1,353 matches
-
tendoanelor) și lamelar (se găsește în constituția corneei, a firului de păr și a nervilor). Ligamentele articulare sunt benzi fibroase care se inseră pe oasele ce se articulează între ele, contribuind la menținerea contactului dintre suprafețele articulare [106]. Se deosebesc ligamente intracapsulare și ligamente extracapsulare. Proprietățile fizice ale tuturor țesuturilor de legătură, precum ligamentele, sunt clasificate în două categorii generale: materiale și structurale. Din punct de vedere material, ligamentele se împart în: -ligamente capsulare; -ligamente tendinoase, rezultate prin transformarea unor tendoane
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
se găsește în constituția corneei, a firului de păr și a nervilor). Ligamentele articulare sunt benzi fibroase care se inseră pe oasele ce se articulează între ele, contribuind la menținerea contactului dintre suprafețele articulare [106]. Se deosebesc ligamente intracapsulare și ligamente extracapsulare. Proprietățile fizice ale tuturor țesuturilor de legătură, precum ligamentele, sunt clasificate în două categorii generale: materiale și structurale. Din punct de vedere material, ligamentele se împart în: -ligamente capsulare; -ligamente tendinoase, rezultate prin transformarea unor tendoane (exemplu, ligamentul patelar
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
a nervilor). Ligamentele articulare sunt benzi fibroase care se inseră pe oasele ce se articulează între ele, contribuind la menținerea contactului dintre suprafețele articulare [106]. Se deosebesc ligamente intracapsulare și ligamente extracapsulare. Proprietățile fizice ale tuturor țesuturilor de legătură, precum ligamentele, sunt clasificate în două categorii generale: materiale și structurale. Din punct de vedere material, ligamentele se împart în: -ligamente capsulare; -ligamente tendinoase, rezultate prin transformarea unor tendoane (exemplu, ligamentul patelar al genunchiului); -ligamente musculare, care provin prin atrofierea unor fascicule
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
între ele, contribuind la menținerea contactului dintre suprafețele articulare [106]. Se deosebesc ligamente intracapsulare și ligamente extracapsulare. Proprietățile fizice ale tuturor țesuturilor de legătură, precum ligamentele, sunt clasificate în două categorii generale: materiale și structurale. Din punct de vedere material, ligamentele se împart în: -ligamente capsulare; -ligamente tendinoase, rezultate prin transformarea unor tendoane (exemplu, ligamentul patelar al genunchiului); -ligamente musculare, care provin prin atrofierea unor fascicule musculare; -ligamente fibrozate. Din punct de vedere structural, toate ligamentele sunt rezistente și inextensibile. În
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
și ligamente extracapsulare. Proprietățile fizice ale tuturor țesuturilor de legătură, precum ligamentele, sunt clasificate în două categorii generale: materiale și structurale. Din punct de vedere material, ligamentele se împart în: -ligamente capsulare; -ligamente tendinoase, rezultate prin transformarea unor tendoane (exemplu, ligamentul patelar al genunchiului); -ligamente musculare, care provin prin atrofierea unor fascicule musculare; -ligamente fibrozate. Din punct de vedere structural, toate ligamentele sunt rezistente și inextensibile. În același timp, ele sunt suficient de flexibile încât să nu împiedice executarea mișcărilor fiziologice
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
Din punct de vedere material, ligamentele se împart în: -ligamente capsulare; -ligamente tendinoase, rezultate prin transformarea unor tendoane (exemplu, ligamentul patelar al genunchiului); -ligamente musculare, care provin prin atrofierea unor fascicule musculare; -ligamente fibrozate. Din punct de vedere structural, toate ligamentele sunt rezistente și inextensibile. În același timp, ele sunt suficient de flexibile încât să nu împiedice executarea mișcărilor fiziologice. Rigiditatea ligamentelor variază neliniar cu forța, așa cum se observă în figura 2.10 [152, 153]. Această comportare neliniară forță - deformație face
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
al genunchiului); -ligamente musculare, care provin prin atrofierea unor fascicule musculare; -ligamente fibrozate. Din punct de vedere structural, toate ligamentele sunt rezistente și inextensibile. În același timp, ele sunt suficient de flexibile încât să nu împiedice executarea mișcărilor fiziologice. Rigiditatea ligamentelor variază neliniar cu forța, așa cum se observă în figura 2.10 [152, 153]. Această comportare neliniară forță - deformație face ca ligamentele să permită deformații inițiale cu rezistență minimă. La forțe ridicate, ligamentele devin rigide, opunând o mai mare rezistență la
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
rezistente și inextensibile. În același timp, ele sunt suficient de flexibile încât să nu împiedice executarea mișcărilor fiziologice. Rigiditatea ligamentelor variază neliniar cu forța, așa cum se observă în figura 2.10 [152, 153]. Această comportare neliniară forță - deformație face ca ligamentele să permită deformații inițiale cu rezistență minimă. La forțe ridicate, ligamentele devin rigide, opunând o mai mare rezistență la creșterea deformațiilor. Comportarea neliniară a caracteristicii forță-deformație este explicată de două motive: aplatizarea ondulațiilor fibrelor de colagen și distribuția neomogenă a
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
încât să nu împiedice executarea mișcărilor fiziologice. Rigiditatea ligamentelor variază neliniar cu forța, așa cum se observă în figura 2.10 [152, 153]. Această comportare neliniară forță - deformație face ca ligamentele să permită deformații inițiale cu rezistență minimă. La forțe ridicate, ligamentele devin rigide, opunând o mai mare rezistență la creșterea deformațiilor. Comportarea neliniară a caracteristicii forță-deformație este explicată de două motive: aplatizarea ondulațiilor fibrelor de colagen și distribuția neomogenă a fibrelor în țesutul ligamentar. Ca și alte țesuturi de legătură, ligamentul
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
ligamentele devin rigide, opunând o mai mare rezistență la creșterea deformațiilor. Comportarea neliniară a caracteristicii forță-deformație este explicată de două motive: aplatizarea ondulațiilor fibrelor de colagen și distribuția neomogenă a fibrelor în țesutul ligamentar. Ca și alte țesuturi de legătură, ligamentul prezintă o forță de relaxare și fluaj. Când un ligament este supus unei deformații, o dată sau repetat într-o succesiune ciclică, forța din ligament scade într-un mod anticipat, așa cum se observă în figura 2.11. Această scădere anticipată de
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
deformațiilor. Comportarea neliniară a caracteristicii forță-deformație este explicată de două motive: aplatizarea ondulațiilor fibrelor de colagen și distribuția neomogenă a fibrelor în țesutul ligamentar. Ca și alte țesuturi de legătură, ligamentul prezintă o forță de relaxare și fluaj. Când un ligament este supus unei deformații, o dată sau repetat într-o succesiune ciclică, forța din ligament scade într-un mod anticipat, așa cum se observă în figura 2.11. Această scădere anticipată de forță se numește forță de relaxare și este rezultatul răspunsului
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
de colagen și distribuția neomogenă a fibrelor în țesutul ligamentar. Ca și alte țesuturi de legătură, ligamentul prezintă o forță de relaxare și fluaj. Când un ligament este supus unei deformații, o dată sau repetat într-o succesiune ciclică, forța din ligament scade într-un mod anticipat, așa cum se observă în figura 2.11. Această scădere anticipată de forță se numește forță de relaxare și este rezultatul răspunsului componentei vâscoase a ligamentului la forța aplicată. Forța scade repede imediat după înlăturarea încărcării
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
deformații, o dată sau repetat într-o succesiune ciclică, forța din ligament scade într-un mod anticipat, așa cum se observă în figura 2.11. Această scădere anticipată de forță se numește forță de relaxare și este rezultatul răspunsului componentei vâscoase a ligamentului la forța aplicată. Forța scade repede imediat după înlăturarea încărcării, după care continuă să scadă, neliniar, până este obținută o valoare stabilă a sa, aceasta fiind componenta elastică a forței. Fluajul este o comportare asemănătoare celei de mai înainte, la
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
aplicată. Forța scade repede imediat după înlăturarea încărcării, după care continuă să scadă, neliniar, până este obținută o valoare stabilă a sa, aceasta fiind componenta elastică a forței. Fluajul este o comportare asemănătoare celei de mai înainte, la care însă ligamentul este supus solicitării unei forțe constante, așa cum se poate vedea în figura 2.12. Pentru determinarea forțelor din ligamente, implicit a forțelor limită care conduc la rupere, se pornește de la modelul fizic al ligamentului. Astfel, cel mai simplu model este
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
stabilă a sa, aceasta fiind componenta elastică a forței. Fluajul este o comportare asemănătoare celei de mai înainte, la care însă ligamentul este supus solicitării unei forțe constante, așa cum se poate vedea în figura 2.12. Pentru determinarea forțelor din ligamente, implicit a forțelor limită care conduc la rupere, se pornește de la modelul fizic al ligamentului. Astfel, cel mai simplu model este cel al unui arc elastic având caracteristica liniară [10, 14, 134, 137, 140]. Studiile experimentale au demonstrat comportamentul neliniar
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
de mai înainte, la care însă ligamentul este supus solicitării unei forțe constante, așa cum se poate vedea în figura 2.12. Pentru determinarea forțelor din ligamente, implicit a forțelor limită care conduc la rupere, se pornește de la modelul fizic al ligamentului. Astfel, cel mai simplu model este cel al unui arc elastic având caracteristica liniară [10, 14, 134, 137, 140]. Studiile experimentale au demonstrat comportamentul neliniar al forței din ligament funcție de alungirea acestuia, apropiat răspunsului mecanic al unui material vâscoelastic. În
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
limită care conduc la rupere, se pornește de la modelul fizic al ligamentului. Astfel, cel mai simplu model este cel al unui arc elastic având caracteristica liniară [10, 14, 134, 137, 140]. Studiile experimentale au demonstrat comportamentul neliniar al forței din ligament funcție de alungirea acestuia, apropiat răspunsului mecanic al unui material vâscoelastic. În teoria vâscoelasticității, legătura dintre forță și deformația dintr-un material se realizează prin intermediul funcției de relaxare R(t) a materialului analizat, unde „t” este timpul de relaxare. Funcția de
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
2) Un model fizic al unui material vâscoelastic liniar poate fi reprezentat de o combinație de arcuri și amortizori care descriu proprietățile elastice și respectiv vâscoase ale materialului; un astfel de model este prezentat în figura 2.13. Pentru modelul ligamentului din figura 2.13 se poate determina funcția de relaxare a materialului de forma: , (2.3) unde x reprezintă deplasarea (deformația longitudinală) materialului sub acțiunea unei forțe, iar k și η reprezintă constantele elastice și respectiv de amortizare ale materialului
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
calculator. Deși pentru majoritatea materialelor biologice este de asteaptat o comportare liniară la deformări mici (sub 2 - 3 % din lungimea sa), materialele biologice tipice prezintă prezintă o evoluție non-liniară la forțe mai mari. Au fost formulate multe modele vâscoelastice pentru ligamentele piciorului dar teoria vâscoelasticității quasi-liniare a lui Fung este, probabil, cea mai răspândită datorită simplicității sale. Teoria lui Fung [57] pleacă de la premisa că răspunsul unui material poate fi separat în componente dependente de forța și de timp [58]. Fung
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
T(ε) este denumită funcția de răspuns elastic instantaneu, care poate fi neliniară. În mod practic, funcțiile G(t) și T(ε) se obțin cu ajutorul curbelor datelor experimentale. Liniaritatea materialului poate fi evaluată, aceasta reprezentând funcția elastică a nivelelor forței ligamentului. Un grad mare de neliniaritate a funcției elastice indică faptul că modelul liniar nu este adecvat. Un material ce va fi considerat vâscoelastic liniar trebuie să prezinte nu numai liniaritate în domeniul spațial, dar trebuie să aibă o funcție de relaxare
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
relaxare redusă, G(t) și de răspuns elastic instantaneu, T(ε), Funk [58] prezintă următoarele relații de calcul: , (2.5) respectiv, , (2.6), unde valorile coeficienților din expresiile (2.5) și (2.6) sunt date în tabelul 2.2, funcție de ligamentul gleznei considerat. Aceste valori au fost determinate din considerente experimentale, prin interpolarea curbelor obținute cu datele experimentale. Ligamentele pe care s-au efectuat testările, așa cum se prezintă în [58], au provenit de la trei gambe, obținute de la donatori bărbați de vârste
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
2.5) respectiv, , (2.6), unde valorile coeficienților din expresiile (2.5) și (2.6) sunt date în tabelul 2.2, funcție de ligamentul gleznei considerat. Aceste valori au fost determinate din considerente experimentale, prin interpolarea curbelor obținute cu datele experimentale. Ligamentele pe care s-au efectuat testările, așa cum se prezintă în [58], au provenit de la trei gambe, obținute de la donatori bărbați de vârste de 45, 47 și respectiv 58 de ani. Nici unul dintre indivizi nu avea antecedente de boli articulare sau
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
85 [kg], caracteristici ce corespund la aproape 50% dintre bărbați. Lungimea piciorului celorlalti doi donatori era de 260 [mm] și 275 [mm], deasemenea comparabilă cu lungimea piciorului a 50% dintre bărbați, adică de 269 [mm]. Forțele critice de rupere corespunzătoare ligamentelor de mai sus au valori diferite în literatura de specialitate, diferența fiind explicabilă prin vârsta, talia și sexul subiecților. În tabelul 2.3 sunt prezentate valorile forței critice comparativ din literatura de specialitate. Testarea ligamentelor izolate este dificilă datorită rapoartelor
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
Forțele critice de rupere corespunzătoare ligamentelor de mai sus au valori diferite în literatura de specialitate, diferența fiind explicabilă prin vârsta, talia și sexul subiecților. În tabelul 2.3 sunt prezentate valorile forței critice comparativ din literatura de specialitate. Testarea ligamentelor izolate este dificilă datorită rapoartelor diferite lungime/lățime ale diverselor ligamente, precum și datorită posibilităților reduse de fixare a capetelor acestora. Prinderea capetelor libere în cleme produce efecte secundare și, cel mai adesea, rezultă concentrări de tensiune în locul de strângere ce
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
diferite în literatura de specialitate, diferența fiind explicabilă prin vârsta, talia și sexul subiecților. În tabelul 2.3 sunt prezentate valorile forței critice comparativ din literatura de specialitate. Testarea ligamentelor izolate este dificilă datorită rapoartelor diferite lungime/lățime ale diverselor ligamente, precum și datorită posibilităților reduse de fixare a capetelor acestora. Prinderea capetelor libere în cleme produce efecte secundare și, cel mai adesea, rezultă concentrări de tensiune în locul de strângere ce pot distruge țesutul și pot contribui la ruperea prematură sau la
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]