3,302 matches
-
aceste experiențe. El descrie câteva cazuri de bolnavi cu infecții cronice, pe căi biliare, care dezvoltă în evoluție o disclazie plasmocitară, cu depunere de amilolid și prezență de proteinurie Bence-Jones. 4.12. ALTE TIPURI DE RETICULOZE ALEUCEMICE 4.12.1 Limfomul giganto-folicular (limfom folicular, limfom, limfoblastom macrofolicular, limfom malign de tip folicular, boală Brill-Symmers) - este sindrom caracterizat din punct de vedere histopatologic prin apariția de foliculi limfatici giganți. Boala poate avea un caracter localizat sau generalizat. Unii autori susțin natura neoplazică
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
El descrie câteva cazuri de bolnavi cu infecții cronice, pe căi biliare, care dezvoltă în evoluție o disclazie plasmocitară, cu depunere de amilolid și prezență de proteinurie Bence-Jones. 4.12. ALTE TIPURI DE RETICULOZE ALEUCEMICE 4.12.1 Limfomul giganto-folicular (limfom folicular, limfom, limfoblastom macrofolicular, limfom malign de tip folicular, boală Brill-Symmers) - este sindrom caracterizat din punct de vedere histopatologic prin apariția de foliculi limfatici giganți. Boala poate avea un caracter localizat sau generalizat. Unii autori susțin natura neoplazică a acestei
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
câteva cazuri de bolnavi cu infecții cronice, pe căi biliare, care dezvoltă în evoluție o disclazie plasmocitară, cu depunere de amilolid și prezență de proteinurie Bence-Jones. 4.12. ALTE TIPURI DE RETICULOZE ALEUCEMICE 4.12.1 Limfomul giganto-folicular (limfom folicular, limfom, limfoblastom macrofolicular, limfom malign de tip folicular, boală Brill-Symmers) - este sindrom caracterizat din punct de vedere histopatologic prin apariția de foliculi limfatici giganți. Boala poate avea un caracter localizat sau generalizat. Unii autori susțin natura neoplazică a acestei boli cu
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
bolnavi cu infecții cronice, pe căi biliare, care dezvoltă în evoluție o disclazie plasmocitară, cu depunere de amilolid și prezență de proteinurie Bence-Jones. 4.12. ALTE TIPURI DE RETICULOZE ALEUCEMICE 4.12.1 Limfomul giganto-folicular (limfom folicular, limfom, limfoblastom macrofolicular, limfom malign de tip folicular, boală Brill-Symmers) - este sindrom caracterizat din punct de vedere histopatologic prin apariția de foliculi limfatici giganți. Boala poate avea un caracter localizat sau generalizat. Unii autori susțin natura neoplazică a acestei boli cu caracter mai mult
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
puțin malign. Alții cred că boala evoluează în două etape: prima de lungă durată, cu caracter inflamator, determină o serie de factori toxici, umorali sau infecțioși; cea de-a doua fază prezintă un caracter net tumoral. Având în vedere că, limfomul giganto-folicular nu prezintă decât un tablou histologic care poate fi întâlnit în cazul unor boli imune, în fazele incipiente ale unor limfopatii maligne, cât și, ca manifestare fără legătură, cel puțin până în prezent, se vrea un factor bine stabilit, considerăm
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
zile. Examenele de laborator curente (sângele periferic, medulogramă) nu prezintă date caracteristice. În general modificările apar numai în stadiile tardive, sub forma unor anemii de tip hipocrom. Singurul examen care permite stabilirea diagnosticului este biopsia ganglionară. 4.12.2 Limfosarcomul (limfom malign primitiv, limfoblastom malign, limfadenomul malign, limfocitom malign, limfosarcomul Virchow) - este o neoplazie a țesutului limfoid, care interesează numai o parte a acestui țesut, cu caracter local sau difuz sistemic - limfosarcomatoza Rundrat. În regiuni din Africa există o mare frecvență
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
de nefumători și este independent de sex. Fumatul constituie un factor de risc în apariŃia mai multor tipuri de cancer: bronhopulmonar, al cavităŃii bucale, faringian, laringian, esofagian, renal, pancreatic, gastric, de vezică urinară, de piele, hepatic, precum și a leucemiilor și limfoamelor. Riscul de a dezvolta o neoplazie este direct proporŃional cu numărul de Ńigări fumate pe zi, cu durata fumatului și cu conŃinutul în gudron și nicotină al acestora. Statistic, cancerul reprezintă atât la nivel mondial, cât și în Ńara noastră
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
cardiovascular prin apariŃia tulburărilor de repolarizare și aritmiilor, studiile pe animale de laborator arătând o creștere a frecvenŃei apariŃiei extrasistolelor și a tahicardiei ventriculare. Studii publicate recent au arătat asocierea expunerii la benzen cu leucemia acută mieloidă, sindroame mielodisplazice și limfoame, prin toxicitatea acestui compus asupra celulelor stem hematopoietice (27Ă. 2.5. Hidrocarburile policiclice aromatice Hidrocarburile policiclice aromatice prezente în fumul de Ńigară includ: heterociclinele, aminele aromatice heterociclice și compușii nitro, toŃi acești compuși fiind dovediŃi a avea acŃiune carcinogenă și
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
cu numărul de Ńigări fumate. În plus, cadmiul atinge niveluri crescute în laptele mamelor fumătoare (270). Tutunul conŃine numeroși factori carcinogeni cunoscuŃi, care traversează cu ușurinŃă bariera transplacentară, sporind riscul de apariŃie a cancerului la copii. Cancerul cerebral, leucemiile și limfoamele la copii s-au dovedit corelate cu fumatul matern. Comportamentul copiilor proveniŃi din mame fumătoare prezintă diferite tulburări: agresivitate, hiperactivitate, impulsivitate, depresie, anxietate și tendinŃă la izolare. 3.11.2. Efectele fumatului asupra fertilităŃii Există multiple dovezi privind efectul negativ
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de masă corporală ridicat (321, 322). Riscul de cancer penian este dublu la pacienŃii fumători a mai mult de 10 Ńigări pe zi și triplu la subiecŃii fumători a mai mult de 45 pachete-an (323). 3.13.8. Leucemiile și limfoamele Există multiple studii care au demonstrat asocierea dintre fumat și leucemii sau limfoame, atât la adulŃi, cât și la copii. Un studiu incluzând 17500 bărbaŃi de rasă albă, urmăriŃi pe o perioadă de 20 de ani, a comparat incidenŃa leucemiilor
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
pacienŃii fumători a mai mult de 10 Ńigări pe zi și triplu la subiecŃii fumători a mai mult de 45 pachete-an (323). 3.13.8. Leucemiile și limfoamele Există multiple studii care au demonstrat asocierea dintre fumat și leucemii sau limfoame, atât la adulŃi, cât și la copii. Un studiu incluzând 17500 bărbaŃi de rasă albă, urmăriŃi pe o perioadă de 20 de ani, a comparat incidenŃa leucemiilor și limfoamelor la fumători și nefumători, demonstrând un risc crescut de dezvoltare a
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
multiple studii care au demonstrat asocierea dintre fumat și leucemii sau limfoame, atât la adulŃi, cât și la copii. Un studiu incluzând 17500 bărbaŃi de rasă albă, urmăriŃi pe o perioadă de 20 de ani, a comparat incidenŃa leucemiilor și limfoamelor la fumători și nefumători, demonstrând un risc crescut de dezvoltare a leucemiei limfoblastice la fumători comparativ cu nefumătorii (324). Un studiu desfășurat în Norvegia care a inclus 26000 subiecŃi aparŃinând ambelor sexe a identificat asocieri cu multiple neoplazii, dar nu
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
demonstrând un risc crescut de dezvoltare a leucemiei limfoblastice la fumători comparativ cu nefumătorii (324). Un studiu desfășurat în Norvegia care a inclus 26000 subiecŃi aparŃinând ambelor sexe a identificat asocieri cu multiple neoplazii, dar nu și cu leucemii și limfoame (325). S-au stabilit relaŃii neașteptate ale cancerelor la copii, nu numai în relaŃie cu fumatul la mame în perioada sarcinii, ci și cu statusul de fumător al tatălui anteconcepŃie (326). Astfel un studiu publicat de Li și colaboratorii a
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
și colaboratorii a arătat un risc crescut de a dezvolta neoplazii la copii cu vârsta sub 5 ani ai căror taŃi erau fumători anteconcepŃie (mai mult de 5 pachete-an). S-au demonstrat asocieri cu leucemiile acute limfoblastice, leucemiile acute mieloide, limfoamele non Hodgkin, precum și cu tumorile cerebrale (327). Rezultatele acestor studii sunt în acord cu observaŃiile unor cercetări similare care au arătat că sugarii cu mame fumătoare, cu prematuritate, dezvoltă tumori cerebrale și leucemii acute (328). Aceste tumori sunt probabil, consecinŃa
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
cu 2 excepții: tumorile hipofizare și meningioamele. În cazul meningioamelor, raportul dintre cazurile apărute la femei și cele apărute la barbati este ~ 2/1 ! Tumorile cerebrale pot avea localizări multiple sau unice. Cu localizări multiple pe primul loc se situează limfomul (în 50% din cazuri are localizare multiplă!) urmat, deși la distanță, de meningiom (în ~ 6,9% din cazuri are localizare multiplă!). În cazurile cu localizări multiple ale meningioamelor se impune a se face diagnosticul diferențial și cu alte boli ce
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
9. TUMORI ALE MENINGELOR 9.1. Tumori meningoteliale 9.1.1. meningiomul 9.1.2. meningiomul malign 9.2. Tumori mesenchimale (nonmeningoteliale) 9.2.1. Hemangiopericitomul 9.2.2. Hemangioblastomul 9.3. Tumori primare melanocitice 10. TUMORI HEMATOPOIETICE 10.1. Limfoamele 10.1.1. Limfom cerebral primar la pacienții cu sistem imunitar relativ indemn 10.1.2. Limfom cerebral primar la pacienții cu SIDA 10.2. Lipomul 11. CHISTURILE și PSEUDOTUMORILE 11.1. Chistul pungii lui RATCHKE 11.2. Chistul epidermoid
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
9.1. Tumori meningoteliale 9.1.1. meningiomul 9.1.2. meningiomul malign 9.2. Tumori mesenchimale (nonmeningoteliale) 9.2.1. Hemangiopericitomul 9.2.2. Hemangioblastomul 9.3. Tumori primare melanocitice 10. TUMORI HEMATOPOIETICE 10.1. Limfoamele 10.1.1. Limfom cerebral primar la pacienții cu sistem imunitar relativ indemn 10.1.2. Limfom cerebral primar la pacienții cu SIDA 10.2. Lipomul 11. CHISTURILE și PSEUDOTUMORILE 11.1. Chistul pungii lui RATCHKE 11.2. Chistul epidermoid 11.3. Chistul dermoid
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
9.2. Tumori mesenchimale (nonmeningoteliale) 9.2.1. Hemangiopericitomul 9.2.2. Hemangioblastomul 9.3. Tumori primare melanocitice 10. TUMORI HEMATOPOIETICE 10.1. Limfoamele 10.1.1. Limfom cerebral primar la pacienții cu sistem imunitar relativ indemn 10.1.2. Limfom cerebral primar la pacienții cu SIDA 10.2. Lipomul 11. CHISTURILE și PSEUDOTUMORILE 11.1. Chistul pungii lui RATCHKE 11.2. Chistul epidermoid 11.3. Chistul dermoid 12. CHISTURILE ÎNVELIȘURILOR CREIERULUI 12.1. Chistul arahnoidian 12.2. Chistul coloid 12
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
de undeva o pneumonie severă și organismul ei nu se lupta cum se cuvine cu ea. Explicația acelei pete din radiografie (și desigur în fișele consultantului încuiate undeva într-un fișet) care arătatu tumori mari în mijlocul pieptului: de fapt un limfom. Cuvântul nu-mi spunea nimic, așa că doctor Gilliam mi-a explicat că era o formă de cancer și părea în acest caz foarte avansat. — Cât de avansat? am spus eu. Adică nu e prea târziu ca să se mai facă ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
externat. Apoi Fiona mi-a fost luată din nou și nu mai puteam face nimic. Am plecat acasă. Nu aveam cărți de medicină, dar dicționarele pe care le folosisem pentru cuvinte încrucișare erau încă pe masă și am căutat cuvântul „limfom“. Nu scria decât „o tumoare cu structura unui ganglion limfatic “. Exprimat în felul acesta, nu suna foarte înfricoșător, dar se părea că aceasta era cauza durerilor de gât și a febrei care durase luni de zile și acesta era motivul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mult în ea. Se frecă la ochi adăugând: Sună de parcă ar fi o companie publică. Încep să vorbesc ca Thomas. — De ce a murit? — De același lucru de care murim toți până la urmă: de un complex de împrejurări. A avut un limfom care putea fi tratat, dar niște oameni au preferat să aranjeze astfel lucrurile încât asta să nu se întâmple. Am avut de gând să vorbesc cu Henry despre asta, cât am fost aici, dar... acum nu mai are rost. Nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
un centru de densitate scăzut, cu necroză cazeoasă. b.Tomografia computerizata cerebrală În tuberculoza SNC se pot evidenția abcese multiloculate, lărgirea cisternelor, infarctizarea la nivelul ganglionilor bazali și hidroencefalie comunicantă, aspect care nu sunt întâlnite în toxoplasmoza cerebrală sau în limfomul cerebral. c. Examenul bacteriologic Pentru a confirma diagnosticul este necesară izolarea bacilului tuberculos. Sputa este cea mai obișnuita sursă pentru detectarea M. tuberculosis. Ea trebuie să fie obținută timp de 3 zile consecutiv, de preferat cea matinală. Dacă nu se
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Factorii predispodizanți includ scăderea limfocitelor CD4, creșterea viremiei plasmatice, xerostomia, igiena orală defectuoasă și fumatul. Manifestările orale asociate infecției HIV pot fi clasificate din punct de vedere al proceselor fiziopatogenice în patru categorii: infecțioase (bacteriene, fungice, virale), neoplazice (sarcom Kaposi, limfom nonhodgkin), imunomediate (stomatita aftoasă recurentă, stomatita necrozantă) și secundare reacțiilor adverse ale tratamentului antiviral. Candidoza orofaringiană este cea mai comună infecție fungică observată frecvent ca manifestare inițială a infecției HIV simptomatice. Clinic, ea poate fi obiectivată sub una din cele
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
cu adenopatie regională; stadiul III tumoră extinsă local și cu adenopatii la distanță; stadiul IV tumoră cu metastaze. Stadializarea TNM poate fi făcută clinic și paraclinic (cTNM), intraoperator (sTNM), postoperator (pTNM) sau prin autopsie (aTNM). Pentru boala Hodgkin și pentru limfoame există clasificări stadiale particulare. 17.6. PROGNOSTIC În general, evoluția afecțiunilor neoplzice este rapidă spre moarte și, de aceea prognosticul este rezervat. Există însă și excepții de la această regulă ceea ce face foarte dificilă aprecierea prognosticului. Dintre factorii ce intervin în
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
celulelor cu proliferare rapidă (celulele tumorale, dar și celule normale - măduva osoasă, mucoasa tubului digestiv) și mai ales în fazele S și M ale ciclului celular. Celulelor tumorale li se descrie o sensibilitate diferită la iradiere. Unele tumori sunt radiosensibile (limfoamele), iar altele sunt radiorezistente (sarcoamele). În funcție de radiosensibilitatea și localizarea tumorii se stabilesc dozele terapeutice. Acestea sunt, în general, doze tumorale subletale pentru a limita efectele asupra țesuturilor normale. Iradierea ar putea distruge complet tumora dar cu efecte majore, chiar dezastroase
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]