769 matches
-
Traduceri: Slavko Vesnić, Maluri neguroase, București, 1983; Vacanță în sud. Nuvela sârbă contemporană, îngr. trad., pref. Petar Djadjić, București, 1989; Danilo Kis, Enciclopedia morților, pref. Laurențiu Ulici, București, 1995; Françoise Choquard, Centaurul rănit, București, 1997; Milorad Pavić, Dicționar khazar. Roman lexicon în 100 000 de cuvinte, București, 1998, Peisaj pictat în ceai, București, 2000, Partea lăuntrică a vântului sau Roman despre Hero și Leandru, București, 2003; Drazen Katunarić, Ecclesia invisibilis, București, 2001 (în colaborare); Dusan Govedarica, Pe furiș, București, 2001; Martori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289907_a_291236]
-
vocabularul, clasificatorii, structurarea spațială, gramatica, capacitatea de compunere a gesturilor și aspectul calm al interpretului, nivelul interpretării. Pentru interpretarea competentă din limbajul gestual În cel oral au fost identificate 69 de priceperi grupate În șase domenii : Înțelegerea lexicului limbajului sursă, lexiconul limbajului-țintă, Înțelegerea discursului limbajului-sursă, discursul limbajului țintă, vorbirea În public și Înfățișarea (aspectul) interpretului și calmul. În acest fel au fost evidențiate priceperile care pot fi mai ușor de Învățat și cele care necesită mai mult timp și experiență pentru
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
mai ales, avem de-a face cu acest tip de cărturar, care nu-i nici dascăl nici creator, un geambaș de sensuri, un misit al înțelesurilor, un individ todeauna de a doua mână cel puțin, un dragoman, un portar cu lexicon". Prin procedeul acumulării, tensiunea intradiscursivă crește, iar tonalitatea capătă accente oratorice, amintind, din nou, de elocvența sobră a predecesorilor: "O sută de ani de școală ne-au dus la culturalism, forma politică a cărturăriei, a sentimentului și a experienței, și
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
la adresa http://www.brocku.ca/cfra/jnsite/COURSES/FREN4P03-WEB/ E-Onomastique&Litterature.pdf, accesat la data de 7 martie 2009. Lovinescu, Monica, La apa Vavilonului, Editura Humanitas, București, 1999. Lovinescu, Monica, Unde scurte. Jurnal indirect, Editura Humanitas, București, 1990. Lurker, Manfred, Lexicon de zei și demoni, Editura Enciclopedică, București, 1999. Magheru, Paul, Noțiuni de compoziție și stil, Editura Coresi, București, 1991. Manolescu, Florin, Literatura S.F., Editura Univers, București, 1980. Manolescu, Florin, "Narațiunea mitică", în Litere în tranziție, Editura Cartea Românească, București, 1998
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
763 Ibidem, p. 161. 764 Ibidem, p. 147. 765 Christian Ionescu, op. cit., p. 29. 766 Ibidem, p. 127; cuvântul apare și în etimologiile platoniciene din dialogul Cratylos. 767 Mircea Eliade, op. cit., p. 153. 768 Ibidem, p. 139. 769 Manfred Lurker, Lexicon de zei și demoni, Editura Enciclopedică, București, 1999, pp. 128, 318. 770 Christian Ionescu, op. cit., p. 154. 771 Mircea Eliade, op. cit., p. 153. 772 Christian Ionescu, op. cit., p. 72. 773 Mircea Eliade, op. cit., p. 146. 774 Ibidem, p. 130. 775
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pp. 169-180; „«Etimologia de grup» în toponimie“, în LR, XXXIX, 1990, nr. 5-6, pp. 447-451; „Factori extralingvistici favorizanți în pro cesul de toponimi zare“, în CL, XXXVIII, 1993, nr. 1-2, pp. 255-259; Citat de șase ori în lucrarea de referință Lexicon der Romanistischen Linguistik, vol. III, Niemayer, Tübingen, 1989. Dedic această carte nepoților mei, Ștefan Matei, Teodora-Maria și Tudor. Abrevieri alb. albanez arom. aromînesc av., avest. avestic bg. bulgăresc ceh. cehoslovac cr. croat cum. cuman dac. dacic gr. grecesc GALR Gramatica
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Sandu, Ulița de la Nae). Formarea antroponimelor de la toponime se realizează pe baza unui singur model: toponimul plus sufixul specializat (Craioveanu, Vălenaru, Cioroiașu). Numele de locuri provenite din apelative necesită cu precădere o investigație lingvistică și geografică, pe teren și în lexicoanele de termeni entopici, în timp ce geneza toponimelor care au la bază nume de persoane trebuie căutată în primul rînd în documente istorice (în care apar proprietarii, vînzarea și cumpărarea moșiilor, mișcările de populație etc.). Cu atît mai mult, cu cît nu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de operații, încît grupările și relațiile posibile dintre limbi devin reflexe ale unor autentice întemeieri pentru hartă antropologica a lumii. Din aceste motive, lucrarea lui Dorel Fînaru nu reprezintă formă cunoscută a tratatelor sistematizatoare, reduse de obicei la aspectul unui lexicon, prin care distingerea comunităților din perspectiva lingvistică se întemeiază exclusiv pe descrierea mijlocului de comunicare prin trăsăturile de bază. O secțiune extinsă cu asemenea specific nu lipsește totuși, dar ea este precedată și urmată de capitole ce depășesc caracterul expozitiv
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cercetări lingvistice, XVII, 1966, nr. 1, pp. 19-25. Greenberg, Joseph H., Genetic Linguistics. Essays on Theory and Method, Oxford University Press, Oxford, 2005. Greenberg, Joseph H., Indo-European and Its Closest Relatives. The Eurasiatic Language Family, vol. I. Grammar, vol. ÎI. Lexicon, Stanford University Press, Stanford, 2000, 2002. Greenberg, J. H., Language typology. A historical and analytic overview, Mouton, The Hague, 1974. Greenberg, Joseph H., Some Universals of Grammar with Particular Reference to the Order of Meaningful Elements, în Joseph H. Greenberg
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
and Time, University of Chicago Press, Chicago/London, 1992. Oprea, Ioan, Comunicare culturală și comunicare lingvistică în spațiul european, Institutul European, Iași, 2008. Paliga, Sorin, Introducere în studiul comparativ al limbilor slave, Editura Universității din București, Burești, 2012. Paliga, Sorin, Lexicon proto-borealicum et alia lexica etymologica minoră, Fundația Evenimentul, București, 2007. Pereltsvaig, Asya, Languages of the World. An Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2012. Petrovici, Emil, Despre uniunile lingvistice (Limbile balcanice și uniunile vest-europene), în "Romanoslavica" XIV, 1967, pp. 5-11. Pottier
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Leipzig, 1982, pp. 173-185. Shibatani, Masayoshi; Bynon, Theodora (editori), Approaches to Language Typology, Oxford University Press, Oxford, 1999. Shopen, Timothy (editor), Language Typology and Syntactic Description, vol. I: Clause Structure; vol. ÎI: Complex Constructions, vol. III: Grammatical Categories and the Lexicon Cambridge University Press, Cambridge, 1985. Skalička, Vladimir, Ein "typologisches Konstrukt", în vol. Josef Vachek (editor), Travaux linguistiques de Prague, vol. 2: Leș problemes du centre et de la peripherie du systeme de la langue, Praga-Paris, 1966, pp. 157-163. Skalička, Vladimir, Typologische Studien
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
the Advent of the Indo-Europeans), Editura Lucrețius, București, 1997. Gimbutas, Marija, Civilizație și cultură. Vestigii preistorice în sud-estul European, Editura Meridiane, București, 1989. Greenberg, Joseph H., Indo-European and Its Closest Relatives. The Eurasiatic Language Family, vol. I. Grammar, vol. ÎI. Lexicon, Stanford University Press, Stanford, 2000, 2002. Heine, Bernd; Kuteva, Tania, The Changing Languages of Europe, Oxford University Press, Oxford, 2006. Jasanoff, Jay H., Hittite and the Indo-European Verb, Oxford University Press, Oxford, 2003. Iordan, Iorgu; Manoliu, Maria, Manual de lingüística
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
of Chicago Press, Chicago, 1991. Heine, Bernd; Reh, Mechthild, Grammaticalization and Reanalysis în African languages, Helmut Buske Verlag, Hamburg, 1984. Heine, Bernd; Kuteva, Tania, The Genesis of Grammar. A Reconstruction, Oxford University Press, Oxford, 2007. Heine, Bernd; Kuteva, Tania, World Lexicon of Grammaticalization, Cambridge University Press, Cambridge, 2002. Hewitt, B.G., Georgian. A Structural Reference Grammar, John Benjamins Publishing, Amsterdam&Philadelphia, 1995. Hjelmslev, Louis, Le langage. Une introduction, Éditions de Mînuit, Paris, 1966. Hjelmslev, Louis, Preliminării la o teorie a limbii, traducere
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Generative Grammar, în rev. "Language", vol. 68, nr. 4, 1992, pp. 756-796. Olender, Maurice, Limbile paradisului. Arieni și semiți: un cuplu providențial, Prefață de Jean-Pierre Vernant, traducere din limba franceză de Ion Doru Brana, Editura Nemira, București, 1999. Paliga, Sorin, Lexicon proto-borealicum et alia lexica etymologica minoră, Fundația Evenimentul, București, 2007. Picq, Pascal; Sagart, Laurent; Dehaene, Ghislaine; Lestienne, Cécile, Cea mai frumoasă istorie a limbajului, traducere din limba franceză de Luminița Brăileanu, Editura Art, București, 2010. Poghirc, Cicerone, De ce vorbesc oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Lyle Campbell, Allan R. Bomhard. 225 Allan R. Bomhard, Reconstructing Proto-Nostratic. Comparative Phonology, Morphology, and Vocabulary, vol. 1-2, Brill, Leiden, 2008. 226 V. Joseph H. Greenberg, Indo-European and Its Closest Relatives. The Eurasiatic Language Family, vol. I. Grammar, vol. ÎI. Lexicon, Stanford University Press, Stanford, 2000, 2002. 227 V. și site-ul The Tower of Babel. Evolution of Human Language Project. 228 V. Sorin Paliga, Introducere în studiul comparativ al limbilor slave, Editura Universității din București, 2012. V. și Sorin Paliga
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Stanford University Press, Stanford, 2000, 2002. 227 V. și site-ul The Tower of Babel. Evolution of Human Language Project. 228 V. Sorin Paliga, Introducere în studiul comparativ al limbilor slave, Editura Universității din București, 2012. V. și Sorin Paliga, Lexicon proto-borealicum et alia lexica etymologica minoră, Fundația Evenimentul, București, 2007. 229 Cf. Merritt Ruhlen, L'origine des langues: sur leș traces de la langue mère, Berlin, Paris, 1996 (titlul original: The origin of language: tracing the evolution of the mother tongue
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dat. Memorii, vol. I. (1944-1947), și vol. II (1947-1959), Editura Humanitas, București, 2007, respectiv 2009. Blandiana, Ana, Fals tratat de manipulare, Editura Humanitas, București, 2013. Buzea, Constanța, Creștetul ghețarului. Jurnal, 1969-1971, Editura Humanitas, București, 2009. Dragomir, Otilia; Miroiu, Mihaela (eds.), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași, 2002. Gheo, Radu Pavel; Lungu, Dan (eds.), Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism, Editura Polirom, Iași, 2008. Jela, Doina, Telejurnalul de noapte. Jurnal, Editura Polirom, Iași, 1997. Lungu, Dan, Povestirile vieții. Teorie și documente, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Europa. În sfârșit, datorită unei viziuni eronate în realizarea egalității în drepturi acelor două sexe, s-a ajuns la promovări artificiale și pe baza unor criterii politice sau de formală reprezentare etnică și profesională"; vezi Otilia Dragomir, Mihaela Miroiu (editoare), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 208. 1 Laura Bereni, Sébastien Chauvin, Alexandre Jaunait, Anne Revillard, Introduction aux gender studies. Manuel des etudes sur le genre, Éditions De Boeck Université, Bruxelles, 2011, p. 110. 2 Margaret Maruani, Travail et emploi
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
obiectelor, evaluând „limbajul” costumului cu simbolistica lui, întorcând pe față și pe dos (non)sensurile, dezghiocând onomastica și, de asemenea, etimonul din cuvinte și expresii arhicunoscute, dar nelămurite, stăruind, ca un expert ce este, asupra gastronomiei, exegetul obține, în „chisnovatul” lexicon, spre surpriza celor ce îl știu doar ca publicist, o performanță de minuțiozitate analitică. Și în Dicționar de personaje din teatru (2002) se află aceeași jucăușă sagacitate. Iscoditorul lexicograf se angajează într-un slalom printre „dileme” și „interogații”. E, poate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
normală, ca cercetare bazată pe paradigme, și schimbarea paradigmelor, iar în scrierile lui mai târzii distincția dintre schimbări care afectează și, respectiv, nu afectează cadrul conceptual al unei tradiții de cercetare științifică, schema ei lexicală sau taxonomică specifică, numită acum lexicon 28. Această distincție este pentru Kuhn tot atât de fundamentală și de netă cât este pentru Carnap distincția dintre schimbări ale carcasei lingvistice și revizuirea cunoștințelor dobândite într-un cadru conceptual dat29. Spre deosebire de Carnap, Kuhn a făcut însă referiri directe la Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sumar și incomplet ideile unei noi cărți pe care nu a putut-o încheia, el face următoarea remarcă semnificativă: „Probabil a devenit clar că poziția pe care o dezvolt este un fel de kantianism post-darwinist. Ca și categoriile lui Kant, lexiconul furnizează precondițiile experienței posibile. Dar categoriile lexicale, spre deosebire de strămoșii lor kantieni, se pot schimba și se schimbă atât cu timpul, cât și cu trecerea de la o comunitate la alta”30. Iar în ultimul text publicat în timpul vieții, Kuhn s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și acela de concepte și principii care oferă un cadru în care se realizează cunoașterea despre lume într-un domeniu al cercetării și într-o secvență a istoriei ei, Kuhn scrie: Cu toate că este o sursă mai articulată de categorii constitutive, lexiconul meu structurat se aseamănă cu a priori-ul lui Kant, dacă cel din urmă este luat în sensul al doilea, cel relativizat. Ambele sunt constitutive experienței posibile asupra lumii, dar nici unul din ele nu dictează ceea ce trebuie să fie experiența
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
învățat, atât din experiența de fiecare zi, cât și din experiența mai sistematică și rafinată ce caracterizează practica științifică. Ele amândouă sunt profesori neîndurători, care rezistă în mod ferm promulgării de opinii inadecvate formei de viață pe care o permite lexiconul”31. De la statutul de precondiție a experienței în genere la cel de cadru constitutiv al unei forme de viață științifică - iată istoria pe care a parcurs-o conceptul cunoașterii a priori în epoci științifice și climate filosofice distincte. Este de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
La magistratura nelle democrazie contemporanee, Laterza, Bari (The Power of Judges, 2002, Oxford UP, Oxford). Haas, P. M. (1992), "Introduction: Epistmic Communities and International Policy Coordination" in International Organization, Vol. 46, pp. 1-35. Hager, B. (1999), The Rule of Law. A lexicon for policy makers, The Mansfield Center for Pacific Affairs. Hamilton, A., Madison, J. și Jay, J. (1974), The federalist, The Belknap Press of Harvard University Press, Cambridge, MA. Hammergren, L. (2002), Do Judicial Councils Fur-ther Judicial Reform? Lessons from Latin
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
Mureșanu, George Coșbuc, Liviu Rebreanu până la modești literați. Ț. pare să împărtășească o opinie a lui Octavian Goga, potrivit căreia, chiar dacă unii „nu trec hotarul artei eterne”, ei „sunt totdeauna în vecinătatea ei și îi netezesc drumul”. Sunt incluși în lexicon atât scriitori născuți și afirmați în Bistrița-Năsăud, cât și cei care, văzând lumina zilei aici, își desfășoară activitatea în alte zone din țară sau peste hotare, în fine nu sunt uitați cei cu rădăcini, prin strămoși, pe meleagurile bistrițene. Altă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]