796 matches
-
cursivitate Mozart elimină partea de dezvoltare, tipică la forma de sonată, înlocuind-o cu un simplu pasaj de tranziție. Gândindu-se la tragedia care urmează, Mozart încheie uvertura în nuanță de piano, renunțând la contribuția suflătorilor. Este cale lungă de la liedurile tinereții lui Strauss, melodice și strălucitoare, până la aceste extraordinare patru lieduri, cântecul de lebădă al unui înțelept, un artist rafinat, care îmbracă muzica poeziilor într-o orchestrație de o rară măiestrie. Sunt trei lieduri după poezii ale lui Hermann Hesse
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/93485_a_94777]
-
înlocuind-o cu un simplu pasaj de tranziție. Gândindu-se la tragedia care urmează, Mozart încheie uvertura în nuanță de piano, renunțând la contribuția suflătorilor. Este cale lungă de la liedurile tinereții lui Strauss, melodice și strălucitoare, până la aceste extraordinare patru lieduri, cântecul de lebădă al unui înțelept, un artist rafinat, care îmbracă muzica poeziilor într-o orchestrație de o rară măiestrie. Sunt trei lieduri după poezii ale lui Hermann Hesse: Primăvara, Septembrie și La culcare, iar ultimul lied este după poezia
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/93485_a_94777]
-
contribuția suflătorilor. Este cale lungă de la liedurile tinereții lui Strauss, melodice și strălucitoare, până la aceste extraordinare patru lieduri, cântecul de lebădă al unui înțelept, un artist rafinat, care îmbracă muzica poeziilor într-o orchestrație de o rară măiestrie. Sunt trei lieduri după poezii ale lui Hermann Hesse: Primăvara, Septembrie și La culcare, iar ultimul lied este după poezia lui Joseph von Eichendorff: În strălucirea purpurie a amurgului. Cel care are meritul de a le fi înmănunchiat într-o singură lucrare, care
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/93485_a_94777]
-
aceste extraordinare patru lieduri, cântecul de lebădă al unui înțelept, un artist rafinat, care îmbracă muzica poeziilor într-o orchestrație de o rară măiestrie. Sunt trei lieduri după poezii ale lui Hermann Hesse: Primăvara, Septembrie și La culcare, iar ultimul lied este după poezia lui Joseph von Eichendorff: În strălucirea purpurie a amurgului. Cel care are meritul de a le fi înmănunchiat într-o singură lucrare, care a pus și titlul: Ultimele patru lieduri, era un foarte bun prieten al lui
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/93485_a_94777]
-
Primăvara, Septembrie și La culcare, iar ultimul lied este după poezia lui Joseph von Eichendorff: În strălucirea purpurie a amurgului. Cel care are meritul de a le fi înmănunchiat într-o singură lucrare, care a pus și titlul: Ultimele patru lieduri, era un foarte bun prieten al lui Strauss, Ernst Roth, șef editor la Boosey & Hawkes, o celebră editură de note muzicale. Cuvintele de prezentare ale fiecărui lied ar fi prea sărace față de ceea ce poate face audiția unei astfel de îngemănări
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/93485_a_94777]
-
fi înmănunchiat într-o singură lucrare, care a pus și titlul: Ultimele patru lieduri, era un foarte bun prieten al lui Strauss, Ernst Roth, șef editor la Boosey & Hawkes, o celebră editură de note muzicale. Cuvintele de prezentare ale fiecărui lied ar fi prea sărace față de ceea ce poate face audiția unei astfel de îngemănări măiastre dintre muzică și poezie. Se poate spune că sunt ultimele licăriri postromantice din muzica unui mare compozitor. A compus liedurile în 1948, un an înainte de a
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/93485_a_94777]
-
muzicale. Cuvintele de prezentare ale fiecărui lied ar fi prea sărace față de ceea ce poate face audiția unei astfel de îngemănări măiastre dintre muzică și poezie. Se poate spune că sunt ultimele licăriri postromantice din muzica unui mare compozitor. A compus liedurile în 1948, un an înainte de a muri (septembrie 1949). Solistă va fi soprana Sorina Silvia Munteanu. Concertul simfonic se va încheia cu simfonia a VII-a a lui Antonin Dvořak. Simfoniile VII, VIII și IX sunt culmea creației simfonice a
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/93485_a_94777]
-
Armatei din Focșaniul natal, cântând sensibila canțonetă „Mama”. De atunci și până azi, harul, comoara sufletească, s-a reverberat în splendoarea cântecului Mioarei Manea Arvunescu. Nu numai opereta a înflorit în uriașul buchet multicolor al carierei ei, ci și opera, liedul, romanța, canțoneta, muzica religioasă... frumusețea, atractivitatea, conversația cu ea, minunat de agreabilă, respiră puterea unei admirații și iubiri la prima vedere, din partea publicului, apoi glasul ei muzical înrobește pe loc, pentru toată viața, inimile lui! Este primadonă la Teatrul de
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
din Năsăud''.pe care l-a preocupat folclorul din zona de origine a părinților și a bunicilor săi, dar și din Maramureș și Bihor.. Vasta creație a maestrului cuprinde : Opere, Balete, Tablouri coregrafice, Lucrări simfonice, Muzică de cameră 50 de lieduri, circa 200 de piese corale, poeme corale, muzică de scenă, muzică pentru teatru de păpuși, muzică religioasă, lucrări didactice și științifice. S-a stins din viață la 13 august 2007 în vîrstă de 85 de ani și a fost înmormântat
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
la șezători literare, bucurându-se de o mare faimă. În anul 1899 intră în magistratură colindând cu serviciul prin Râmnicul Sărat, Sinaia, Slănic, Constanța, Iași, Cluj, Oradea, Chișinău, Buftea, Timișoara, Brașov, București. Cu doi ani, înainte de a muri, scie un „Lied” în maniera lui Heine, mărturisind constanța artei poetice: „Îmi place lacrima tăcută Ce-ngroapă-n ea durerea mută, Și care-ascunde-ntr-însa taine Precum un lied de Henric Heine!” Moare la 30 noiembrie 1934, elogiat de mai toate ziarele vremii. La 60
CINCINAT PAVELESCU-EPIGRAMIST de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364031_a_365360]
-
Iași, Cluj, Oradea, Chișinău, Buftea, Timișoara, Brașov, București. Cu doi ani, înainte de a muri, scie un „Lied” în maniera lui Heine, mărturisind constanța artei poetice: „Îmi place lacrima tăcută Ce-ngroapă-n ea durerea mută, Și care-ascunde-ntr-însa taine Precum un lied de Henric Heine!” Moare la 30 noiembrie 1934, elogiat de mai toate ziarele vremii. La 60 de ani este sătbătorit și decorat, elogiat de Octavian Goga, Ion Minulescu, Corneliu Moldovan și alții. La moartea lui, Elena Văcărescu îi dedică un
CINCINAT PAVELESCU-EPIGRAMIST de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364031_a_365360]
-
văzând ce sunt” George Călinescu arată că Cincinat „ a continuat într-un spirit mai boem pe Alecsandri în poezia de album”. Nu vom analiza poezia lui deoarece este pusă în umbră de un Minulescu sau Goga. Unele romanțe, magrigaluri sau lieduri au fost puse pe muzică, cântate și fredonate de contemporani. Epigramele l-au făcut celebru pe Cincinat Pavelescu. Ele sunt adresate mai mult unor nume care astăzi nu ne mai spun nimic. Și totuși unele dintre ele păstrează întreaga vervă
CINCINAT PAVELESCU-EPIGRAMIST de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364031_a_365360]
-
cel intitulat „Coșmar” în care, atmosfera unei furtuni îl face pe poet să se creadă în altă lume. Ritmul, măsura, cadența, muzicalitatea din poezia cu formă fixă, ar fi putut face din Mihai Baicu, un sonetist clasic, un autor de lied-uri, rondeluri sau de romanțe, în orice caz, un poet romantic care încearcă să-și însușească modalitățile de expresie ale poeziei clasice. În poezia: „Nu-i drept! - primind un avertisment, poetul își face un lung rechizitoriu, trecând în revistă tot
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
poezie exclamativă și interogativă, a întrebărilor existențiale, o poezie care dă de gândit, într-un câmp al percepțiilor metafizice. Unele întrebări sunt chiar retorice, gen: Cu ce-am greșit? Uneori, versurile par lipsite de muzicalitatea, de eufonia din sonete și lieduri. O oarecare sensibilitate și gingășie străbate poemele acestea. Nici vorbă de trivialitatea după care se dau în vânt autorii de azi. Poezia e serioasă, meditativă, reflexivă, dinamică, de mule ori chiar interactivă, revendicând o reacție din partea cititorului. Este mai mult
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
depozite de suflet, scrise cu inimă curată, ne conferă muzicalitate și confortul unor trăiri proprii. Ele mustesc de frumuseți simple și de bucurie de viață. Ca să le înțelegi mai bine conținutul, trebuie să asculți melodia lor interioară ca pe niște lieduri. Sunt poezii ca florile, dimineața cu lacrimi de rouă, la amiază cu corolele deschise ca să primească lumina zilei și seara răspândind miresme și o desăvârșită liniște și împăcare binecuvântată. Dintr-un asemenea univers au luat naștere multe poezii în care
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
suspin de ne-ntâmplare, În nopți cu stele mute din dorul nost’ durut Plătim impozit zilnic pe-abis de resemnare. De norii își strecoară stihiile de sare Și umbre colorează zenitul dintre noi, De ei nu-ți fie teamă, un lied de alinare, Iubirii voi jertfi, cântând pentru-amândoi! Răniți ne despărțim și ne-mpăcam naiv, Ne-ncercănăm voit și-aprindem felinare, Sub cruce de regrete, iubim definitiv, Iertând nevinovate vâltori de-nlăcrimare. Ne alungam stângaci, apoi ne regăsim, Însângerați de-o boală
REFREN ÎMPĂTIMIT de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350123_a_351452]
-
colț de memorie, Nici în pământ îngropat Nici prefăcut în cenușă Ori păstrat într-o amforă de lut, Pe-un raft prăfuit și slut Piatră de râu să mă prefac Valurilor să le fiu pe plac Sirenele să-mi cânte lieduri de Verdi, Pescărușii să-mi recite Sonete de Shakespeare, Iar apele repezi să-mi spele fața Cu șuvoaie de mărgele, ca gheața, Alte pietre să-mi ție tovărășie Și așa să trăiesc pe vecie Visul acesta Ce-ar putea oare
POEZII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365870_a_367199]
-
pregătiți pentru a străbate oceanul lumesc, cu veșnicia drept cunună, spre țărmul abia întrezărit de la celălalt capăt. Visul, în viziunea poetei, simbolizează viața însăși. Tonul elegiac din poezia „Început de iarnă” - prefigurează vârstele scurse pe nesimțite. Poemul are nostalgia unui lied, muzicalitatea și incantația sonetului și un aer de plăcută oboseală lirică. Ori, mai degrabă, ritmul rapsodiilor coșbuciene ori topîrceniene. Până și culorile amuțesc în tristă resemnare. Brodat în fulgi - anotimpul devine „Alb al albului solie, lacrimă neîntinată” (Început de iarnă
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
ori topîrceniene. Până și culorile amuțesc în tristă resemnare. Brodat în fulgi - anotimpul devine „Alb al albului solie, lacrimă neîntinată” (Început de iarnă). Un cântec nostalgic îngânat de clavir, un refren colbuit din nestinsele anotimpuri, acorduri line, eufonii fără cusur, lied, baladă sau doină transpuse modern, dezmierdare, alint, în versuri suave care te ating și te mângâie. Seamănă cu „vraja visului de-o noapte” - cum recunoaște autoarea, sau poate, mici „scântei de vis”. Corzile inimii tale reverberează. Se întorc în ecou
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
Azi ți-am scris un poem, dar de vină-s (tot) eu, căci dincolo de mine, n-am reușit să fac o encefalogramă trupului firav al dragostei. Stând aici, cu tine, voi cânta în si bemol cuibărit într-un vis, un lied despre o viață de nomad, o întâlnire la cel mai înalt nivel (Liveni - vale). Ca avertizare, printr-un joc din semne, îți trimit un gând de mărțișor și câteva micropoeme, rostite ca un ecou din muntele geamăn. Mi-e foame
NU MAI ESTE UN JOC SAU ”PARCURGEREA DRUMULUI DE LA INOCENTUL JOC LA MATURITATEA POETICĂ” PREFAŢĂ DE GHEORGHE A. STROIA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365138_a_366467]
-
lăcaș de-nchinare sanctuarul ne-închis cordială ți-e poarta și inima țintă pui și somnul deoparte ațintită ți-e clipă cu vegherea cea trează în fecioară Preschimbi tot uleiul clepsidrei ce îl torni în sublim laolaltă esențe le Preschimbi în lied sfânt tu nu-ți vinzi nemurirea pe clipe de-argint chiar și lumea se pleacă când cu gând te închini și-n fecioară-nțeleaptă preacurând te Preschimbi... Foto tehnica - Art Colaj Media - realizat de autor din imagini combinate artistic - sursa
PRESCHIMBAREA ÎNTREITĂ de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366159_a_367488]
-
aflăm cât suntem de vulnerabili. Iată că un nou născut vine pe lume, ” De ce plâng fluturii în Fa minor” , un nume alarmant de albastru. Deschideți porțile cerului și o să auziți un cor de îngeri cum își întinde aripile pe un lied de Eleonora Stamate. Mai sus, câteva trepte, poeții adună veșnicie cu veșnicie să le pună la primăvară sub brazdă. De aici pornesc toate razele sfinte ale Crăciunului și ale Paștelui spre inimile blagoslovite de Dumnezeu. Deschideți porțile singurătății voastre și
UN FLUTURE, O CARTE, O POETĂ ... SAU DE CE PLÂNG FLUTURII ÎN FA MINOR DE ELEONORA STAMATE (ED. ARMONII CULTURALE, 2013) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351928_a_353257]
-
poezie, a îndrăgostiților de Eminescu. Luceafărului poeziei românești, Mihai Eminescu, a fost sărbătorit la Ateneul Român de „Liga Culturală a Românilor de Pretutindeni”, unde și-a dat concursul soprana de coluratură Rodica Anghelescu care a cântat cu atâta dăruire sufletească liedul „Rugăciune” pe versuri Mihai Eminescu, muzica Eugen Cuteanu și „Ave Maria” de Franz Schubert, alături de prietenul și dragul meu gorjan, maestrul Gheorghe Zamfir, un adevărat PAN al naiului inițiatic, ambasadorul incontestabil al muzicii românești pe care a făcut-o cunoscută
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352357_a_353686]
-
iar Locul I i-a fost acordat artistei RODICA ANGHELESCU de la Ansamblul Ciocârlia al MAI-ului, fiind aplaudată la scenă deschisă pentru prestația avută, demonstrând că-i o artistă completă: interpretă de muzică populară și clasică (de operă și operetă, lieduri, prelucrări folclorice), grațioasă, voce studiată, timbru plăcut, mișcare scenică de adevărată stea a noii generații a muzicii românești. Locul II a fost ocupat de către RAISA BÂRNAZ, iar Locul III de INA CRISTEA. Premiul „Voce cu parfum de Crizantemă”, acordat, ca
CU RAZA OCHILOR ŢI-AM SCRIS PE STELE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351702_a_353031]
-
gândul căutâdu-ți azi odihna. Umbre reci alung din juru-mi și pe jar de clipă dulce Te cufund în ochii-mi tandri, ruga, poate, te-o aduce Într-un leagăn de visare pe-un tăpșan al nesfârșirii Să ne cânte-un lied vioara săvârșind versul iubirii Și-ntr-o limpezime sacră, cotropiți de-atâtea doruri, Să scăpăm de-ncătușare și tristeți, în dulci fioruri. Gurii tale să-i fiu roabă, brațului să-i fiu alintul În nepământești dorințe, tâmplelor-lucind argintul- Să le dăruim
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]