134,783 matches
-
titlu îi onorează deopotrivă". Un astfel de "sfînt laic", consideră autorul Jurnalului infidel, dispune de trei poziții posibile: protestul, complicitatea, ambiguitatea. Să le luăm pe rînd. Protestul este atitudinea individului revoltat, în sens camusian, ce nu ostenește a-și revendica libertatea gîndirii și independența acțiunii, aflîndu-se mereu, precum un cavaler medieval, în serviciul victimei, al celui nedreptățit, umilit, oprimat, ca mesager al "puterii spirituale" ce nu-i îngăduie compromisul: "Scriitorul este disident sau nu este nimic! El nu are de ales
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
cu puterea politică ("puterea temporală"), ilustrată de mercenarii gata a se înrola sub orice steag ce le asigură beneficii materiale și sociale, stăpîniți, în bicisnicia lor, de impulsul de supunere în fața despotismului. Într-un cuvînt de, cum spunea Voltaire, "canaliile libertății". Specimene pe care, indiferent de înzestrarea pe care o manifestau, uneori mare, le-au favorizat cele două totalitarisme ale veacului abia apus. În Franța cea iubitoare de libertate și îndeajuns de tolerantă, ne reamintește Bujor Nedelcovici, a luat ființă, după
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
de supunere în fața despotismului. Într-un cuvînt de, cum spunea Voltaire, "canaliile libertății". Specimene pe care, indiferent de înzestrarea pe care o manifestau, uneori mare, le-au favorizat cele două totalitarisme ale veacului abia apus. În Franța cea iubitoare de libertate și îndeajuns de tolerantă, ne reamintește Bujor Nedelcovici, a luat ființă, după 1944, Comitetul național al scriitorilor, care și-a propus drept țel examinarea autorilor ce au colaborat cu ocupantul nazist, unii nedîndu-se în lături a face parte din formații
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
lui Eugen Barbu, acuzat de plagiat - scriitorii care au slujit regimul comunist, au promovat "cultul personalității", au fost "poeți de curte" (ultimul sosit: Petru Dumitriu) sau agenți de influență de la "Centrele culturale" din străinătate". Așadar nici o grozăvie care să amenințe libertatea sau viața colaboraționiștilor, spre radicala deosebire de chipul în care comuniștii înțelegeau a se răfui cu adversarii lor! Pornind de la gîndul că ""Istoria literară a lipsei de memorie" ar putea fi înlocuită cu "istoria literară a memoriei" și a cinstirii
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
în funcție de criteriile de promovare formulate și practicate întotdeauna de adulți. O mișcare cum a fost cea din mai '68 din Franța, când tinerii au reușit să se debaraseze aproape complet de tutela adulților, rămâne un reper al unei stări de libertate, fără consecințe practice, nici pentru inițiatorii revoltei, nici pentru cei care s-au străduit s-o pună între paranteze. Ceva totuși a rămas: teama de a lăsa ca starea de nemulțumire să evolueze până la divorțul total de partenerii de dialog
Voci tinere by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14412_a_15737]
-
în faptul că fiind la mijloc niște preferințe de lectură, am eliminat spontan tocmai literatura de care m-am ocupat din obligație. O obligație liber asumată, e drept, dar nu mai puțin constrîngătoare. Iar preferințele sînt forma noastră maximă de libertate în materie de gust. Al doilea lucru este tot o absență: a cărților de poezie. Nici Emily Dickinson, nici Arghezi n-au intrat pe listă. Iar Odiseea n-am citit-o niciodată ca poezie. Al treilea, la fel, absența cărților
Biblioteca de zece cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14422_a_15747]
-
tinerețe a lui Gheorghiu și se întinde pînă la momentul dispariției sale, imaginea artistului este departe de a fi una completă, iar coordonatele unei opere atît de complexe sunt și ele sugerate cu o anumită ezitare. Artist cu o mare libertate în relația sa cu forma și cu expresia, cu o disponibilitate egală în ceea ce privește manipularea convențiilor figurative și a celor abstract-decorative, riguros ca un geometru și expansiv ca o deflagrație în plină manifestare, Alin Gheorghiu nu este niciodată captiv într-o
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
centrifuge înlocuiesc, pe nesimțite, arcimboldeștile direcții centripete și interstițiile devin vizibile și capătă funcții structurale. în cel de-al treilea moment, elementele nu se mai supun necesităților imaginii prestabilite, ele își asumă o deplină autonomie și încep să circule în libertate, asemenea electronilor vagabonzi care au scăpat de sub determinarea gravitațională a nucleelor. Este momentul în care Ion Gheorghiu își redescoperă Grădinile. Conversația cu Arcimboldo sfîrșește prin a fi o conversație cu sine însuși, o competiție acerbă cu propria sa capacitate de
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
de literat a autorului. Savuroasele articole din Contrafort-ul „României literare" sînt, de cele mai multe ori, niște pamflete de cea mai pură esență literară, la adresa clasei politice care a reușit performanța să transforme, pentru marea majoritate a românilor, frumoasele vise de libertate din decembrie 1989, într-un fără de sfîrșit coșmar. Volumul Atlanticul imaginar anunță - mă bucur să cred - întoarcerea lui Mircea Mihăieș la critica literară. Cartea conține o serie de studii despre scriitori britanici și americani (Thomas Carlyle, Oscar Wilde, James Joyce
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
undă primăvăratică de vis traversat de adierile transparente ale tristeții, Fantezia de Mozart a fost ceea ce probabil își dorea și compozitorul, proiectând altceva decât o formă consacrată de rigorile clasice; o trecere fugară prin lumea de interferențe care alcătuia mirajul libertății sperate de artist. Toma Popovici are un mod foarte personal de a se adresa publicului, punând pe plan principal rezultatul propriilor căutări ca expresie, formă și cultură a sunetului. Muzica nu-i este indiferentă, nu o situează undeva, în domeniul
Profesionistul by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14443_a_15768]
-
periodic. Chiar dacă a pierdut din spectaculozitate, acest ziar a cîștigat în credibilitate și în, n-am alt cuvînt, utilitate, prin suplimentele sale de tot felul. X Dintre așa-numitele tabloide, indiferent de format, două sînt ziarele care contează - NAȚIONAL și LIBERTATEA. Amîndouă și-au cîștigat prestigiu și cititori pornind de la cronica faptului divers. În prezent, aceste două tabloide au un greu cuvînt și în ceea ce privește lumea politică. Spre lauda lor, să spunem că aceste două ziare au început în București, alături de Evenimentul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
terenul teoriei literaturii, se poate vehicula ideea adevărului unei critici de tip reader response. în final aș cita opinia unuia dintre interlocutorii Rodicăi Binder, Richard Swartz, corespondent pentru o perioadă al unui ziar suedez în Europa de Est și care circumscrie perfect libertățile și limitele dramatice ale unei opere (paradoxală!) în specia efemeră a jurnalismului, devenite inerente, în sens ontologic și nu estetic, Dialogurile salvate de Rodica Binder: "Din punctul meu de vedere, jurnalismul și literatura sunt lucruri fundamental diferite. Nu cred că
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
aceasta, deci, devine implacabilă, sentimentalismul capătă nuanțe de cruzime. Așadar morala umanitară nu mai este suficientă, mai importantă decît ea pare a fi instaurarea unei morale politice, voinței de a ușura suferințele trebuind să-i preceadă aceea de a proteja libertatea, de a transforma lumea în-tr-un loc habitabil pentru toți. Mai mult ca oricînd, am avea nevoie de instaurarea unei asemenea concepții politice, care, pusă în practică, să ajute la evitarea a tot ce e mai rău în toate regiunile turbulente
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
Culturii 1944-1954. Aparținînd unei generații ce s-a ivit în viața intelectuală românească după 1965, autorul s-a iluzionat, precum destui alții (nu și subsemnatul!), că așa-zisa "destindere" însemna începutul construirii unei Românii normale: "Eram lipsiți de inhibiții, relativa libertate de mișcare de care beneficiam părea definitiv cîștigată, proiectele ne asaltau spiritele cu aceeași frecvență și intensitate cu care veneau spre noi cărți, filme, muzică, expoziții de artă pînă atunci interzise". Dar speranțele i s-au văzut curînd puse la
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
și ceilalți...". Astfel ne dăm seama că un lucru a fost "rezistența prin cultură" în "epoca de aur", cînd pericolele sale erau diminuate - și altceva "rezistența prin cultură" în perioada anterioară - cînd purtătorii ei riscau a-și pierde nu numai libertatea, ci și viața. În anii cei mai duri, ea se împletea cu opoziția politică, își asuma anvergura și primejdiile acesteia, pînă la capăt. Era, de facto, o latură a luptei politice. Dintre aspectele îndeajuns de numeroase și variate ale acestei
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
atunci, fățiș, accentele politice ale crizei semnalate, probabil din dialectice rațiuni, ele apar pe deplin în textele lui Ion Caraion, publicate, ca și mai multe alte intervenții ferme ale "criziștilor", în Jurnalul de dimineață. Poetul înfățișează cu fior tragic jugularea libertății care a început odată cu ocuparea țării de către soviete. Laitmotivul libertății revine și în alte articole, din motive prea lesne de înțeles. Era un strigăt de alarmă al unei societăți victimizate. Comparativ, să menționăm speculațiile, adesea oțioase, ce s-au emis
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
rațiuni, ele apar pe deplin în textele lui Ion Caraion, publicate, ca și mai multe alte intervenții ferme ale "criziștilor", în Jurnalul de dimineață. Poetul înfățișează cu fior tragic jugularea libertății care a început odată cu ocuparea țării de către soviete. Laitmotivul libertății revine și în alte articole, din motive prea lesne de înțeles. Era un strigăt de alarmă al unei societăți victimizate. Comparativ, să menționăm speculațiile, adesea oțioase, ce s-au emis asupra noțiunii de libertate în mediile democratice, care își îngăduiau
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
odată cu ocuparea țării de către soviete. Laitmotivul libertății revine și în alte articole, din motive prea lesne de înțeles. Era un strigăt de alarmă al unei societăți victimizate. Comparativ, să menționăm speculațiile, adesea oțioase, ce s-au emis asupra noțiunii de libertate în mediile democratice, care își îngăduiau grimase în fața accepțiilor sale (să-l cităm, bunăoară, pe un Paul Valéry: "unul din cele mai detestabile cuvinte care au mai multă valoare decît sens, care cîntă mai mult decît vorbesc - care întreabă mai
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
care n-a plecat de la ea întîi, pentru a trece apoi în viața politică. Fiindcă aceste două lucruri sînt două lucruri deosebite. Și cine le-ncurcă, încurcă mai mult decît atît". Sau cu un patetism sintetic: "Criza culturii e criza libertății individuale. A libertății pe care colegul nostru nu îndrăznește să și-o ia întreagă. A libertății poetului de a fi poet. A libertății criticului de a fi critic. A libertății ziaristului de a vorbi în numele mulțimilor care, nedeslușindu-se asupra
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
plecat de la ea întîi, pentru a trece apoi în viața politică. Fiindcă aceste două lucruri sînt două lucruri deosebite. Și cine le-ncurcă, încurcă mai mult decît atît". Sau cu un patetism sintetic: "Criza culturii e criza libertății individuale. A libertății pe care colegul nostru nu îndrăznește să și-o ia întreagă. A libertății poetului de a fi poet. A libertății criticului de a fi critic. A libertății ziaristului de a vorbi în numele mulțimilor care, nedeslușindu-se asupra multor probleme, sînt
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
două lucruri sînt două lucruri deosebite. Și cine le-ncurcă, încurcă mai mult decît atît". Sau cu un patetism sintetic: "Criza culturii e criza libertății individuale. A libertății pe care colegul nostru nu îndrăznește să și-o ia întreagă. A libertății poetului de a fi poet. A libertății criticului de a fi critic. A libertății ziaristului de a vorbi în numele mulțimilor care, nedeslușindu-se asupra multor probleme, sînt și-așa și-așa și care sînt ale tuturor felurilor de nevoi. A
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
cine le-ncurcă, încurcă mai mult decît atît". Sau cu un patetism sintetic: "Criza culturii e criza libertății individuale. A libertății pe care colegul nostru nu îndrăznește să și-o ia întreagă. A libertății poetului de a fi poet. A libertății criticului de a fi critic. A libertății ziaristului de a vorbi în numele mulțimilor care, nedeslușindu-se asupra multor probleme, sînt și-așa și-așa și care sînt ale tuturor felurilor de nevoi. A libertății profesorilor de a se ocupa de
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
atît". Sau cu un patetism sintetic: "Criza culturii e criza libertății individuale. A libertății pe care colegul nostru nu îndrăznește să și-o ia întreagă. A libertății poetului de a fi poet. A libertății criticului de a fi critic. A libertății ziaristului de a vorbi în numele mulțimilor care, nedeslușindu-se asupra multor probleme, sînt și-așa și-așa și care sînt ale tuturor felurilor de nevoi. A libertății profesorilor de a se ocupa de școală. A studenților și elevilor de a
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
poetului de a fi poet. A libertății criticului de a fi critic. A libertății ziaristului de a vorbi în numele mulțimilor care, nedeslușindu-se asupra multor probleme, sînt și-așa și-așa și care sînt ale tuturor felurilor de nevoi. A libertății profesorilor de a se ocupa de școală. A studenților și elevilor de a-și vedea de carte. A libertății de a lupta împotriva imposturii. A libertății de a nu mai vedea elemente incapabile stabilite în posturi ce depășesc facultățile lor
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
mulțimilor care, nedeslușindu-se asupra multor probleme, sînt și-așa și-așa și care sînt ale tuturor felurilor de nevoi. A libertății profesorilor de a se ocupa de școală. A studenților și elevilor de a-și vedea de carte. A libertății de a lupta împotriva imposturii. A libertății de a nu mai vedea elemente incapabile stabilite în posturi ce depășesc facultățile lor etc." Să recunoaștem printre asemenea amare rînduri și prefirări în actualitate ale marilor dezamăgiri de acum mai bine de
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]