152,821 matches
-
cuviință a o propune între supunerea noastră față de puterea sovietică și cea față de Occident: "După 50 de ani/ de rusificare forțată,/ în următorii 50 de ani/ România trebuie/ cocacolizată./ Regimul impus/ de greoaiele tancuri sovietice/ trebuie înlocuit/ cu un regim liber consimțit,/ democratic,/ supravegheat/ de frumoasele,/ ultraperformantele/ și extrem de competitivele/ tancuri NATO" (Intrarea în NATO). Manifest politic, dar și pur și simplu uman, efectuînd vivisecții dureroase, sub perdeaua unei retorici fals ludice, voit desentimentalizate, poezia lui Augustin Pop reabilitează conceptul "angajării
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
la UNESCO, dovedește, limpede, una din două: ori că Dan Hăulică este atît de maculat încît și atingerea corespondenței sale implică riscuri majore, ori că vivacea bîtă, aceea care a speriat scrumierele și bibliorafturile de la Centrul Cultural Român, circulă încă, liberă și nestingherită, prin inima Parisului. Tertium non datur!
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
anii tragici ai exilului lui Dostoievski în Siberia, acuzat de complot împotriva puterii țariste. Am optat pentru această epocă și am redat-o sub forma "reconstituirii romanțate", fiindcă era necunoscută publicului străin, spre deosebire de cealaltă fațetă a biografiei acestuia, de cetățean liber. în acest moment se traduce în limba română, de către doamna Dorina Chisăliță, această capodoperă a dvs. Se află de asemenea în pregătire ediția a doua, revăzută, a romanului Sala Tronului, care a devenit nu demult și un serial de televiziune
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
talentului. Totul bazat pe descoperirea substanței umane, iar ca limbaj critic, pe legendă. Scriitorul dă semenilor săi curajul să-și privească propria realitate și să-și analizeze condiția umană. Fără să-și impună opiniile, Gala Galaction lasă întotdeauna o margine liberă pentru întrebări, îndoieli, nuanțe. Nevoia de comunicare caracterizează temele de meditație ale acestui martor încrezător în dialogul său cu oamenii. Când Platon considera pe atenieni mai buni decât alți oameni, era convins că virtutea lor nu rezultă din nici o constrângere
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
de poezie. Au început să se adune aproape în fiecare seară, în special studenții. Recitau versuri ale unor poeți uitați și reprimați, versuri proprii, uneori se purtau discuții despre artă, despre literatură. Se crease ceva asemănător unui club sub cerul liber, ceva similar Hyde Park-ului1). O asemenea inițiativă periculoasă n-a fost pe placul autorităților, n-au putut s-o mai tolereze și, în scurt timp, au interzis întrunirile. Nu mergeam pe atunci în Piața Maiakovski și știam despre asta doar
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
originale, le recita minunat și lucrul acesta era foarte important: nu exista nici un fel de aparatură tehnică, nu aveam microfoane, amplificatoare. El îi fermeca propriu-zis pe oameni când pronunța: "Iar pe îngusta Peninsulă Arabică nu a mai rămas, Dumnezeule, loc liber pentru cimitir..."; în primul moment te vrăjea prin sunetul plăcut al vocii sale, unda sonoră te cotropea și te subjuga, dar chiar în momentul în care erai dispus să te eliberezi de acest aflux de puritate a versificației, un nou
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
și răscoală, pe alții nu mai doresc deloc să-i slujesc, Rup lanțurile negre, de smoală, Plăsmuite din minciuni ce nu mai contenesc." Ca și el, noi, toți ceilalți, simțeam cum din această disperare, din revoltă, crește și renaște personalitatea liberă și independentă: "Nu-mi trebuie pâinea voastră amestecată cu lacrimi. Și cad și mă ridic, zbor în semivis, în seminălucire... Și simt cum înflorește omenescul în mine." Cu adevărat, acesta era un manifest al omului, iar nu un mărginit manifest
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
mă ridic, zbor în semivis, în seminălucire... Și simt cum înflorește omenescul în mine." Cu adevărat, acesta era un manifest al omului, iar nu un mărginit manifest politic. Imaginați-vă că toate acestea erau rostite în centrul Moscovei, sub cerul liber, în chiar acea Moscovă unde, cu șapte-opt ani în urmă, pentru asemenea cuvinte, spuse numai în șoaptă, primeai, fără nici o discuție, zece ani de pușcărie. Neavând permisiunea de odinioară de a acționa, autoritățile își ieșeau și mai mult din minți
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
aveau loc permanent razii și uneori eram reținuți pentru câteva ore. Adesea, reținând pe unul dintre noi, agenții operativi ai Comsomolului ne predau miliției cu procese-verbale fictive, de tulburare a liniștii. Uneori miliția ne pedepsea, mai des însă ne lăsa liberi: nu le plăceau defel milițienii voluntari, cât privește KGB-ul, cu această instituție miliția nu a încetat nici un moment animozitățile. Când a sosit primăvara, m-am străduit, prin cunoștințele mele, activiști de Comsomol, să obțin pentru băieții noștri un club
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
mă mai intereseze televizorul, fără să vreau să ies, să mă plimb, cum mi-au recomandat doctorii. E pasionant acest Jurnal care m-a întors cu aproape douăzeci de ani în urmă, pe vremea când ascultam seară de seară “Europa liberă”. {i aflu din el o mulțime de lucruri. Între București și Paris se petreceau uneori metamorfoze interesante. Pe scările din rue François Pinton care duceau la apartamentul locuit de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, unde s-a aflat, timp de
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
viața, primul număr al revistei plecase la tipar, din cauza programului de sărbători. N-am avut o relație specială cu directorul ziarului Adevărul, dar, într-un timp, nu prea îndepărtat, se număra printre invitații unei emisiuni de retrospectivă săptămînală la "Europa Liberă". La sfîrșitul anului trecut l-am invitat la "Europa Liberă" la retrospectiva politică a anului care se încheia. Din cîte știu, aceasta a fost ultima emisiune la care a participat Dumitru Tinu. După ce am ieșit din studio, alături de ceilalți doi
Voința de echilibru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14393_a_15718]
-
de sărbători. N-am avut o relație specială cu directorul ziarului Adevărul, dar, într-un timp, nu prea îndepărtat, se număra printre invitații unei emisiuni de retrospectivă săptămînală la "Europa Liberă". La sfîrșitul anului trecut l-am invitat la "Europa Liberă" la retrospectiva politică a anului care se încheia. Din cîte știu, aceasta a fost ultima emisiune la care a participat Dumitru Tinu. După ce am ieșit din studio, alături de ceilalți doi invitați, Tia Șerbănescu și Ion Bogdan Lefter, am vorbit, informal
Voința de echilibru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14393_a_15718]
-
Dumitru Tinu e extraordinarul său efort de a rupe Adevărul de Scînteia, în paralel cu dorința de a face din ziarul său, azi, cel mai puternic cotidian din România. Dacă n-ar fi avut stofă, cum se spune, de ziarist liber, Dumitru Tinu n-ar fi izbutit să împingă Adevărul în locul în care se află azi cotidianul pe care l-a condus. Echipa de conducere a ziarului, care a adus Adevărul acolo unde se află, a fost selectată tot de Dumitru
Voința de echilibru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14393_a_15718]
-
lume a lui din care, cu încăpățînare, n-a vrut să mai iasă. Și totuși, acest autor își dobîndise, imediat după debut, la primele volume de versuri publicate, reputația de "modernist": sub influența simbolismului francez triumfător, tînărul poet adoptase versul liber, strofa de fantezie, mergînd de la 2 la 40 de versuri, renunțase la toate constrîngerile metrice tradiționale, dar, mai ales, făcuse din visarea impenitentă și continuă unica temă a poemelor sale. Isus și Pan (1903), Umbre (1907), Doamna nopții (1909) atestă
SCRISORI PORTUGHEZE - Teixeira de Pascoaes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14392_a_15717]
-
după executarea lui Corneliu Zelea Codreanu, totul culminând cu rebeliunea legionară și cu barbara asasinare a istoricului Nicolae Iorga (asasinarea profesorului Iorga a stîrnit un cutremur în conștiințele „inocenților" Mișcării, așa cum mărturisește Theodor Cazaban în cartea sa Captiv în lumea liberă, Editura Echinox, 2002). Or, textele lui Cioran și Eliade sînt anterioare acestei perioade. Ei nu aveau să știe în momentul în care și-au scris textele cum avea să evolueze Mișcarea Legionară. în plus, Cioran nu a fost niciodată un
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
să nu observi că fascismul și comunismul sînt frați buni. „A fi întotdeauna de partea victimei". Este aici o profesiune de credință a Monicăi Lovinescu de care am luat act în timpul deceniilor cînd ascultam înfrigurați emisiunile postului de radio „Europa liberă" și pe care, după 1990 am regăsit-o în toate cărțile sale. Citită cu bună credință, o carte precum Diagonale ar trebui să dea de gîndit intelectualilor români. Ea poate fi elementul declanșator al unei dezbateri mai mult decît necesare
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
trofee. Încât nu întâmplător (sintagma asta nu îmi iese din minte!) un număr considerabil de urși, vulpi, râși, ba chiar și pisici sălbatice (acestea, după ce au terminat coțofenele intră în fermele noi și sugrumă găinile asociate) au fost date la "liber", ca să zburde în fața puștilor. Ele așteaptă cu nerăbdare sosirea maximilor ștabi, slobozitori de alice, acasă rafinați colecționari de coarne, dacă nu de obiecte de artă. Desigur, cel mai mare urs de pe continent a fost de mult doborât de un neîntrecut
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
Fundația Culturală Română. în acest prim volum al temerarei întreprinderi, E. Negrici se oprește asupra prozei propunând o neobișnuită clasificare în funcție de reacția spiritului creator la presiunile cenzurii, tentativele disperate (reușite sau nu) de a găsi culoare de expresie cât mai liberă pe fundalul sinistru al strategiilor diabolice ale propagandei și cenzurii. Un impresionant tablou al stratagemelor de supraviețuire așa cum au fost ele, mărețe sau ridicole, se conturează în mai multe etape distincte ale regimului comunist care au modificat prin instrumentarul de
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
care și-a consacrat viața literaturii române, iată ceva greu de înțeles. Explicația ar putea consta în faptul că fiind la mijloc niște preferințe de lectură, am eliminat spontan tocmai literatura de care m-am ocupat din obligație. O obligație liber asumată, e drept, dar nu mai puțin constrîngătoare. Iar preferințele sînt forma noastră maximă de libertate în materie de gust. Al doilea lucru este tot o absență: a cărților de poezie. Nici Emily Dickinson, nici Arghezi n-au intrat pe
Biblioteca de zece cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14422_a_15747]
-
1905 indicând anul 1917 drept cel al căderii Imperiului Rus. Spera ca, prin sinteze și simbioze informaționale, să apropie metodele cercetărilor științifice de cele ale creației artistice, pentru a se ajunge la o neomitologie și la un supralimbaj al omenirii (libere). În 1904, anticipează teoria relativității pe care nu peste mult timp avea s-o formuleze Einstein. Este protagonistul introducerii verslibrismului în poezia rusă. Se consideră că întreaga cultură modernă a versului rusesc "vine din Hlebnikov. Fără el, această cultură nu
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
cuvintelor nu ne oferă totuși păpușile soarelui. Cu toate astea, este vorba de unele și aceleași trențe care semnifică ceva. Însă dat fiind că, în mod direct, ele nu oferă nimic conștiinței, nepotrivindu-se în jocul cu păpuși, aceste combinații libere, ca joc al vocii dincolo de cuvintele propriu-zise, le vom numi limbaj transrațional. Deci, limbajul transrațional este cel ce se află dincolo de limitele rațiunii. Să comparăm Zarecie - un loc transriveran, cu Zadonșcina - spațiul de dincolo de Don. Faptul că în descântece și
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
și către dreapta. X EVENIMENTUL ZILEI face tot mai vizibile eforturi ca în formula sa consacrată să devină și un ziar de analiză și de opinie, operațiune realizată cu pipeta, dar care pare să aibă sorți de izbîndă. X ROMÂNIA LIBERĂ și-a asumat sarcina de a fi ziarul purtător de cuvînt al opoziției extraparlamentare, mai exact spus al PNȚCD, mizînd totodată pe un segment de cititori păgubiți de afacerile unui Sorin Ovidiu Vîntu. Același ziar încearcă să se substituie omului
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
holografic ceva esențial despre iubirea erotică. În comparație cu farmecul poetic al primelor două exemple alese, proza intitulată Cameră de închiriat..., aparținînd volumului Desenuri tragice (1927) revendică, nu doar paratextual, echilibrarea de tip imanent, naturalist a balanței. Medierea creatoare a stilului indirect liber prilejuiește consemnarea cenușie, dar nu mai puțin simbolică - similară, întrucîtva, marilor ansambluri romanești - a unor secvențe burgheze din existența unei domnișoare complexate, fără ocupație, dar moștenitoare balzaciană de imobile oferite spre închiriere. Incipitul enunță plenar dominanta semantică și solicită imperativ
Sephora, Bianca și Sofia by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/14429_a_15754]
-
Shafir insinuează că există martori care cunosc felul în care dl I. se exprima acum cîțiva ani la adresa dnei Monica Lovinescu. Îl ameniță apoi pe dl I. că va divulga împrejurările în care s-a desfăcut colegialitatea lor la "Europa liberă". Încheierea micului denunț (sau, mai bine zis, sugestii de denunț) este, moral, lamentabilă: "...Cred că Mircea este prea bătrîn pentru a se (re)întoarce pe băncile școlilor, așa că îl las cu indiferență să-și apere atît sărăcia (autoindusă), cît și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
așa cum afirmă Federația japoneză de specialitate, s-ar fi potrivit dacă Lavinia Miloșovici ar fi acceptat să facă acest film pe vremea cînd reprezenta România ca gimnastă. Și era gimnastă de performanță. După aceea însă Lavinia Miloșovici e o persoană liberă de contract și de constrîngeri care poate dispune așa cum dorește de persoana sa. Dacă trăim într-o lume liberă, atunci ea să fie liberă pentru toți. Dacă, de asemenea, cele trei foste gimnaste au contrariat federația japoneză de gimnastică, făcînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]