505 matches
-
iese din apă primăvara, în special noaptea chiar înainte de ultima năpârlire și devine adult înaripat. Adultul de dragonfly trăiește de la una la două luni în regiunile temperate și până la un an la tropice. Libelula damselfly trăiește până la 43 de săptămâni. Libelulele ambelor ordine sunt importante în țesătura trofică a râurilor, lacurilor și bălților . Nimfele de libelulă se hrănesc în mod normal cu nevertebrate, alte libelule iar unele specii pot mânca uneori peștișori sau mormoloci. Ele au o buză inferioară mobilă (labium
Libelulă () [Corola-website/Science/317444_a_318773]
-
Adultul de dragonfly trăiește de la una la două luni în regiunile temperate și până la un an la tropice. Libelula damselfly trăiește până la 43 de săptămâni. Libelulele ambelor ordine sunt importante în țesătura trofică a râurilor, lacurilor și bălților . Nimfele de libelulă se hrănesc în mod normal cu nevertebrate, alte libelule iar unele specii pot mânca uneori peștișori sau mormoloci. Ele au o buză inferioară mobilă (labium, numită și ,the mask"), înzestrată la capăt cu clești, cu care-și înhață prada. Adulții
Libelulă () [Corola-website/Science/317444_a_318773]
-
în regiunile temperate și până la un an la tropice. Libelula damselfly trăiește până la 43 de săptămâni. Libelulele ambelor ordine sunt importante în țesătura trofică a râurilor, lacurilor și bălților . Nimfele de libelulă se hrănesc în mod normal cu nevertebrate, alte libelule iar unele specii pot mânca uneori peștișori sau mormoloci. Ele au o buză inferioară mobilă (labium, numită și ,the mask"), înzestrată la capăt cu clești, cu care-și înhață prada. Adulții consumă mari cantități de țânțari, musculițe, alte libelule și
Libelulă () [Corola-website/Science/317444_a_318773]
-
alte libelule iar unele specii pot mânca uneori peștișori sau mormoloci. Ele au o buză inferioară mobilă (labium, numită și ,the mask"), înzestrată la capăt cu clești, cu care-și înhață prada. Adulții consumă mari cantități de țânțari, musculițe, alte libelule și alte mici insecte zburătoare dar pot mânca și greieri sau fluturi.. Dușmanii naturali ai libelulei adulte sunt păsările, păianjenii, broaștele, libelulele mai mari sau chiar șopârlele. iar pentru nimfe, care trăiesc sub apă, dușmanii sunt peștii, broaștele și alte
Libelulă () [Corola-website/Science/317444_a_318773]
-
mobilă (labium, numită și ,the mask"), înzestrată la capăt cu clești, cu care-și înhață prada. Adulții consumă mari cantități de țânțari, musculițe, alte libelule și alte mici insecte zburătoare dar pot mânca și greieri sau fluturi.. Dușmanii naturali ai libelulei adulte sunt păsările, păianjenii, broaștele, libelulele mai mari sau chiar șopârlele. iar pentru nimfe, care trăiesc sub apă, dușmanii sunt peștii, broaștele și alte nevertebrate marine. Adultul are ochi mari, care îi permit să vadă în aproape toate direcțiile. Libelula
Libelulă () [Corola-website/Science/317444_a_318773]
-
înzestrată la capăt cu clești, cu care-și înhață prada. Adulții consumă mari cantități de țânțari, musculițe, alte libelule și alte mici insecte zburătoare dar pot mânca și greieri sau fluturi.. Dușmanii naturali ai libelulei adulte sunt păsările, păianjenii, broaștele, libelulele mai mari sau chiar șopârlele. iar pentru nimfe, care trăiesc sub apă, dușmanii sunt peștii, broaștele și alte nevertebrate marine. Adultul are ochi mari, care îi permit să vadă în aproape toate direcțiile. Libelula are și două antene minuscule, dar
Libelulă () [Corola-website/Science/317444_a_318773]
-
libelulei adulte sunt păsările, păianjenii, broaștele, libelulele mai mari sau chiar șopârlele. iar pentru nimfe, care trăiesc sub apă, dușmanii sunt peștii, broaștele și alte nevertebrate marine. Adultul are ochi mari, care îi permit să vadă în aproape toate direcțiile. Libelula are și două antene minuscule, dar ea se bazează în principal pe văzul său foarte bine dezvoltat. Libelulele mascul sunt cunoscute pentru comportamentul lor teritorial. Masculul patrulează o zonă așteptând trecerea unei femele și va vâna masculii intruși care apar
Libelulă () [Corola-website/Science/317444_a_318773]
-
apă, dușmanii sunt peștii, broaștele și alte nevertebrate marine. Adultul are ochi mari, care îi permit să vadă în aproape toate direcțiile. Libelula are și două antene minuscule, dar ea se bazează în principal pe văzul său foarte bine dezvoltat. Libelulele mascul sunt cunoscute pentru comportamentul lor teritorial. Masculul patrulează o zonă așteptând trecerea unei femele și va vâna masculii intruși care apar în zonă. Masculul își va transfera sperma din organul său genital, aflat la capătul abdomenului, unui receptacul special
Libelulă () [Corola-website/Science/317444_a_318773]
-
sânge, 2008, Editura Karuna Bistrița; Bolile bătrâneții, 2011; Adulter cu moartea (antologie de poezie), Editura Tipo Moldova, Iași, 2012; Apocalipsa cărnii, Editura StudIs, Iași, 2013; Esență de valeriana, Editura StudIs, Iași, 2015; Carnavalul tristeții, Editura Pleiade, Satu-Mare 2016, Amintiri de libelulă, Editură StudIs, Iași, 2016. Proza: române: Clepsidra lui Cela, Editura Karuna 2008 Bistrița; Palimpsestul dimineții, Karuna, 2012; Cercul scalen, Editura StudIs, 2013, Iași; Diminețile castelanei, Editura StudIs, 2014; Precupeții de nebunii și tristeți, Editura StudIs, 2015; Pajiștea mânzului de cristal
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
luminii, a personajelor amintește de pânzele impresioniștilor.” David Dorian, Sarcastic și nostalgic, în Mișcarea Literară nr.1 2014 O frumusețe stranie se degajă din paginile poemelor lui Victor Știr, strânse în copertele pe care stă scris titlul suav Amintiri de libelulă, Editura StudIS Iași, 2016. Poeme ce respira o resemnata înțelepciune la spectacolul pierdut și regăsit al lumii. Amintiri că zborul unor libelule deasupra curgerii râului vieții. Tărâmul paradisiac, râvnitul eldorado rămâne în urmă: “tinerețea are statuie de frunze/ ce înverzesc
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
degajă din paginile poemelor lui Victor Știr, strânse în copertele pe care stă scris titlul suav Amintiri de libelulă, Editura StudIS Iași, 2016. Poeme ce respira o resemnata înțelepciune la spectacolul pierdut și regăsit al lumii. Amintiri că zborul unor libelule deasupra curgerii râului vieții. Tărâmul paradisiac, râvnitul eldorado rămâne în urmă: “tinerețea are statuie de frunze/ ce înverzesc dimineață/ și porumbeii hulubăie/ a iubire bătând/ din aripi/ ritmul împerecherii” (ritmul tinereții) Imagini delicate, caligrafiate cu pulberea de pe fluturi: “lacul explodase
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
Pasărea are cuibul în apropierea apelor unde sapă galerii în malurile din argilă, gresie sau loess. În lipsa hranei se apropie și de așezările omenești. Este o pasăre activă ziua, hrana principală a ei o constituie insectele (păduchi de plante, gândaci, libelule, lăcuste, urechelnițe), amfibii reptile mici pe care le pândesc, numai în timpul migrației consumă și vegetale (în special fructe). Ea este răspândită mai ales în Europa de Sud, Europa Răsăriteană Spania, coasta mediteraneană a franceză, insulele Corsica, Creta ca și în
Dumbrăveancă () [Corola-website/Science/314452_a_315781]
-
indică prezența unei insecte, păianjenul aleargă deasupra apei și o apuca cu chelicerele. Acești păianjeni vânează diferite insecte acvatice sau semiacvative, cei mai mari și mai norocoși prind și pești mici . Prădătorii principali ai păianjenilor pescari sunt păsările și șopârlele. Libelulele, de asemenea, au fost observate capturând păianjeni tineri. Specii de viespi din familia Pompilidae parazitează acești păianjeni. Ele efectuează o înțepătură pentru paraliza păianjenul, apoi depun ouăle în opistosomă. După eclozare, larvele viespei consum păianjenul de viu, din interior. O
Dolomedes () [Corola-website/Science/319366_a_320695]
-
Cartea micilor erezii, Ed. Solstițiu & Decalog, Seria de poezie, 1999, etc. Caietul debutanților, 1979, Ed.Albatros, București, 1981, pag. 267-277; Se apropia sfîrșitul secolului, Antologia Colocviilor Naționale de poezie de la Tg.Neamt, I , Bibliotecă ,Antiteze“, Piatra Neamț, 1992, pag.43; Umbră libelulei, antologia haiku-ului românesc de Florin Vasiliu, Ed. Haiku, București, 1993, pag. 178-180; Streflicht, antologie de Christian W. Schenk, Ed. Dionysos Verlag, Kastellaun, 1994, pag. 172-175 și Boppard 2012; Ierarhiile pergamentelor, prefață deAl. Cistelecan, Casa de editură ,Panteon“, 1995, pag
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
Rhodeus amarus). Reptile: șarpele rău (Coluber caspius), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis) Batracieni: broască râioasa verde (Bufo viridis), broască de pământ (Pelobates fuscus), țestoasă de baltă (Emys orbicularis), brotăcelul (Hyla arborea) Insecte (există aici specii rare de libelule) Mamifere: pisică sălbatică (Felis silvestris), vidra (Lutra lutra), dihorul de stepa (Putorius eversmanni), căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul(Sus scrofa), bizamul (Ondatra zibethica), șacalul (Caniș aureus), vulpea (Vulpes vulpes), câinele enot (Nyctereutes procyonoides), popândăul (Spermophilus citellus). Sunt 15 specii de chiroptere
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
pestriță mare ("Dendrocopos major"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"). Reptile și amfibieni: șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), tritonul carpatic ("Triturus montandoni"), sălămâzdră de uscat (Salamandra salamandra), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria") Nevertebrate cu specii de: libelule ("Leucorrhinia pectoralis" și "Cordulegaster heros" - calul-dracului); fluturi și molii ("Aphantopus hyperantus", "Anthocharis cardamines", "Argynnis paphia" - arginie mare de pădure, "Callophrys rubi", "Colias hyale", "Colias croceus", "Hepialus humuli, Lycaena tityrus, Leptidea sinapis, Melanargia galathea, Maniola jurtina, Triodia sylvina, Pararge aegeria"). Flora
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
arealul silvostepei, cat și cel al pădurii, înlocuindul cu culturi. Au rămas doar câteva petice de stepă secundară sau pâlcuri de pădure. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul verde (Tettigonia viridissima), lăcusta călătoare, gândacul de colorado (Leptinotarsa decemlineata) ( care provoacă pagube culturilor de cartofi) , cărăbușul de mai(Melolontha melolontha), rădașca (Lucanus cervus), cărăbușul negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. Păsările
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
albipinnatus"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), țipar ("Misgurnus fossilis"), sabiță ("Pelecus cultratus"), fusar ("Zingel streber, Zingel zingel"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), avat ("Aspius aspius"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), caras ("Carassius gibelio"), crap ("Cyprinus carpio carpio"), știucă ("Esox lucius"); Nevertebrate (gândaci, scoici, melci, libelule, fluturi): croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), rădașcă ("Lucanus cervus"), scoică-mică-de-râu ("Unio crassus", specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie și inclusă în lista roșie a IUCN)), melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"), melcul
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
scoică-mică-de-râu ("Unio crassus", specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie și inclusă în lista roșie a IUCN)), melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"), melcul cu cârlig ("Anisus vorticulus"), melcul de vie ("Helix pomatia"), două libelule din speciile "Ophiogomphus cecilia" și "Coenagrion ornatum" (albilița portocalie); precum și două specii de fluturi: "Euphydryas maturna" și "Eriogaster catax" (fluturele de noapte). În arealul sitului este semnalată prezența câtorva rarități floristice (arbori, arbusti, flori și ierburi); printre care unele protejate
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
pășuni și fânețe au plante caracteristice precum păiușul, obsiga, firuța bulboasă, ghizdeiul, iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul verde, lăcusta călătoare, gândacul de colorado ( care provoacă pagube culturilor de cartofi), cărăbușul de mai, rădașca, cărăbușul negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. În râurile comunei se pot găsi specii de pești
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Nevertebrate protejate semnalate în arealul sitului: gândacul auriu ("Buprestis splendens"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), un gândac din specia "Pseudogaurotina excellens", cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica") și două libelule: "Cordulegaster heros" (calul-dracului) și "Ophiogomphus cecilia"; Situl asigură condiții de viețuirea pentru cinci specii rare de fluturi: "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Parnassius mnemosyne" (apolonul negru), "Nymphalis vaualbum" (fluturele țestos), "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele tigru), "Euphydryas aurinia" (fluturele auriu). Flora lemnoasă are
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult ori mai puțin colorați,licurici,șerpi,năpârci,gușteri,salamander,broaște țestoase de uscat și de apă, melci,omizi,viermi,greieri,lăcuste,furnici,gândaci,viespi,tăuni,țânțari,gărgăuni,libelule, cărăbuși,albine,etc. Obiceiuri și credințe populare Obiceiurile de iarnă se întâlnesc în lunile decembrie - ianuarie și se referă la sărbătorile Crăciunului și ale Anului Nou. În Ajunul Crăciunului copiii merg în „colindeți” (colindat). Ei trec pe la toate casele satului
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
Emys orbicularis"); o scoică din specia "Unio crassus" (scoică-mică-de-râu, specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie și inclusă în lista roșie a IUCN); două gastropode: melcul cu cârlig ("Anisus vorticulus") și melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"); precum și o libelulă din specia "Ophiogomphus cecilia". În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
pentru copii, București 1981 Marile vacante, Cluj Napoca 1984 Imperiul unei singurătăți - versuri, București 1987 Scrisori din Isihia - versuri, Cluj Napoca 1987 Valahia în Cartea Genezei - studiu, Cluj Napoca 1996 Norul de martori - eseu religios, Cluj Napoca 2003 Dacia edenica - studiu interdisciplinar, Cluj Napoca 2006 Libelulă albastră Poveștile Dianei și ale Marei Codul lui Buonarroti - român ezoterico-digital Alexandru Piru, Poezia, ÎI;<br> Petru Poanta, Radiografii, I, 1978;<br> Ț. Popescu, Cărți cu ieșire la mare, 1980;<br> V. Știrbu, în Scinteia, nr. 12;<br> 302, 1982
Miron Scorobete () [Corola-website/Science/322250_a_323579]
-
iluminate de soarele matinal al poienelor sau a marginii pădurii. În timpul zilei prinde și insectele din mijlocul pădurii. Seara se mută din nou în locurile iluminate de soarele vesperal. Părinții în timpul zilei hrănesc puii cu muște, tăuni, fluturi de zi, libelule (din familiile "Calopterygidae", "Coenagrionidae", "Gomphidae"), omizi, "Chrysopidae". Seara, după ora 20, hrănesc puii în special cu fluturi de noapte, iar în restul zilei prada principală a muscarului sur constă din diferite muște, care constituie, de obicei, cel puțin jumătate din
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]