731 matches
-
că retrospectiva, aproape întotdeauna descrisă ca o ecranizare a unor imagini vizuale, este incredibil de vivace și de reală. În unele cazuri se relatează că imaginile erau în culori vii, tri dimensionale și chiar în mișcare. Și chiar dacă el e licăresc rapid, totuși fiecare imagine este percepută și recunoscută. Chiar și emoțiile și sentimentele asociate cu acele imag ini pot fi retrăite în timp ce le privești. ...Am trecut prin toată viața, de la școala primară la liceu (high school ) apoi din colegiu la
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
încet...” (M. Eminescu, P.L., 84) • pronume (adjective) relative (nehotărâte): orice, oricine, oricare, oricâți: „Temeliile veciei, orice-ați face-s ale noastre.” (T. Arghezi, 74) • adverbe relative: cât, oricum, oricât, oriunde, oricând: „Cât de mult ar îmbătrâni ochii, în privirea lor licăresc câteodată scânteietoare rămășițe de tinerețe.” (M.Codreanu, 181), „Orice individ, oricât de modeste ar fi mijloacele lui intelectuale, are o concepție despre lume.” (G. Călinescu, C.O., 145), „Ori de unde-i începe, răsfoind tot la a șaptea filă, o limpezime
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ochii-mi/ stau/ La pândă. O nouă Ana, cea a Meșterului Neagu, urmează a fi jertfită pe altarul poesiei. Regele își ia Regina dorită și o poartă spre loc/ de taină și visar, în codrul unde stă să moară/ un licărit de soare. În spațiul împietrit al iubirilor astrale din timpul Genezei, calea capătă consistența omătului și poleirea contopirii, flori de mercur, realizând piatra artei împlinite. Aici se schițează faza disoluției și începe coborârea spre inconștient, ceea ce de fapt e doar
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
modalitate ne-sexuală, "rotunjimea" ambelor corpuri, care le aseamănă în primul rând, și care stă ca semn de lecturat corect al celui mai important atribut al Selenei: asemănarea sa fizică cu oamenii obișnuiți. "A strălucit și (apoi - adăugirea mea) a licărit în lumina reflectoarelor, însă faptul că Selena era, cu bucurie și cu mândrie, a oamenilor (del pueblo, în limba spaniolă) - a poporului (of the people, în limba engleză) - a plăsmuit o legătură puternică personală între artistă și publicul său", atestă
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
mult în pădure, era atrasă mai mult și mai mult. Când s-a întunecat a vrut să se întoarcă acasă, cuprinsă de remușcări, dar cale de întors numai era, s-a rătăcit și numai cunoștea drumul de înapoiere. Cum mai licărea puțină lumină, hotărî să înopteze în scorbura unui stejar gigant, căptușită cu mușchi verde moale și pufos. La început a fost speriată de sunetele nocturne ale pădurii, scoase de păsări și animale, dar fiind obosită se cufundă într-un somn
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
mai tandre. Vitregiile iernii sînt capabile să reveleze solidarități nebănuite: gangul viscolit - o vrabie ciugulind pâinea orbului... O mînă Întinsă se poate preschimba pe neașteptate Într-un lăcaș În care se spovedește minunea: mâna Întinsăîn lacrima din palmă o stea licărind Abia de trebuie să subliniez că a scrie un poem bun cu orbi sau cerșetori este mai greu decît a scrie unul fără să abuzezi de ei. Prezența acestor cuvinte este de-a dreptul periculoasă pentru cine nu sesizează că
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
lași, vicleni și trădători, îi poartă gând rău cârmuitorului. Tocmai de aceea, voievodul caută și găsește un sprijin în oamenii din popor, păstrători ai multor temeinice virtuți. O anume derivă în schematism și în idilism este contracarată întrucâtva de umorul licărind în pasaje ce respiră bun-simț și o înțelepciune străveche. Intenția unei portretizări mai complexe se întrevede mai ales în figura domnitorului (fie el Ștefan sau Lăpușneanu), care poate fi încercat de teribile impulsivități, împinse până la cruzime, dar impune prin vitejie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
cântă tot mai tare ... Și mapropii, ochii negri săi deschid cuo sărutare. (George Topîrceanu, Singuri) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: licărește și singur. 2. Explică rolul cratimei în secvența: Ci ntunericul prieten. 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul casă. 4. Menționează două mărci lexico gramaticale ale subiectivității prezente în textul dat. 5
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total acordat pentru lucrare. SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. câte 1 punct pentru numirea fiecărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cu vintelor date (de exemplu: licărește - sclipește; singur - solitar) 2. explicarea rolului cratimei în secvența indicată (de exemplu: marchează căderea unei vocale; marchează rostirea legată a două cuvinte) 3. construirea oricărui enunț în care se folosește corect o locuțiune/expresie cu sub stantivul indicat 4. câte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
poetică și mijloacele artistice încercare de comentare 1 p. - respectarea precizării privind numărul de cuvinte În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus. SUGESTII DE REZOLVARE Modelul 1 1. sinonime: licărește - sclipește, luminează; singur - solitar, însingurat 2. În secvența reprodusă, cratima îndeplinește un dublu rol. La nivel fonetic, are rolul de a marca rostirea legată a celor două cuvinte și elidarea sunetului „î“. La nivel stilistic, are rolul de a menține
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
atmosfera învăluitoare, calmă, răspândind pacea în spațiul protector al casei. Imaginea sinestezică pe care o creează acest epitet este potențată prin opoziția cu vrăjmășia vremii deafară. Strofa se încheie cu o comparație care valorizează maximal pacea căminului. Compararea focului ce licărește [...] ca o piatră de rubin sugerează nu numai culoarea rubinie a jăraticului, ci și căldura căminului, a iubirii, asemuite cu o piatră prețioasă. 8. Particularitățile genului liric care se evidențiază în poezia Singuri sunt prezența eului liric și comunicarea nemijlocită
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
o lumină foarte strălucitoare. Ele Încontinuu fac schimb de energie și informație. Acest proces creează un feed-back natural, care se reglează singur și care face ca sistemul energetic al organismului să pară că se rotește și pulsează. Tot așa cum chakrele licăresc, lumina lor creează o armonie muzicală. Se creează un efect similar cu al unui sintetizator legat la un computer care poate converti secvențele de culori În compoziții muzicale. Uneori ecourile corpului formează un minunat cor angelic. Deși aceste frecvențe sunt
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
tăcere care închide aproape ermetic cercul tematicii unioniste. Rămân pe din afară, ca niște excrescențe, „falșii gorniști”, cei pentru care exclamația gratuită ține loc de faptă. Agitația lor respingătoare are darul să întunece și mai mult un subiect care abia licărește. (Va trebui evaluat și arătat opiniei publice, cu mult curaj și luciditate, răul imens pe care l-au făcut (îl fac) României „naționaliștii de grotă”, fauna aceasta dezmățată și cu origini incerte, care a compromis se pare definitiv ideea unității
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
deveni mireasa feciorului de Împărat, deși lui Îi da brânci inima spre cealaltă. Călugărașul face să apară peste noapte un palat mult mai frumos, are loc recunoașterea fetei deghizate, apoi pedepsirea arăpoaicei și căsătoria celor doi sortiți. Basmul cu păpușica licărea are același motiv ca basmul precedent, cel al fetei care-și află ursita Într-un mort. Fetei mult dorite de perechea Împărătească nu-i da inima brânci să se mărite, flăcăii o tot ocoleau, parc-avea peri În cap, iar
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
argint este comparat, deși prudent, cu celebra baladă a lui Goethe Erl Konigă, asumarea experienței neoclasice, articularea exactă a versului, luminozitatea elină. În „Luceafărul” din 11 decembrie 1965, Vladimir Streinu scrie un cald articol evocator despre Nicolae Labiș: „El a licărit scurt între două nopți: anonimatul și moartea fizică. Abia a avut timp să-și compună o fizionomie de adolescent fascinat de maturitatea pe care n-avea s-o atingă și o atitudine socială, în care se putea citi binecuvântata necumințenie
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
moș cu un coș, în coș un cocoș. Moșul cu coșul, coșul cu cocoșul. Încerce cei ce cer cercei. Pe cap un capac, pe capac un ac. Stanca stă-n castan ca Stan. În luminiș, la lumina lunii i-au licărit luminile luminoase. Capra neagră calcă piatra, piatra-n patru laturi crapă. Fata fierarului, Fănica, fierbe fasole fără foc, fiindcă focul face fum. Am o mâță mătăsoasă căpățânoasă cu cinci mâțoșei jucăuși și frumușei. Invitat la șezătoare interpretul de muzică populară
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
anu și la mulți ani! Dând timpul înapoi! De fiecare dată, în apropierea noului an, ne retrăim existența dând timpul înapoi. Dar amintirea acelei clipe pare schimbată mereu, pentru că atunci nostalgia crește. Bucuria Crăciunului n-o poate stinge nimeni, căci licărește ascuns în sufletul fiecăruia. Și, în ciuda timpului care trece, ea nu și-a pierdut încă lumina. Crăciunul va rămâne pentru mine totdeauna casa țărănescă și prăvălită parcă de vreme, unde am simțit cu adevărat bucuria zăpezii și a gusturilor abia
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Ne oprisem în prag, dar gardianul ne-a împins din spate. Aproape am căzut în genunchi. În urma noastră zăvoarele răsunau pe coridor, închizând și pe ultimii clienți ai molohului Aiud. Prin camuflajul cu hârtie albastră, dublă, nu străbătea nici măcar un licărit de stea. Bâjbâind, eu la dreapta, Marin la stânga, am dat fiecare de câte un vas de pământ smălțuit: vasul de apă și tineta. Le deosebea doar mirosul. Am „explorat” camera până sub pervazul ferestrei. Puțin deasupra dușumelei de lemn treceau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nu să scrii pe sfîntul pămînt, erodăm, rezultatele în asemenea semne, lumina parcurs complet în variabila Onești, departele, obiectele gării, clădirile "Uton", Filiala TMUCB, controlor de bilete, fundal complet detașat turnurile rafinăriei "Rafo", Borzești-Sinestezie: vuiet de garnituri derivate din țiței licărește negru, dezastrul simbolurilor: hic sunt leones! pe sincope tehnice aceasta ar fi Opera, febrilă anatomic, revoluționară social, exponențial schimbată în planul matematic, adică temporal, aspecte ale limitei în pionieratul deplasarea cu mii de tone de traseu fix, trenul, largul insulei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a ramificației secundare pentru un oraș mai important decît ea, Tîrgul Doamnei medieval, locomotiva cenușiu slinos, negrul plin al pămîntului, pe care nu-l mișcă viteza, limita zării suprasolicitate, pentru cealaltă revărsare de lume stele, din fondul tot mai palid licărește ca totdeauna, clipă de meteorit piere la cîteva zeci de metri de sol, tovarășul de 60-70 de ani în lipsă de parteneri de conversație, țin chipul geamului, transferul în duh, gîndește-te că stau în locul tău, de ce te miră că intri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
E seară. Nori pântecoși, greoi, de culoarea ardeziei, ceva mai luminoși către contururile bulbucate, plutesc alene, pe un cer de aur noroios și totuși radiant, creînd un efect de luciu mat. La orizont s-a tras o linie argintie, zimțuită, licărind ca o bijuterie modernă. Sub ea, marea schimbă nuanțe arzătoare, lirice, brun-aurii, săltându-și stropii albi. Aerul e cald. A mai trecut o zi fericită. („Ce naiba ai să faci acolo?“ mă întrebau toți.) Într-un fel domol, ascuns, mă simt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
odaia de zi și bucătăria-sufragerie, ambele aflate în spate, dând către o pajiște înclinată, dominată de priveliștea mării. Dar văd că o iau înainte. Căldura se încinsese. Temperatura se ridicase în timpul după-amiezei la douăzeci și ceva de grade, iar atmosfera licărea încă de arșiță. De pe coasta dealului se zăreau în depărtare promontoriile golfului, scăldate în ceața gălbuie a asfințitului. Imensul bol al mării sclipea într-un albastru foarte palid, pe care jucau miraje argintii și fulgerări de lumină. Tufișurile încărcate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
împlinind golul care le separat de Calea Lactee și umplând tot cerul de stele. Și departe, departe, în acest ocean de aur, stele se desprindeau în tăcere și cădeau și-și împlineau destinul, printre miliardele și miliardele de luminițe aurii care licăreau. Și, cortină după cortină de voal se ridica, iar eu vedeam stele dincolo de stele dincolo de stele ca în magicul „Odeon“ al tinereții mele. Și mai vedeam vastul, catifelatul interior al universului, care-și întorcea încet și dulce înăuntrul în afară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pământului”..!”, murmură Cârțu mai mult pentru sine. După o vreme, tot el se întrebă abia stăpânindu-și îngrijorarea. „... Unde s-o fi dus Căpitanul.. Nu trebuia să-l lăsăm singur... nu trebuia..!” Trecuse și a doua noapte, zorile începuseră să licărească, și, el încă nu se întorsese.. pe Grințieș, la locul unde-l așteptau camarazii. Urmă încă o zi întreagă de așteptare, ca o tortură... Un fel de panică puse stăpânire pe sufletul lor. Dintre toți, Alistar părea altfel.. avea o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în ochi.. nestăpânită.. ...Trecuse demult de miezul nopții... în cea de a treia noapte, și, ei încă nu puseseră geană pe geană. Îngrijorarea creștea în sufletele lor ca un bulgăre de zăpadă rostogolindu-se repede la vale... Zorile începuseră să licărească, pentru a treia oară, și el încă nu se întorsese. „..Nu trebuia să-l lăsăm singur..!”, se învinovățeau ei tot mai direct... Când.. nu se mai așteptau, Baltă.. ca un duh, apăru de după un tufar... Avea o față înfricoșătoare... ceva
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]