsăritene, termeni cărturărești din slava bisericească și împrumuturi din limbile slave actuale. Având în vedere nu numai etimologia și alcătuirea unui dictionnaire raisonné, ci și „funcționarea” cuvintelor, autorul cercetează repartiția lor teritorială pe baza unui material lexicografic publicat de alți cercetători. Aceluiași tip de cercetare îi aparține și volumul Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești (1973), în care reia, într-un context mai larg, problemele periodizării și răspândirii geografice a cuvintelor de origine slavă din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
aprilie 1880. "București, 2/14 aprilie 1880", în Timpul, 3 aprilie 1880. "București, 3/15 aprilie 1880", în Timpul, 4 aprilie 1880. "București, 4/16 aprilie 1880", în Timpul, 5 aprilie 1880. "București, 5/17 aprilie 1880", în Timpul, 6 aprilie 1880. 2. LUCRĂRI LEXICOGRAFICE Bidu-Vrânceanu, Angela, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaș, Gabriela Pană Dindelegan, (2005), Dicționar de Științe ale Limbii, Editura Nemira, București. Brown, Keith, (2006), Encyclopedia of Language&Linguistics, vol. VI, Elsevier Ltd., Oxford. Colas, Dominique, (2010), Dicționar de gândire politică, traducere
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
minte, inimă și literatură”, 1849) este o satiră la adresa justiției corupte. Pentru repertoriul de teatru, traduce comedia Nepotul răposat de August von Kotzebue, reprezentată la Iași, în decembrie 1845. Buna cunoaștere a unor limbi străine stă la baza preocupărilor sale lexicografice. În 1833 tipărea Abețedarul franțezo-românesc, dând în precuvântare și informații autobiografice, mai târziu redactează Vocabulariu de limba germană și română (1852), bine primit, mai ales în Transilvania. S. a făcut parte din grupul de redactare a primului dicționar enciclopedic românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289845_a_291174]
-
de limba germană și română (1852), bine primit, mai ales în Transilvania. S. a făcut parte din grupul de redactare a primului dicționar enciclopedic românesc, Lexicon de conversație, din care a apărut o fasciculă în 1842. Dar principala sa lucrare lexicografică rămâne Disionăraș românesc de cuvinte tehnice și altele greu de înțeles (1851), unde siguranța și simțul limbii se reflectă în ideile referitoare la adaptarea neologismelor. Definițiile date unor termeni (roman, romantic ș.a.) oferă indicii despre stadiul de început al teoriei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289845_a_291174]
-
interdisciplinara................................................................................. CAP. IV MONITORIZAREA EVOLUȚIEI CONDUITELOR DE COMUNICARE LA COPILUL CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE................................................. IV.1. Grila de evaluare-observare a limbajului oral și scris....................................... IV.2. Probe de evaluare pentru citire-scriere comunicare.......................................... IV.3. Fișa de evaluare continuă a achizițiilor lexicografice...................................... CAP. V ANEXE........................................................................................... V.1. Aspecte practice privind microproiectarea didactica la citire-scriere-comunicare....... V.2. Material lingvistic selectat pentru exersarea abilităților de comunicare poezii, proverbe, ghicitori, cântece, frământări de limbă.................................................... BIBLIOGRAFIE.............................................................................................. 3 5 5 6 10 14 17 17 23 28
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
condiții generale ale dezvoltării fizice, perceptiv-motorii, ale dezvoltării limbajului, ale orientării și structurării spațiale, si, nu în ultimul rând, ale nivelului intelectual. Deficiențele în percepțiile vizuale, auditive sau tulburările limbajului oral pot determina „pregătirea” incompletă a copilului pentru învățarea actului lexicografic. Reușită în activitatea de citire presupune diferențierea vizuală a grafemelor, discriminarea auditiva a fonemelor corespunzătoare grafemelor, stabilirea unei legături asociative conștiente între fiecare fonem și grafem, sinteză lexicala la nivel de silaba și cuvânt, citirea în gând etc. Pe de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ortografie și de punctuație sunt însușite tardiv și, chiar în clase mai mari, copiii cu deficiență mintală le conștientizează greu. Ritmul lent în care se realizează citirea, scrierea cu erori după dictare și autodictare este o alt\ particularitate a comportamentului lexicografic al școlarilor din ciclul primar. De asemenea, scrisul acestor copii reflectă deformări ale literelor, confuzii de litere, lipsa majusculei, agramatisme, vocabular deficitar, dificultăți de încadrare în spațiul paginii etc. Din categoria tulburărilor grave de limbaj (care apar frecvent pe fondul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
clasele II-IV, frecvență cea mai mare este dată de tulburările limbajului scris. Dislexiiledisgrafiile întâlnite se prezintă sub diferite forme și intensități, de la simple greutăți în citire și scriere până la incapacitatea cunoașterii literelor și scrierii lor. Cauzele frecventei mari a tulburărilor lexicografice în rândul copiilor integrați în clasele obișnuite ale școlii de masă se regăsesc în tulburările de motricitate, în dezorganizări ale funcției vizual-motorii, în tulburări de lateralitate sau stângăcie contrariata, în tulburări de organizare și percepție spațio-temporală sau în tulburări de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
în procesul de integrare și adaptare școlară. 17 CAPITOLUL ÎI FORMAREA ȘI EXERSAREA DEPRINDERILOR LEXICO-GRAFICE ÎI.1. DEMERS DIDACTICO-TERAPEUTIC SPECIFIC PERIOADEI PREABECEDARE În contextul învățământului public (de masă), perioada preabecedară (pregătitoare) reprezintă începutul activității de însușire de către copil a actului lexicografic. În această perioadă se urmărește dezvoltarea, prin activități specifice, a comunicării orale și activizarea vocabularului precum și exersarea, formarea comportamentelor grafice de bază. Finalitățile perioadei preabecedare constau în însușirea de către elevi a unor informații referitoare la propoziție, cuvânt, silaba, sunet. Acestea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
precum și exersarea, formarea comportamentelor grafice de bază. Finalitățile perioadei preabecedare constau în însușirea de către elevi a unor informații referitoare la propoziție, cuvânt, silaba, sunet. Acestea sunt elementele definitorii la care se raportează cadrele didactice și care pregătesc etapă însușirii deprinderilor lexicografice. În cadrul activităților de comunicare se depistează defectele de vorbire, se observă modul în care copiii articulează și accentuează cuvintele, se urmărește reglarea echilibrului inspir-expir, capacitatea de exprimare non-verbală. EDUCAREA COMUNICĂRII ORALE: Educarea comunicării orale începe prin a ajuta elevii să
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
este foarte importantă, mai ales pentru acei copii care nu au frecventat grădiniță. De respectarea acestei rigurozități metodice depinde evoluția copilului în perioada abecedară. Cadrul didactic își va proiecta activități de învățare, activități dactico-terapeutice și de recuperare, în funcție de evoluția comportamentelor lexicografice pe care le probează în timp copilul. Pentru copilul cu dificultăți de învățare este foarte important să se acorde aten]ie sarcinilor de învățare diferențiate și individualizate, pentru că fiecare copil are un traseu de dezvoltare diferit. ÎI.2. DEMERS DIDACTICO-TERAPEUTIC
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
abecedară este perioada însușirii de către elevul cu dificultăți de învățare a învățării alfabetului și însușirii citit-scrisului. Dacă pentru copilul din școala publică această perioadă corespunde clasei I, în școala specială o parte dintre elevii cu dificultăți de învățare dobândesc abilități lexicografice de citit-scris până în clasele a IV-a, a V-a. Nu ne referim aici la elevii cu deficiențe severe și/sau asociate. În această perioadă, elevii vor proba că au înțeles noțiunile fundamentale pentru învățarea cititscrisului: sunet, litera, silaba, cuvânt
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
finala, mediana ● Scrierea propoziției ● Citirea literei, silabelor, cuvintelor, propoziției 28 Se impune o observație importantă probata de practică: sunt elevi cu dificultăți de învățare care nu pot parcurge în totalitate aceste etape, iar demersul didactico-terapeutic trebuie, în consecință, adaptat. Conținuturile lexicografice vor fi parcurse în ritm propriu, în funcție de evoluția fiecărui caz în parte. ● Citirea și scrierea textelor În perioada abecedară, elevii sunt inițiați în observarea legăturii prin înțeles a doua până la cinci propoziții. Aceste propoziții pot avea un titlu, ce va
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
citirescriere-comunicare dobândite în etapele anterioare și constituie primul pas în lucrul cu textul pentru elevul cu dificultăți de învățare. Dacă pentru elevul din învățământul public se poate renunța la metoda fonetica analiticosintetică sau folosi sporadic (acest elev are formate deprinderi lexicografice corespunzătoare), pentru elevul integrat și, mai ales, pentru elevul din școala specială, metoda amintită este utilizată în continuare, atât de către învățător, cât și de profesorul de sprijin/itinerant. Astfel, cu toate că elevii au învățat tot alfabetul, recunosc litere, citesc/scriu silabe
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de sprijin/itinerant. Astfel, cu toate că elevii au învățat tot alfabetul, recunosc litere, citesc/scriu silabe și cuvinte, aceasta nu înseamnă că ei au și deprinderea de citit-scris. Ei nu au ajuns la un nivel de automatizare și conștientizare a achizițiilor lexicografice. În această perioadă se insistă pe anumite obiective: exprimarea clară și corectă a cuvintelor și propozițiilor; exersarea comunicării orale și scrise; citirea corectă și conștientă în ritm propriu; scrierea corectă folosind procedeele: copiere, transcriere, dictare și chiar autodictare; analiza textului
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
text. 5. Formularea ideii principale a fragmentului cu sprijin în întrebări și utilizând, daca este cazul, imagini. 6. Reîntregirea textului prin lectură integrală 7. Valorificarea conținutului instructiv-educativ al textului Parcurgerea acestor secvențe se realizează în ritmul propriu și în funcție de abilitățile lexicografice ale elevului cu dificultăți de învățare. De regulă, se realizează la cabinet pentru învățământul integrat, si la clasa în școala specială, pe parcursul mai multor ore/ședințe de terapie/recuperare. Se lucrează în echipa interdisciplinara și acest demers este parcurs/realizat
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]