415 matches
-
distorsiunilor îcurba în clopot sau «roll-over»). Pragul de recunoaștere a vorbirii (SRT) este pragul auditiv pentru care se recunoaște corect 50% din materialul prezentat în cuvinte bisilabice. Pragul din audiometria vocală este egală cu pragul auditiv mediu din audiometria tonală liminară pe cele trei frecvențe importante pentru înțelegerea vorbirii: 0,5kHz, 1kHz, 2kHz, fără să depășească o diferență de ± 7dB. Dacă pragul în audiometria vocală este mai deficitar ca în evaluările audiometriei tonale, se ridică suspiciunea de leziune retrocohleară: neurinom de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
fiecărei frecvențe la capacitatea de înțelegere a vorbirii și evaluarea contribuției restantului funcțional în înțelegere prin numărarea punctelor situate sub curba audiometrică îmetodei numărării punctelor a lui Pavlovici). (figura 1.15) Indicele de articulare al subiectului care are audiograma tonală liminară aude X de puncte va fi de X/100, adică nu vor putea fi auzite decât X% din fonemele vorbirii. Indicelui de articulare (IA) are valoare prognostică înainte și după protezarea auditivă și permite conștientizarea pacientului asupra efectului hipoacuziei în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cei doi este nuanțată de textele basmelor, frații născuți în urma aceleiași fecundări magice parcurg un traseu similar. Musuioc ucide pajura, sub al cărei chip stă monstrul înghițitor, și scoate din ea pe Busuioc, care și-a încheiat astfel etapa inițiatică liminară. Într-o altă variantă a baladei Iovan Iorgovan I, (6), care începe cu subiectul baladei Trei fete surori (călătoria inițiatică în căutarea de flori, ele înseși simbol marital), mezina se rătăcește în ceața ce anticipează transcenderea lumilor și va avea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
potrivit cărora mâncarea neconsumată la pomeni se lasă peste noapte pe masă pentru sufletul celui invocat. Atât ipostaza de neofit, cât și cea consacrată deschid tinerilor accesul către lumea morților, prin condiția spiritului liber de corporalitate. Același basm conține etapa liminară a inițierii, moartea fetei, pentru care nu se oferă nici o explicație. Mai mult, fecioara își anticipează traseul ontologic și își învață părinții cum să procedeze când zmeii o vor căuta: „fata o fo năzdrâvănă, iș o șt’iut că ce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
trei sinonime, mănunchi, vârstă, chită subliniază la nivel poetic gestul de ordonare socială a forțelor germinative, caracterizate de o dominantă estetică. Anteriori¬tatea potopului redat prin perfectul compus indicativ marchează încheierea fazei involutive a creației și, implicit, a celei inițiatice liminare. Imperfectul deschide etapa mitică postliminară, de integrare în lumea revigorată, feciorii și fetele alese pentru a fi pețite au astfel acces la acest timp privilegiat. Într-o colindă culeasă de Sabin V. Drăgoi, apele înseși hotărăsc pornirea și oprirea potopului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Și mă joacă și mă sare/ Până ce m-oi scuturare;/ După ce m-oi scuturare,/ Să m-arunci în drumul mare,/ Să mă bată vânturele/ Ca pă june gândurele/ Cându-i vremea de-nsuratu” (Almaș Săliște - Hunedoara). Duminica marchează ieșirea din etapa liminară a inițierii, ca moment al desăvârșirii genezei, și tot atunci se inițiază jocul marital. Simultane¬itatea creației cu nunta rezidă în echivalența lor mistică, printr-o substituție holomorfică a întemeierii. Lecția inițiatică venită de la planta cu puteri magice are, în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
am să-ți spun de-o ghicitoare,/ Ghicitoare, vorbă mare:/ C-acolo-i o fată mare/ Cu cosița pe spinare/ Și la față rumeoară/ Și e soața dumitale»” (Moldoveni - Ialomița). Decodarea ipostazei solare („păsărică gălbioară”) echivalează cu ieșirea din etapa liminară inițiatică, fiindcă traduce simbolurile sacre în registru social („soața”) și pregă¬tește reintegrarea în comunitate sub noua identitate. Mesajul fecioarei metamor¬fozate este caracterizată de porunca imperativă urmată de recompensa rituală, asemenea întâlnirii animalelor năzdrăvane, cu funcție de donator pentru erou
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inițiatic cu dominantă coregrafică: „erau incluse dansuri pentru care oamenii îmbrăcau diferite piei de animale: bivoli, urși, lebede, lupi etc. Capetele acestor animale slujeau ca măști. Tocmai ele simbolizau transformarea omului în animal”. Eroul hotărăște prin gesturile sale încheierea etapei liminare inițiatice, în urma căreia frații „sălbăticiți” au coborât în lumea esențială, a existenței puternice și libere de constrângeri arbitrare, neatinsă de formele răului. Personajele ce se prind tovarăși cu flăcăul, uneori după o măsurare a forțelor în luptă, constituie o grupă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pentru flăcău, reprezintă o simplă „marfă” a cărei vânzare procură cele necesare nunții. Nerecunoștința flăcăului are de fapt o altă semnificație, aceea de a marca depășirea etapei prenupțiale inițiatice. În folclorul românesc, eliberarea calului se produce doar „în două situații liminare”: înainte de nuntă și înainte de moarte. Cunoscându-și traseul existențial, flăcăul renunță la cal fiindcă nu mai are nici o probă de trecut, iar forța magică întrupată de acesta nu poate avea în nici un caz un uz domestic. Calul amintește eroului „o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și la tribul australian thompson. Pătrunderea treptată în sacru necesită o vigilență supraomenească pentru a depăși morbul somnolenței, proba atât de familiară din basmele românești având o punere în scenă reală la triburile Yuri sau la populația cafri. Pentru riturile liminare, de pătrundere propriuzisă în dimensiunea mitică, se remarcă decorul unitar al procesului inițiatic, marcat de simboluri ale geografiei sacre, precum muntele, copacul ce sprijină universul, gaura de intrare în pântecul teluric, templul figurat de palate și cetăți solare. Nucul de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o identitate rigidă, de neschimbat, permițând analizarea evoluțiilor și recompozițiilor multiple: un partid se poate naște în cadrul unui clivaj, iar apoi își poate combina această primă poziționare cu orientări marcate pe registre distincte. Fiecare combinare cere o reajustare a posturii liminare: soclul programatic trebuie regândit și adaptat noilor opțiuni. Evoluțiile observate necesită în permanență comparații, pentru a se evidenția de ce o anumită combinare a fost operată în anumite țări, iar în altele nu, pentru a se vedea de ce inserarea în cadrul unui
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
pusă la cale, evident, de adversarii regimului socialist. Eroul pozitiv în această operetă realist-socialistă este Adam Jora, onest și inteligent activist de partid, provenit din rândurile pescarilor. Ce urmează se poate ghici. O abatere de la schemă se observă în capitolul liminar (descrierea reușită a unei furtuni pe mare) și, în final, în prezentarea inspirată a unei scene apocaliptice: omul singur (în cazul de față, Adam Jora) în luptă cu stihiile mării. Din nou autorul amintește că talentul lui, remarcabil, are nevoie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
criterii: După valoarea coeficientului de inteligență: deficiența mintală profundă sau gravă - IQ= 020; deficiența mintală severă sau mijlocie - IQ= 2035/40; deficiența mintală moderată IQ= 35/40 50/55; deficiența mintală ușoară IQ= 50/55 75; intelect de limită sau liminar - IQ= 75-85. După criteriul codificării medicale a deficiențelor mintale: a) codificarea OMS (Organizația Mondială a Sănătății): IQ= 50-70 - întârziere mintală ușoară, debilitate mintală; IQ= 35-49 - întârziere mintală medie; IQ= 20-34 - întârziere mintală gravă; IQ sub 20 - întârziere mintală profundă; înapoiere
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
din 1934 („un mare poet, și un poet complect”, care „a pus piciorul în lumea cealaltă și calcă pământul inconsistent al făgăduinței”), avea să-i aducă elogii peremptorii din partea criticii. Conform adecvatei caracterizări formulate de poetul însuși în niște însemnări liminare, oarecum pretențioase și calofile, totuși impunătoare prin seriozitate, poemele din Cântarea cântărilor „nu sunt nici o traducere, nici o adaptare, nici o versiune, ci texte pe un pretext biblic”, pretext de la care s-a străduit să preia „îmbinarea de eglogă și de psalm
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
mort, cine știe?”. Glisările dintr-un univers în altul, din realul concret în universul bântuit de fantasme al imaginarului mitic, se însoțesc de înregistrarea acută și atentă a frământărilor eroilor, prinși într-o rețea dramatică de impulsuri subconștiente, de trăiri liminare, de percepții mai mult sau mai puțin controlate. La limita dintre ficțional și istorie, romanul Cei morți înainte de moarte explorează ororile comunismului, înregistrând raportul instabil dintre victimă și călău, dintre culpă și expiere și, mai ales, confruntarea protagonistului cu propriile
Trecutul ca poveste by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2752_a_4077]
-
sarcina comentatorului, o supraîncarcă. E, practic, imposibil să rămâi indiferent când îi parcurgi textele, fie acestea socio-politice sau literare, ficțiuni speculative, comentarii de filme sau de întreceri sportive. Scrieri își subintitulează el volumul Libertatea urii, și din chiar acest termen liminar se degajă o semnificație polemică. Autorului îi repugnă ideea de carte ca ,sarcofag al cuvintelor", monument de celuloză util numai grandomaniei celui care l-a ridicat. El răstoarnă cu sarcasm această perspectivă cantitativă asupra literaturii, propunând ca valoare alternativă scrisul
Pagini electrice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11031_a_12356]
-
Reiches... (1827-1834), monumentala lucrare în 10 volume a orientalistului austriac Joseph von Hammer. Lectura Istoriei Imperiului Otoman a lăsat urme nebănuite în textul Scrisorii III, putându-se chiar afirma că aceasta este cartea care a declanșat viziunea poetică din versurile liminare ale poemei. Astfel, găsim în Geschichte..., vol. II, p. 66-68, colaționată după vechi cronici turcești legenda despre visul întemeietorului Imperiului Otoman, sultanul Osman, cu motivul arbor erecta din pasajul despre visul său profetic: „...hrănit de vintrele lui un copac se
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
regim special al urgenței. Eul se află într-o competiție torturantă cu timpul, este înconjurat de semne fatale („lișițe negre”, „mâl”, genuni), himerele finitudinii îi solicită împotrivirea sau, dimpotrivă, acceptarea, potrivit unei tensionate dialectici a identificării cu elementele primare. Poemul liminar al ultimului volum are tonalitatea gravă a epitafului: „pe urmele lăsate de Iisus pe ape / pătrund în eter / cu fiecare clipocit de undă”. Acvaticul (marea, fântânile, apele adânci, râul, izvorul, ploaia) devine un ecran pe care se proiectează viziunile negre
Alfabetul neantului by Constantin M. Popa () [Corola-journal/Journalistic/4531_a_5856]
-
identifice carențele vechi și să accepte noua lume întregită. În fapt, peticită. Impresia e că citim parabole ascunse într-un policier mistic, unde, printre morți simbolice și iubiri violente, se cască alte suprarealități. Aici, ca și în Cartea șoaptelor, ideea liminară e că ne naștem bătrâni. Din multe puncte de vedere, Jocul... poate fi considerat o Carte a morților. Un manual al întâlnirilor cu moartea. O carte frumoasă, de recitit, ce va avea, cu siguranță, viață lungă și în străinătate.
Scenarii caleidoscopice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3093_a_4418]
-
butoniera unei manșete - oricum nu înțelegi. sînt fel de fel de holocausturi pe lume - ce-mi place mie detașarea cu care vă exasperez". Putem stabili astfel textura antinomică a discursului, compoziția lui lejer întemeiată pe contraste. E deopotrivă un exercițiu liminar de sinceritate (autenticitate a subiectului liric) și un omagiu adus existenței ca o sumă de factori cărora imperfecțiunea firii umane le percepe fatalmente dizarmonia, permanenta tensiune ce le disjunge, adică se percepe pe sine. Frecvent, Nora Iuga apasă clapele feeriei
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
în rândul textelor de rezistență ale dramaturgiei postbelice. Alte piese, cândva mult mai populare decât acestea, cum ar fi Preșul sau Boul și vițeii, par mai puțin actuale. Ceea ce nu înseamnă că n-ar putea reveni în actualitate, calitatea lor liminară - comicul irezistibil - ferindu-le de riscul degradării iremediabile. Cred, însă, în măsura în care-mi este familiar momentul dramatic actual românesc, că viziunea clasică asupra existenței, ca și gratuitatea comicului, nu se potrivesc cu teatrul „angajat”, intens interactiv, de azi. Într-un anume
Băieșu esențial by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3034_a_4359]
-
Cine s-a mai gândit, în explozia de expresivitate intenționată a anilor din urmă, să pună în discuție, să zicem, vreo istorioară talmudică? Iar aceasta nu dintr-un impuls al defulării imanente, din categoria artei pentru artă sau din aceea, liminară, a argumentului pentru argument: "Se zice că într-o seară, la ușa unui rabin se înființează doi oameni sărmani care-i cer de pomană. Unul dintre ei e un amărât care toată viața lui a fost sărac lipit pământului. Celălalt
De fapt, un debut by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7906_a_9231]
-
elitofobii reziduali și de diverșii frustrați ai tranziției. O grație socială care conferă farmecul fiecăreia dintre aparițiile sale, fie ea editorială sau live, și care, bineînțeles, e și unul dintre factorii de seducție ai acestor patru conferințe. Într-o notă liminară, autorul are onestitatea de a ne preveni că nu e vorba de niște studii aprofundate, "ci de expuneri destinate unui public larg, nu întotdeauna omogen și nu întotdeauna bine informat cu privire la realitățile Europei de Est." De aici necesitatea unor "pasaje
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
a dorinței, ce transformă visurile în realități fondatoare! Pentru George Popescu, distinsul cărturar craiovean, scrisul este o îndeletnicire suprem-angajantă: "nu-i un secret pentru cine scrie cu oarecare responsabilitate faptul că fiecare cuvânt așternut pe hârtie este un pariu existențial liminar, un fel de provocare, nu a morții, cât a Sfârșitului (...) ca probă de Schimbare" (p. 116). Rigurosul Nichita Danilov are păreri tranșante: "în România, cărțile cunosc un circuit medieval, în interiorul cetății. Ca în vremuri ciumate" (p. 129). Deziluzionarea nu-l
Portrete în mișcare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10195_a_11520]
-
abordate din multiple perspective care se opresc analitic la cazuri paradigmatice printre care se numără, de exemplu poetul și matematicianul Ion Barbu/Dan Barbilian și „matematicianul poet George Boole”. „Algebra Boole” și „jocul lui Boole” ne aduc „în acel moment liminar, auroral al științei în care ne mirăm în fața unor fapte pe care rutina le-a scos din câmpul observației proaspete” ( p. 236). Marcus relevă că această mirare este specifică și poetului și matematicianului: „Dar oare poetul nu face același lucru
„Jocul cel mare” și joaca surprinzător creatoare by Cătălin Mamali () [Corola-journal/Journalistic/3439_a_4764]